Geografie - Ghid de Pregatire Bac

Ghid de pregatire
BAC Geografie
2012
1

1
Toate drepturile rezervate de www.profudegeogra.eu
Ghid de pregatire profudegeogra.eu
2
Cuprins:
1 SPATIUL EUROPEAN SI SPATIUL ROMANESC............................................................................................................ 4
1.1 SPATIUL EUROPEAN............................................................................................................................................................ 4
1.2 SPATIUL ROMANESC ........................................................................................................................................................... 4
2 ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA............................................................................................................................... 4
2.1 RELIEFUL MAJ OR AL EUROPEI ............................................................................................................................................. 4
2.1.1 Unitatile majore morfostructurale.............................................................................................................................. 4
2.1.2 Relieful major ............................................................................................................................................................. 5
2.2 RELIEFUL MAJ OR AL ROMANIEI........................................................................................................................................... 8
3 CLIMA ROMANIEI/CLIMA EUROPEI ............................................................................................................................ 12
3.1 Clima Europei .............................................................................................................................................................. 12
3.2 Clima Romaniei ............................................................................................................................................................ 13
4 HIDROGRAFIA ROMANIEI/HIDROGRAFIA EUROPEI ............................................................................................. 14
4.1 Hidrografia Europei ..................................................................................................................................................... 14
4.2 Hidrografia Romaniei .................................................................................................................................................. 14
5 INVELISUL BIOPEDOGEOGRAFIC IN ROMANIA SI EUROPA ............................................................................... 15
5.1 Zonele bio-pedogeografice din Europa........................................................................................................................ 16
5.2 Zonele bio-pedogeografice din Romania...................................................................................................................... 16
6 RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI/ROMANIEI ................................................................................................ 17
7 ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA ALE EUROPEI SI ROMANIEI .................................................................... 18
8 POPULATIA SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE............................................................................... 19
9 SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI SI ROMANIEI.................................................................................................... 20
9.1 Sistemul de orase din Europa....................................................................................................................................... 20
9.2 Sistemul de orase din Romania .................................................................................................................................... 21
10 ACTIVITATILE ECONOMICE IN EUROPA SI ROMANIA..................................................................................... 21
10.1 Industria Europei ......................................................................................................................................................... 21
10.2 Industria Romaniei ....................................................................................................................................................... 22
10.3 Agricultura Europei...................................................................................................................................................... 23
10.4 Agricultura Romaniei ................................................................................................................................................... 23
11 TRANSPORTURILE IN EUROPA SI ROMANIA........................................................................................................ 23
11.1 Transporturile in Europa ............................................................................................................................................. 23
11.2 Transporturile in Romania........................................................................................................................................... 24
12 TARILE VECINE ROMANIEI........................................................................................................................................ 25
13 UNIUNEA EUROPEANA................................................................................................................................................. 26
13.1 Formarea Uniunii Europene si evollutia integrarii europene...................................................................................... 26
13.2 Caracteristici geografice economice si politice ........................................................................................................... 27
13.3 Statele Uniunii Europene ............................................................................................................................................. 27
14 ROMANIA PARTE A UNIUNII EUROPENE ............................................................................................................... 32
14.1 Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea Europeana .................................................... 32
14.2 Oportunitati umane si ecomice..................................................................................................................................... 33
15 PROBLEMA ENERGIEI IN UNIUNEA EUROPEANA............................................................................................... 33
3
16 EUROPA SI UNIUNEA EUROPEANA IN LUMEA CONTEMPORANA.................................................................. 34
17 ROLUL EUROPEI IN CONSTRUCTIA LUMII CONTEMPORANE........................................................................ 34
18 UNIUNEA EUROPEANA SI ANSAMBLURILE CONTEMPORANE ....................................................................... 34
19 MONDIALIZARE, INTERNATIONALIZARE SI GLOBALIZARE DIN PERSPECTIVA EUROPEANA.......... 35
20 ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR SI ADMINISTRATIE ................................................................. 35
20.1 Caile de comunicatii in Europa.................................................................................................................................... 35
20.2 Caile de comunicatii in Romania ................................................................................................................................. 36
21 DIVERSITATEA UMANA EUROPEI (LINGVISTICA, RELIGIOASA SI ETNICA) ............................................ 36
21.1 In Europa...................................................................................................................................................................... 36
21.2 In Romania ................................................................................................................................................................... 37
4
1 Spatiul european si spatiul romanesc
1.1 Spatiul European
- Europa este penultimul continent de pe glob ca si suparfata (10.170.340 km patrati )
- limite: oceanul Arctic in Nord; oceanul Atlantic in vest; muntii Ural, fluvial Ural, Marea Caspica, Caucaz, Marea
Neagra; Marea Mediterana in est , sud-est si sud
- este un continent situate in centru emisferei nordice avand ca puncte extreme:
in nord Capul Nord
in sud Capul Matapan
in vest Capul Roca
in est muntii Ural
- un continent cu tarmuri variate si contur neregulat ( peninsule mari, multe golfuri si insule)
- situat in totalitae aproape in zona climei temperate
- continentul face parte din Lumea Veche, are o densi tate de 71 loc/km patrat si o populatie de 711 milioane
locuitori
- leaganul unor civilizatii (greaca, romana)
1.2 Spatiul Romanesc
- Romania este localizata in Europa Centrala
- puncte extreme: Beba Veche (in vest); Sulina (in est); Horodistea (in nord); Zimnicea (in sud)
- se afla la interferenta mai multor zone biopedogeografice
- este o tara carpatica (2/3 din suprafata Carpatilor se afla pe teritoriul tarii)
- este o tara dunareana ( 1075 de km din lungimea fluviului strabate tara noastra)
- este o tara pontica ( 247 de km din litoralul Marii Negre e pe teritoriul Romaniei)
2 Elemente geografice de baza
2.1 Relieful major al Europei
- altitudine medie 330 m
- are o diversitate a formelor de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)
tipurile de tarmuri sunt variate: fiorduri in Peninsula Scandinava si Islanda; riass in n-v Frantei; estuare la Marea
Nordului; faleze, limane si lagune la Marea Neagra; delte pentru fluviile Dunare, Pad s.a.
2.1.1 Unitatile majore morfostructurale
Din punct de vedere morfostructural Europa se compune din 2 unitati
- Unitati de platforma
- Unitati de orogen
A. Unitatea de platforma cuprinde: Scutul Baltic, Platforma Est-Europeana.
B. Unitati de orogen
Orogenul caledonian Orogenul alpin Orogenul hercinic
(paleozoicul superior)
Caracteristici - s-a format in tertiar
altitudini mari
-relief glaciar
-apare si in regiuni de
sedimentare (Campia Padului,
Campia Panonica)
- se pastreaza in fundamentul
unor campii dar si in unele
masive izolate
-muntii au altitudini medii
-munti intens erodati
-prezenta horsturilor si
grabenelor (Grabenul Rhinului)
Unitati Munii Scandinaviei, Cordiliera Betica, Pirineii, Alpii, Muntii Ural, Masivul Armorican
5
Munii Grampian, Munii
Caledonici, Podisul Casimcei
Apeninii, Alpii Dinarici, Carpatii,
Caucazul
(Franta); Masivul Central
Francez (Franta); muntii Vosgi;
Padurea Neagra (Germania);
Patrulaterul Boemiei ;Lysa
Gora. Dobrogea de Nord, Iaila
(Crimeea);Meseta Iberica ;
Corsica; Sardinia
2.1.2 Relieful major
Relieful de campi e Relieful de deal si podis Relieful de munte
-campii rezultate prin umplerea unor
bazine tectonice ( Pad, Panonia)
-campii formate prin depunerea unei
cuverturi sedimentare peste
platforma (Campia Rusa, Germana)
-campii litorale ( nordul Germaniei,
Poloniei)
- ocupa aprox 30% din suprafata
Europei
-podisurile se extind pe fundament de
platforma ( inclusiv hercinic), iar
dealurile pe fundament alpin
- podisurile pot fi platforme vechi
situate in apropierea orogenului alpin
(Dobrogea, Prebalcanic); podisuri
situate pe socluri hercinice (Podisul
Boemiei, Meseta Spaniola)
- relieful se prezinta sub forma unor
culmi domoale, apar cuestele,
alunecarile de teren
-prezinta relief Greoi, altitudini mari,
culmi semete
-au fizionomie diferita in functie de
perioada in care au luat nastere
2.1.2.1 Tipuri de relief
Relieful vulcani c cuprinde vulcanii activi din Islanda, Italia,s.a dar si craterele din Masivul Central Francez.
Relieful glaciar creat de calota glaciara in nordul Europei si de ghetarii montani in muntii inalti
Relieful carstic reprezentat prin pesteri, doline , chei sa. Apare in zonele calcaroase din Podisul Karst, Alpii
Dolomitici, Carpati
Relieful litoral este reprezentat prin fjorduri in Europa Nordica, prin tarm dalmatic la Marea Adriatica prin
delte (Dunare) s.a
2.1.2.2 Subdiviziuni:
A. Europa Nordica (Peninsula Scandinava, tarile baltice, Danemarca, insulele din nordul
oceanului Atlantic)
Caracteristici generale Unitatea Descriere unitate
- zona veche (scutul baltic)
- relieful este alcatuit din munti vechi,
podisuri (rezultate prin tocirea
muntilor) si campii joase (Skane)
- zona acoperita de glaciatiunea de
calota in pleistocen
- prezenta tarmului cu fiorduri (
Norvegia, Suedia, Islanda) si skjar
-prezenta reliefului glaciar
reprezentat prin morene, vai
glaciare, blocuri eratice, drumlinuri
Alpii
Scandinaviei
-2469 m
-cutari caledonice
-relief glaciar (fiorduri)
-versanti mai abrupti spre ocean
-ice-fjeld (zone netezite de calota)
Podisul
Norland
- fundamentul este alcatuit din scutul baltic peste care s-a
depus cuvertura sedimentara
- relief glaciar de calota
Campia Skane
(Sudul
Suediei)
- campie joasa
- granarul Suediei
Islanda - relief glaciar ( prezenta ghetarilor)
- relief vulcanic ( vulcani activi, platouri de lava)
- gheizere
- tarm cu fjorduri
6
Peninsula
Iutlanda
- relieful este reprezentat printr-o campie joasa presarata
cu morene , lacuri si mlastini (prezenta turbariilor)
- coasta vestica litorala este rectilinie , conturata de dune
si nefavorabila navigatiei in timp ce coasta litorala dinspre
Marea Baltica este mai ospitaliera
Tarile Baltice - relieful este alcaruit dintr-o campie joasa
B. Europa Centrala
- este o regiune cu un relief
variat ce coboara in trepte
de la sud spre nord. Muntii
din sud (Carpatii si Alpii)
sunt tineri ( cutari alpine) si
se continua spre centru si
nord cu masive si podisuri
vechi si erodate
- prezenta reliefului glaciar de
calota in campiile din nord si
a reliefui glaciar montan in
muntii din Sud (Carpatii,
Alpii)
Muntii Alpi -munti tineri formati in timpul cutarilor alpine
-altitudine mare (4807 vf Mont Blanc)
-prezenta reliefului glaciar ( circuri glaciare, vai , morene,
lacuri)
- structura geologica a Alpilor prezinta roci dure in centru
ce sunt marginite la exterior de calcare si gresii
Muntii Carpati - altitudine maxima varful Gerlachovka (2663 m)
- varietate ptrografica
- prezenta reliefului glaciar
- prezenta unor depresiunei tectonice si vulcanice ( Oas,
Ciuc s.a)
Campia
Romana
-prezenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare si de
subsidenta)
relief pe loess, dune de nisip (Campia Olteniei)
Campia
Panonica
- Campie fragmentata de vai , dune si mici coline
- este asezata peste o zona de orogen ( fundamentul
alpino-carpatic)
Campia
Germano-
Poloneza
- dupa origine este o campie glaciara
- altitudine sub 200 de m, relief glaciar,(pradoline,morene),
lacuri glaciare (Lacurile Mazuriei)
- tarmul baltic si al Marii Nordului este un tarm jos si
nisipos
Podisurile si
masivele
hercinice
- sunt constituite in mare parte din masive cristaline si
nuclei granitici
- altitudine redusa si fragmentare mare
- existenta unor zone inalte numite horsturi si a unor zone
joase numite grabene
Muntii Vosgi
Muntii Padurea Neagra munti granitici acoperiti
spre exterior de calcare
Masivul Sistos Rhenan altitudini sub 1000m,
prezenta vailor
antecedente , lacuri de tip
maar in regiunea Eifel
Masivul Boemiei (Padurea
Boemiei,Muntii Metaliferi,
Sudetii, Colinele Ceho-
Morave)
Podisul Lisa-Gora 611 m
Muntii Macin
7
Bazinul Franconi ei
Culoarul tectonic al Rhinului
C. Europa Vestica (Franta, Marea Britanie, Irlanda, Benelux)
- este o regiune cu un relief variat in
care se intalnesc toate formele de
relief ce au varste de formare diferita
- existenta tarmurilor cu riass (S-v
Irlandei, N-V Frantei) , cu estuar (
Sena), delta (Rhon) si poldere
(Olanda)
- prezenta reliefului glaciar montan
(in alpi) si a reliefului glaciar de
calota ( Arhipelagul Britanic)
Unitati
caledonice
Scotia de Nord
Relieful Scotiei este alcatuit din horsturi ( Muntii Grampian,
muntii Scotiei de Sud) si grabene ( santul tectonic Glen
More s.a)
Irlanda de Nord
Unitati
hercinice
Muntii Penini,, Cambrieni , Snowdon (blocuri muntoase
fragmentate si peneplenizate)
Podisul Brabant, Podisul Ardeni ,
Masivul Central Francez (platouri peneplenizate, relief
carstic, cratere vulcanice)
Masivul Armorican
Bazine de
sedimentare
Bazinul Parisului ( relief de cueste, roci sedimentare)
Bazinul Londrei ( prezinta asemanri de peisaj cu bazinul
Parisului)
Unitati alpine Muntii Alpi
Muntii Pirinei
D. Europa Estica (Rusia, Belarus , Ucraina)
- este o regiune cu deschidere in
nord la Oceanul Arctic
- relieful este alcatuit in mare parte
din campii, dar apar si podisurile
(Rusiei Centarale, Donet) sau muntii
( Ural, Caucaz)
- relieful se dezvolta peste platforma
precambriana
Muntii Caucaz - munti tineri formati in mezozoic
- prezenta reliefului glaciar
- altitudine maxima 5633 m
-varietate petrografica ( calcare, granite si conglomerate)
Muntii Ural : - munti vechi hercinici
- altitudinea maxima este de 1849 m (vf Narodnaia), iar
lungimea catenei montane este de peste 2000 de km
- prezenta unor vai glaciare si morene ( in special in
compartimentul nordic)
Relieful
platformei
Europei de Est
-asociere de campii podisuri si coline ce se intind pe o
suprafata mare
- fundament de platforma veche precambriana
- relief glaciar ( morene, lacuri)
- altitudine maxima 367 m in podisul Donet
- fluviile au dispunere nord-sud (Volga, Don)
Subunitati :
- campii (Campia Peciora, Volgai, Ponto-Caspica s.a)
- podisuri (Central-Rus, Volgai)
- coline (Timan)
Crimeea - altitudine maxima se intalneste in muntii Iaila (1543 m)
E. Europa Sudica (Peninsula Italica, Peninsula Iberica, peninsula Balcanica)
Peninsula Iberica Peninsula Balcanica Peninsula Italica
Unitati montane: Unitati montane: Unitati montane:
8
Muntii Pirinei (munti tineri, ghetari
de circ, altitudine maxima 3407 m,
varietate petrografica)
Muntii Iberici (munti hercinici formati
din gnaise granite si cuartite)
Cordiliera Betica ( 3478 m vf
Mulhacen, cea mai mare altitudine
din peninsula Iberica)
Muntii Cantabri ci ( munti hercinici
josi intens fragmentati)
Muntiii Cataloni ei (munti tineri,
altitudini cca 1700 m)
Unitati de podis:
Messeta (unitate hercinica, brazdate
de zone mai inalte numite sierre,
relief de playa )
Unitati de campie:
Campia Andaluziei , Campia Ebro
(din punct de vedere genetic este un
bazin de scufundare), Campia
Portugaliei .
Alpii Dinarici ( munti tineri, relief
carstic, dispusi in multe siruri
paralele)
Muntii Rilla (2925 m, altitudinea
maxima din peninsula Balcanica),
Rodopi (unitate hercinice)
Muntii Pindului (munti tineri, forme
carstice, altitudine max 2633 m)
Muntii Olimp (2911m)
Muntii Stara Planina ((altitudine
maxima 2376 m)
Epirul Albanez
Unitati de podis:
Podisul Prebalcanic, Podi sul Miroc
Unitati de campie:
Campia Traciei (formata intr-o
regiune de scufundare)
Campia Maritei
Campia Sava
Muntii Apenini (munti tineri,
altitudine maxima 2912 m, alunecari
de teren in nord, relief carstic in
centru, defilee si culoare in sud,
prezenta reliefului glaciar)
Unitati de campie:
Campia Padului (s-a format pe locul
unei depresiuni tectonice, prezenta
glacisurilor spre Apenini, litoral cu
lagune si delta)
Sardinia (regiune muntoasa
alcatuita din granite)
Relieful vulcanic (vulcanii Etna
si Vezuviu)
2.2 Relieful major al Romaniei
Caracteristici:
- varietatea reliefului ( sunt prezente toate tipurile de relief)
- proportionalitatea ( ponderea treptelor de relief este aproximativ egala cca 30%)
- dispunerea simetrica in trepte concentrice (pornind dinspre depresiunea Transilvaniei)
- complementaritatea (alterneaza treptele de relief). Ex:in munti exista depresiuni,
Unitati morfostructurale:
- Unitati de platforma ce constituie fundamentul unitatilor de la exteriorul arcului carpatic (exceptie Dobrogea
Centrala)
- Unitatea de orogen rezultata la contactul intre placile tectonice (valaha, moesica, panonica, transilvana,est-
europeana.). Unitati: Carpatii, Subcarpatii, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Mehedinti).
Tipuri de relief:
- Relieful glaciar( circuri, vai, morene) a fost creeat de ghetari in pleistocen si se gasete la peste 1800 m.
- Relieful eolian este reprezentat prin dune de nisip si se gaseste in Campia Carei, Campia Olteniei, Delta Dunarii,
Bepresiunea Brasov
- Relieful vulcani c apare in estul Carpatilor Orientali pe aliniamentul Oas, Gutai , Tibles, Calimani, Gurghiu,
Harghita.dar si sub forma unor maguri (Magura Uroi).
- Relieful carstic apare in zonele de deal/podis ( Podisul Mehedinti, Dobrogei, Subcarpatii Curburii)si munte (flisul
sedimentar din Orientali, Sudul Meridionalilor, Occidentali). Formele de relief sunt :pesterile, cheile, avenurile ,
dolinele s, a.
- Relieful creeat prin erozi une diferentiata este reprezentat prin forme ciudate de tipul coloanelor, babelor, sfincsilor.
Apare in Bucegi (Sfinxul, Babele) , Ciucas(Tigaile Mari), Ceahlau(Panaghia, Caciula Dorobantului, Calimani (12
apostoli), Podisul Somesan (Gradina Zmeilor) s.a.
- Relieful litoral este reprezentat prin lagune (Razim), limanuri (Techiorghiol), faleze , plaje s.a.
9
A. Carpatii
-se desfasoara intre bazinul Vienei si valea Timocului
-sunt munti tineri
-varietate petrografica
-altitudinea maxima 2544 m in vf Moldoveanu
-varietatea formelor de relief (relief petrografic, carstic, glaciar)
-reprezinta un castel de ape (de aici izvorasc majoritatea rairilor din Romania)
-prezinta etajare bio-pedo-climatica
Carpatii Orientali Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali
se desfasoara de la granita
cu Ucraina pana la valea Prahovei
altitudinea maxima se
intalneste in muntii Rodnei (2303 m)
prezenta depresiunilor
vulcanice (Oas, Bilbor, Borsec, Ciuc)
varietate petrografica (roci
vulcanice in vest, sisturi cristaline in
centru roci sedimentare in zonele de
flis)
prezenta reliefului glaciar
(Rodnei, Calimani), a reliefui carstic
(Hasmasu Mare, Rodnei), reliefului
vulcanic ( Oas, Gutai, Tibles,
Calimani, Gurghiu, Harghita), a
reliefului ruiniform (Ceahlau, Ciucas)
, reliefului structural (Rarau, Ceahlau
) s.a
Sunt alcatuiti din 3 grupe (nordica,
centrala , sudi ca)
se desfasoara intre Valea
Prahovei si Culoarul Timis- Cerna
sunt cei mai inalti munti din
Romania (11 varfuri depasesc 2500
m)
sunt alcatuiti predominant din
roci cristaline dar apar si rocile
calcaroase spre extremitati (Buila,
Piatra Craiului)
dezvoltarea larga a reliefului
glaciar
prezenta unor defilee(Jiu,
Olt)
relief semet reprezentat prin
creste si versanti abrupti
1) Grupa Bucegi:
Muntii Bucegi (alt max 2505 m,
relief glaciar [lacul Malaesti], relief
ruiniform [Sfinxul, Babele], relief
carstic ( Mecetul Turcesc)
Muntii Piatra Craiului (alt max
2237m, relief carstic, mase de
grohotis, sinclinal suspendat)
Muntii Leaota (alt max 2133m, roci
cristaline)
Culoarul Rucar- Bran (regiune
joasa)
2) Grupa Fagaras:
Muntii Fagaras (alt max 2544 m,
relief glaciar [lacul Balea], cea mai
lunga creasta montana carpatica)
Muntii Iezer (alt max 2462 m)
Muntii din sudul grupei (Cozia,
Ghitu, Frunti)
Depresiunea Lovistei (tectonica)

3) Grupa Parang:
Muntii Parang alt. max. 2519 m,
relief glaciar, relief carstic(Pestera
Muierii)
Muntii Lotru
Muntii Sureanu
Muntii Capatanii
Muntii Candrel
sunt cuprinsi intre Somes (in
nord) si Dunare (in sud)
au altitudini mici
varietate petrografica
fragmentare mare
cei mai populati munti din
Romania
dezvoltarea mare a reliefului
carstic (in Apuseni si muntii
Banatului)
prezenta depresiunilor de tip
golf (Beius) si a depresiunilor
tectonice
1) Muntii Banatului (muntii Semenic,
Almajului, Aninei, Dognecei, Locvei)
2) Muntii Poiana Rusca
3) Muntii Apuseni (Bihor, Vladeasa,
Gilau, Muntele Mare,Metaliferi,
Trascau, Zarand, Codru- Moma,
Padurea Craiului, Plopis, Meses)
10

4) Grupa Retezat:
Muntii Retezat (alt max 2509 m, aici
se gaseste cel mai adanc si cel mai
extins lac glaciar, cel mai mare
numar de vai glaciare)
Muntii Godeanu
Muntii Valcan
Muntii Tarcu
Muntele Mic
B. Subcarpatii
- se desfasoara intre valea Moldovei si valea Motrului
- s-au format prin cutarea sedimentelor
- regiune deluroasa aflata la exteriorul Carpatilor
- sunt alcatuiti predominant din roci sedimentare (gresiii marne, argile)
- se prezinta sub forma unor dealuri separate de zone depresionare
Subcarpatii Moldovei Subcarpatii Curburii Subcarpatii Getici
- se desfasoara intre valea
Moldovei si valea Trotusului
- au un singur aliniament de
dealuri si un singur aliniament de
depresiuni
Trotusului si valea Dambovitei
- au 2 aliniamente de dealuri si
2 aliniamente de depresiuni
- frecventa mare a alunecarilor
de teren
- prezenta vulcanilor noroiosi
(Paclele, Arbanasi) si a focurilor
vii(Andreiasu)
Dambovitei si valea Motrului
- au 2 aliniamente de dealuri si
2 aliniamente de depresiune
C. Depresiunea Transilvaniei
- inaltimile sunt cuprinse intre 400- 800 m
- prezenta stratelor boltite numite domuri (din ele se extrage gaz metan)
- prezenta cutelor diapite ( Praid, Ocna Sibiu)
- prezenta reliefului structural (cueste)
- existenta alunecarilor de teren numite glimee
- prezenta unor depresiuni situate la contactul cu muntii (Fagaras, Sibiu)
Subunitati:
Podisul Somesan
Campia Transilvaniei
Podisul Tarnavelor
Dealurile si depresiunile peritrensilvane (Fagaras, Sibiu, culoarul Alba-Iulia Turda; dealurile de la contactul
cu muntii Orientali)
D. Unitatile de podis
Podisul Moldovei Podisul Getic Podisul Mehedinti Podisul Dobrogei
- se suprapune
peste platforma
moldoveneasca si este
alcatuit din roci
sedimentare
- dezvoltarea mare a
- se desfasoara intre
Dambovita si Dunare
- raurile au
desfasuraren-s
- reprezinta un
piemont
- este cel mai mic
podis din Romania
- este alcatuit din
calcare si roci cristaline
Subunitati
Masivul Dobrogei de
Nord
-altitudinea maxima
467 m
-este alcatuit
11
reliefului structural (cueste)
Subunitati
Podisul Sucevei
Campia Moldovei
Podisul Barladului
Subunitati:
Podisul Candesti
Dealurile Argesului
Podisul Cotmeana
Podisul Oltetului
Dealurile Jiului
Podisul Strehaei
predominant din granite dar
apar si calcare
-prezenta sisturilor
verzi in podisul Casimcei
-aparitia
inselbergurilor (zone inalte)
Podisul Dobrogei de Sud
- relief carstic
- strate sedimentare
orizontale asezate
peste un
fundament
precambrian
E. Dealurile de Vest
- in componenta lor intra roci sedimentare ce s-au asezat peste blocuri cristaline carpatice scufundate
- se interpun intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest
F. Campia de Vest
- existenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare, de subsidenta)
- creearea de piemonturi si glacisuri la contactul cu dealurile
- campiile inalte au un relief alcatuit din glacisuri si piemonturi , iar campiile joase sunt mlastinoase
- existenta dunelor de nisip in Campia Carei
Subunitati
Campia Banatului , Campia Somesului, Campia Crisurilor
G. Campia Romana
- este cea mai mare unitate de campie din tara noastra
- s-a format prin colmatarea lacului cuaternar
- pe suprafata ei se intanesc 3 tipuri de campii:piemontane, tabulare , de subsidenta)
- prezenta reliefului dezvoltat pe loess in Baragan (crovuri, gavane) si a reliefului dezvoltat pe nisip (dunele de
nisip din campia Olteniei)
- prezenta piemonturilor si a glacisurilor in campiile inalte
Subunitati:
Campiile piemontane (Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Ramnicului)
Campii de subsidenta( Titu, Buzau, Siret)
Campii tabulare (Vlasiei, Baragan)
H. Delta Dunarii
- se gaseste la varsarea Dunarii in mare
- relieful este reprezentat prin grinduri fluviale longitudinale,grinduri fluvio-maritime, grinduri continentale s.a
- altitudinea maxima este de 12, 4 m
12
3 Clima Romaniei/Clima Europei
3.1 Clima Europei
Europa se desfasoara in cea mai mare parte in climatul temperat , dar in partae de nord apare si climatul rece
3.1.1 Factorii care influenteaza clima
Cresterea latitudinii - prezenta vanturilor de Vest care aduc precipitatii bogate pe tarmurile Oceanului Atlantic. Daca
nu intalnesc bariere montane aceste mase de aer pot inainte si inspre centrul continentului.
Altitudinea - modifica parametrii climatici prin cresterea precipitatiilor, scaderea temperaturii, marirea gradului de
insolatie s. a
Curentii oceanici calzi (curentul Atlanticului de Nord) contribuie la incalzirea tarmurilor pe care la scalda
3.1.2 Tipurile de climat
Tip climat Unde se gaseste Caracteristici
Climatul
temperat-
oceanic
- apare in vestul
Europei(Franta, Benelux,
Arhipelagul Britanic, V
Norvegiei)
- iernile sunt blande (cu temperaturi deseori peste 0 grade
Celsius) iar verile sunt racoroase
- temperaturile medii iarna scad de la 8 grade (in Sud) la -1
grad Celsius (in nord), iar in timpul verii de la 22 de grade in S la 15
grade Celsius in Nord
- precipitatiile sunt bogate ( din cauza vanturilor de vest) si
sunt cuprinse intre 800-1000 mmm
- frecventa ridicata a fenomenului de ceata
- amplitudine termica mica
- bat vanturile de vest
Climatul
temperat
continental
- se intalneste in
centrul si estul Europei
devenind cu atat mai
excesiv cu cat inaintam
spre est
- este supus maselor de aer nordice si continentale
- precipitatiile scad odata cu inaintarea spre est
- precipitatii medii anuale 500-600 mm
Climatul
mediteranean
- se extinde peste
peninsulele din sudul
Europei (din Portugalia
pana la Bosfor)
- are 2 anotimpuri
- verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blande
- temperatura medie in luna ianuarie este cuprinsa intre 5-10
grade Celsius, iar in iulie intre 20-25 de grade Celsius
Climatul
montan
- se intalneste in
muntii ce depasesc 2000
de m
- precipitatiile cresc odata cu altitudinea, temperaturile scad,
nebulozitatea creste
Climatul
subpolar
- -caractrerizeaza
Europa Nordica (partae de
n)
- rece aproape tot anul cu veri scurte si precipitatii reduse
- precipitatiile cad predominant sub forma de zapada
- actioneaza vanturile polare
- precipitatiile medii anuale sub 500 mm
3.1.3 Principalele vanturi din Europa
Vanturile polare sunt specifice Europei Nordice si sufla dinspre maximile polare spre minimele subpolare.
Deoarece transporta mase de aer reci, acestea provoaca deseori ingheturi in perioadele calde ale anului.
Vanturile de Vest bat intre 40-60 grade latitudine nordice si sudica. Caracteristica principala a acestor vanturi
e reprezentata de precipitatiile bogate aduse pe coastele vestice ale continentelor.
Foehnul este un vant cald si uscat ce apare in Alpi si Carpati. Se formeaza atunci cand o masa de aer cu un
continut oarecare de umezeala escaladeaza un lant montan. Prin ascensiune aerul se va raci dand nastere
fenomenului de condensare si vor aparea precipitatiile. Cand va trece de culmea montana aerul ramas fara umiditate
devine uscat si se incalzeste.
Bora apare pe litoralul Marii Adriatice si se formeaza prin acumularea aerului rece in spatele Alpilor Dinarici
urmata de prabusirea lui spre tarmurile calde ale Adriaticii. Cele mai mari viteze se intalnesc in lantul muntos Velebit
din Croatia.
13
Suhoveiul este un vant cald si uscat ce bate dinspre Asia Centrala spre Estul Europei.
Leveche reprezinta denumirea din bazinul mediteranean a vantului Siroco (vant cald si uscat ce se formeaza
in nordul Africii)
3.2 Clima Romaniei
3.2.1 Factorii care determina clima
Circulatia maselor de aer
Din vest pe teritoriul tarii noatre patrund masele de aer vestice umede si cu valori de temperatura moderata
Din nord si nord-vestul Europei vin mase de aer polare ( reci si umede).
Din estu continentului vin mase de aer uscat si rece iarna si calde vara.
Dinspre Marea Mediterana patrund pe teritoriul tarii mase de aer cald si umed.
Desfasurarea Carpatilor impune un climat mai racoros si umed in vest si un climat mai uscat si cald in sud si sud-
est.
Altitudinea influenteaza parametrii climatici.
Prezenta Marii Negre influenteaza climatul de pe litoral prin aparitia brizelor si prin impunerea unei umiditatii mai
accentuate.
3.2.2 Etajele de clima
Climatul de
munte
- se intalneste in regiunile ce depasesc 800 de m
- temperaturi medii anuale cuprinse intre 7 grade Celsius (la poale) si 0 grade pe culmile
montane
- precipitatiile sunt cuprinse intre 800 de mmm( la baza muntelui) si 1200 mm ( pe crestele
montane)
Climatul de
dealuri
- se desfasoara intre 300-800 m
- climat de dealuri joase ( 200-500m)
- temperatura medie anual: 10C - 8C
- precipitaii medii anuale, 500mm- 600mm/an
- climat de dealuri nalte (500-800m)
- temperature medie anual 8C
- precipitaii medii anuale, 600mm- 700mm
Climatul de
campie
- sub 300 m
- temperaturi medii anuale de 10-11 grade Celsius
- precipitatii 400-500 mm
- iarna se inregistreaza geruri iar vara secete
Climatul de
delta
- este cald si arid cu precipitatii de cca 400 de mm
3.2.3 Influentele climatice de pe teritoriul Romaniei
Influentele submediteraneene apar in Banat si sud-vestul Olteniei.
Influentele oceanice apar in vest si in centrul tarii.
Influentele de ariditate se regasesc in mare parte din podisul Moldovei, estul campiei Romane si in Dobrogea.
Influentele scandinavo-baltice apar in Maramures si Podisul Sucevei.
Influentele pontice se resimt pe litoral.
3.2.4 Vanturi neperiodice din Romania
Crivatul - sufla in sudul Moldovei si Campia Romana in toate anotimpurile. O ramificatie a lui patrunde peste culmea
Nemirei (Carpatii Orientali) in depresiunea Brasov unde poarta numele de Nemira.
Aust rul vant uscat ce sufla cu precadere vara in vestul campiei Romane si sudul Campiei de Vest.
Cosava apare in sud vestul tarii (Defileul Dunarii).
Baltaretul se formeaza in baltile Dunariii si sufla spre Baragan.
14
Vantul Mare este un vant de tip foehn ce bate iarna tarziu si primavara devreme in depresiunile Fagaras si Sibiu.
Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.
Vantul Negru vant fierbinte si uscat ce are efecte nefavorabile pentru culturile agricole. Se intalneste cu precadere in
Dobrogea Sudica.
4 Hidrografia Romaniei/Hidrografia Europei
4.1 Hidrografia Europei
Factorii care influenteaza hidrografia Europei:
- relieful
- configuratia tarmurilor
- factorii climatici
- solurile
Alimentarea raurilor poate fi :
Nivala (din zapezi)
Pluviala (din ploi)
Nivo-pluviala (din ploi si zapezi)
Subterana
Tipuri de scurgere :
Tipul vestic caracterizeaza raurile din climatul temperat oceanic. Ca urmare a precipitatiilor mai
abundente raurile au un debit bogat tot timpul anului si prezinta un maxim iarna.
Tipul Central (continental) caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Baltica si Marea Neagra.
Ingheata iarna ( debite mici) si au debite mari primavara ( ape mari de primavara ce produc viituri)
Tipul estic este specific raurilor ce se varsa in Marea Caspica
Tipul Sudic caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Mediterana. Raurile au debite bogate iarna si
mici vara
Clasificarea raurilor dupa modul de varsare:
- rauri ce se varsa prin delte (Ebro, Tibru, Arno, Volga,Dunare, Vistula)
- rauri ce se varsa prin estuar (Sena, Tamisa ,Elba, Garonne)
Lacurile Europei
Clasificarea lacurilor dupa modul de formare:
- glaciare creeate de ghetarii de calota (Ladoga, Onega, Vaanern)
- glaciare creeeate de ghetari montani (Como, Maggiore, Garda, Celor Patru Cantoane, Geneva)
- lacuri tectonice (Balaton)
- lacuri vulcanice (Albano in Italia, Sf Ana in Carpati, Nemi in Masivul Central Francez)
- lacuri de tip laguna (Zuider)
- lacuri carstice (in Dolomiti, Dinarici)
4.2 Hidrografia Romani ei
4.2.1 Raurile Romaniei
Prezinta in timpul iernii debite minime; primavara ca urmare a topirii zapezilor au loc cresteri ale debitelor
insotite de viituri; vara din cauza temperaturilor ridicate debitele se reduc. Debitele pot varia si in functie de
marimea bazinului hidrografic si unitatea de relief traversata .
Reteaua de rauri a Romaniei este impartita in 5 grupe.
- Grupa de vest ce are drept colector raul Tisa
- Grupa de sud-vest are colector principal fluviul Dunarea
- Grupa de Sud colector principal Dunarea
- Grupa de Est colector principal Siretul si Prutul
- Grupa raurilor dobrogene se varsa in Marea Neagra
Superlative (Dintre raurile interne, exceptie fluviul Dunarea)
15
- raul cu cel mai mare bazin hidrografic este Siret
- raul cel mai lung din Romania este Muresul (803 km)
- raul cu cel mai mare debit este Siret (debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vrsare)
- raul cu cele mai multe hidrocentrale este Olt
4.2.2 Lacurile Romaniei
Ocupa o suprafata de 1,1% din suprafata Romaniei.
Lacuri naturale
Lacuri de munte Lacuri glaciare: Balea (Fagaras), Bucura (Retezat), Malaesti(Bucegi)
Lacuri vulcani ce: Sfanta Ana (Masivul Ciomatu din Carpatii Orientali)
Lacuri de baraj natural(Lacul Rosu)
Lacuri din deal si
podis
Lacuri saline ( Telega, Slanic, Ocnele Mari, Ocna Dej, Ocna Sugatag)
Lacuri pe gips (Nucsoara din judetul Arges)
Lacuri situate intre valuril e de alunecare
Lacuri din campie Limane fluviale (Mostistea Pe Dunare, Snagov pe Ialomita)
Limane maritime (Techirghiol in Dobrogea)
Lagune ( Razim)
Lacuri artificiale
Lacuri de agrement (Herastrau)
Iazuri in Campia Transilvaniei, Campia Moldovei si Campia de Vest
Benturi ( lacuri amenajate de populatie pentru pastrarea apei) in podisul Getic
Lacuri de acumul are (Vidraru pe Arges, Stanca- Costesti pe Prut, Ciunget pe Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistrita
s.a)
Superlative:
- cel mai adanc lac glaciar este Zanoaga (29 m) din Retezat
- cel mai mare lac glaciar dupa suprafata este Bucura (10 ha) din Retezat
- cel mai adanc lac din Romania este Vidraru (150m)
- cel mai mare lac din Romania este Razim
4.2.3 Marea Neagra
- suprafata 413 490 km patrati
- reprezinta un rest din Marea Sarmatica
- este o mare continentala ce face legatura cu oceanul Planetar prin stramtorile Bosfor si Dardanele
- are curenti circulari determinati de vant si o mareescazuta (sub 10 cm)
- salinitate 16-17 la mie pana la 22 la mie in etajul inferior
- tarmul are putine sinuozitati
- la adancimi mari exista un strat de hidrogen sulfurat ce nu permite existenta vietii
- are importanta economica (tarile riverane stabilesc relatii comerciale, zacaminte de petrol si gaze in
partea de nord-vest, importanta tuiristica, importanta geopolitica si strategica)
4.2.4 Dunarea
- are o lungime de 2860 de km (al doilea ca lungime din Europa)
- Traverseaza 10 tari si 4 capitale ( Viena, Budapesta, Bratislava, Belgrad)
- Izvoraste din muntii Padurea Neagra si se varsa in Marea Neagra prin delta
- este cel mai important rau al Europei datorita sistemului de legaturi economice pe care il realizeaza
- Pe teritoriul Romaniei Dunarea strabate 1075 de km si prezinta 4 sectoare ( Defileul Bazias - Gura
Vaii; Gura Vaii-Calarasi; Calarasi-Braila;Braila- Marea Neagra)
5 Invelisul biopedogeografic in Romania si Europa
Acest invelis se compune din 3 elemente: vegetatie animale, soluri.
16
5.1 Zonele bio-pedogeografice din Europa
Zona arctica si
de tundra
- se intalneste pe o fasie restransa intre Capul Nord si muntii Ural
- vegetatia prezinta adaptari la temperaturile scazute (talie mica) si este reprezentata
prin salcie pitica, mesteacan pitic, specii de muschi si licheni
- solurile sunt subtiri, slab formate, de tip scheletic. Apar spodosolurile
- fauna: urs polar, foca, vulpe polara s.a
Zona taigalei - ocupa Nordul Europei si se intinde din Scandinavia pana la muntii Ural (pana la
latitudinea oraselor Stocholm, Sankt Petersburg)
- specii: brad, pin, molid, larice, zada.In locurile mlastinoase apar specii hidrofile
(papura, stuf)
- solurile sunt podzolice (acide), soluri turboase in zonele mlastinoase
- animale:ras, castor, urs brun
Zona padurilor
de foioase si de
amestec
- partea central-vestica a continentului
- padurile de fag se intalnesc in zonele mai umede (vest), iar padurile de stejar
prefera zonele cu temperatura mai ridicata (sud). Cele 2 specii predominante de
arbori se pot gasi in asociatie cu teiul, frasinul, carpenul, artarul , ulmul s.a
Zona stepei - caracterizeaza regiunile cu climat secetos din estul Continentului(ierburi mai inalte
in pusta ungara, urmeaza Baraganul si Dobrogea, Stepa Pontica si cea caspica).
Izolat stepa apare si in ppeninsula Iberica
- specii de plante: pir, negara, colilie, paius
- specii de animale: harciog , popandau
- soluri:cernoziomuri
Zona
mediteraneana
- cuprinde bazinul Marii Mediterane
- din cauza faptului ca civilizatia umana s-a dezvoltat de timpuriu in aceste zone
mare parte din paduri au fost defrisate rezultand astfel pe locul fostelor paduri
asociatii forestiere de tipul maguis, garigga si friggana
- Specii de plante: stejar vesnic verde, stejar de pluta, laur, cimbru, mirt
- Soluri:terra rosa
- Fauna:vipere, scorpion, sacal, broasca testoasa
Zona de
semidesert
- situata in nordul marii Caspice
5.2 Zonele bio-pedogeografice din Romania
Zona stepei
- Se intalneste in sud-estul tarii (Baragan, Dobrogea, Campia Siretului Inferior)
- Climat cu veri fierbinti si ierni geroase
- Vegetatia: colilie, negara, paius (mare parte inlocuita cu cereale sau pajisti)
- Soluri:cernoziomuri
Zona
silvostepei
- Apare in Campia Moldovei, sudul podisului Barladului,sectoare din Campia Romana
( cu precadere in partea de sud ), mare parte din Campia de Vest)
- Din cauza climatului mai umed (spre deosebire de stepa) aici formatiunile specifice
zonei de stepa se imbina cu palcuri de paduri
- Specii de plante:stejar pufos, cer, stejar brumariu
- Soluri din categoria molisoluri
Zona de
padure
- Se desfasoara din zona de campie pana la altitudini de 1600 de m in Orientali si
1800 de m in Meridionali
- Exista mai multe etaje de vegetatie repartizate astfel:
- Etajul stejarului(sub 500 de m);soluri de tip brun roscate
- Etajul fagului (500-1200m); soluri din clasa cambisoluri
- Etajul coniferelor (1200-1800m);soluri din clasa spodosoluri
Zona
subalpina
- Se desfasoara intre 1800-2000 m
- Specii de plante:afin, merisor, paius, zambru, jneapan, ienupar
- Soluri brun acide
Zona alpina
- Peste 2000 de m; soluri brun acide, ierburi
17
6 Resursele natural e ale Europei/Romaniei
6.1 Resursele naturale ale Europei
Resursele hidrologice (apa dulce, hidroenergie, ape minerale, termale s.a)
- hidroenergia este dezvoltata in arealele montane ((Norvegia, Italia), pe fluviile mari din Europa de Est
(Nipru, Volga) dar si pe Dunare
- ape geotermale se gasesc in Islanda, Ungaria, zonele vulcanice mediteraneene s.a
- energia mareica (vestul Frantei)
- resursele de apa au o distributie neuniforma fiind mai bogate in nordul continentului si mai sarace in
sud
Resursele de sol
- cea mai avantajata este regiunea temperata cu soluri cernoziomice (Campia Est-European, campia
Romana s.a)
- solurile sunt folosite pentru culturi in zonele de campie si dealuri sau pentru pasuni in zonele montane
Resursele biosferei
- padurile ocupa in Europa 31%, procentul fiind mai mare in Finlanda si mai scazut in Anglia sau tarile
mediteraneene
Resursele de subsol
- Carbunii superiori (bazinele Donbass, Peciora, Saar, Petrosani s.a)
- Carbunii inferiori (Cehia,Germania, Serbia)
- Petrol si gaze (Anglia , Norvegia, Olanda, Danemarca s.a)
- Minereu de fier in Suedia (Kiruna); Franta (Lorena) s.a
- Minereuri neferoase
-bauxita(litoralul Marii Adriatice, Franta)
-aur ( Rusia, Romania, s.a)
-Uraniu (Podisul Boemiei, Apuseni, s.a)
6.2 Resursele naturale ale Romaniei
Carbunii
-lignitul se extrage din Podisul si Subcarpatii Getici
-huila se extrage din depresiunea Petrosani, Muntii banatului s.a
Carbunele brun se extrage din bazinul Comanesti, Brad s.s
Petrolul
- se extrage din Campia Romna, Podisul Getic, Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii , Sbcarpatii
Moldovei, Dealurile si Campia de Vest
Gazele naturale
- principalul areal de extractie este reprezentat prin podisul Transilvaniei
Minereu de fier in Poiana Rusca
Minereuri neferoase in nordul Orientalilor, Apuseni
Minereuri auro-argintifere in Apuseni
18
7 Elemente de geografie umana ale Europei si Romaniei
7.1 Harta politica a Europei
Clasificarea statelor europene se poate face dupa:
-marime (state mici:Andora, Vatican, Luxembourg; state mari Rusia)
-localizare (state situate in Europa Vestica, situate in Europa Estica s.am.s)
-dupa forma de guvernamant (monarhii:Belgia, Danemarca, Anglia; republici: Romania s.s)
- state federale: Germania, Austria; state unitare:Franta
-dupa forma (alungite, poligonale)
Harta
politica a
Europei in
prioada
antica si
medievala
- primele state apar in mileniile VI-V ih si s-au axat pe activitate pastorala sau
comerciala
- aparitia primului regat antic (micenian) si expansiunea grecilor in spatiul
mediteranean
- aparitia imperiului roman si destramarea lui in anul 395 (Imperiul Roman de Apus si
Imperiul Roman de Rasarit)
- perioada primelor migratii din stepele asiatice (sec III-VI). Mai cunoscute sunt cele
ale gotilor , ostrogotilor, hunilor s a m d
- migratiile din sec VI-X(ungurii, arabii, slavii, bulgarii, avarii s.a)
- dupa sec 8 se remarca expansiunea araba in Sudul Europei, iar in sec XIII apare
imperiul otoman
- marile descoperiri geografice
Perioada
moderna
(1648-1917)
- aparitia pe harta politica a lumii a unor mari puteri ( Imperiul Rus, Romano-German,
Regatul Frantei, Imperiul Habsburgic s.a)
- expansiunea Frantei sub conducerea lui Napoleon (Sec XIX)
Perioada
interbelica
(1917-1940)
- dezbinarea unor imperii dupa primul razboi mondial (Rus, Austro-Ungar, Otoman) si
castigarea independentei pentru unele state (Austria, Finlanda, Cehoslovacia,
Romania s.a)
- aparitia comunismului in Rusia
Perioada
1944-1989
- Europa prezinta acum 2 zone separate de cortina de fier. Europa Vestica aflata
sub influenta SUA si Europa Estica aflata sub Influenta U.R.S.S)
Perioada
dupa 1989
- caderea comunismului
- divizarea Iugoslaviei, URSS si Cehoslovaciei
- reunificarea Geermaniei
- -aparitia de noi state (Kosovo, Muntenegru)
- tendinta de a include in cadrul Europei si alte state situate in zona Caucazului
(Azerbadjan, Georgia, Armenia)
7.2 Romania stat al Europei
Evolutia teritoriului romanesc
- intemeierea coloniilor grecesti la Marea Neagra in secolele VII-VI IH (Istria, Tomis, Calatis)
- aparitia primului stat dac condus de Burebista urmat de statul dac al lui Decebal (sfarsitul sec I dupa
Hristos)
- ocuparea unei bune parti din Dacia de catre romani (105-106) si apatitia oraselor romane (Apulum,
Potaisa,Dierna s.a)
- invazia popoarelor migratoare in sec VI( slavii, urmati de goti , huni)
- aparitia ungurilor in Transilvania (sec IX-X)
- unirea tarilor romane in anul 1600 sub conducerea lui Mihai Viteazu
- 1859 Unirea Principatelor Romane facuta de Alexanru Ioan Cuza
- 1918 infaptuirea Romaniei Mari
- pierderea unor teritorii in urma Pactului Ribentrop Molotov
- instaurarea influentei rusesti dupa cel de al doilea razboi mondial
- caderea comunismului in 1989
19
- este membru NATO din 2004 si membru UE din 2007
8 Populatia si caracteristicile ei geodemografice
8.1 Populatia Europei
Numarul locuitorilor si densitatea populatiei
- evolutia demografica a continentului a fost lenta din sec 3 pana in 1759 ( ca urmare a epidemiilor,
sistemului sanitar precar, invazii, razboaie s.a) si accelerata dupa (ca urmare a revolutiri industriale,
descoperiri vaccinurilor, cresterea randamentului utilizarii terenurilor s.a)
- in anul 1759 erau 140 de milioane locuitori. In anul 1900 populatia a ajuns la 408 milioane locuitori,
dupa care a urmat aproape o dublare pana in zilele noastre.
- populatia este de 711 milioane locuitori aproximativ 12% din populatia Terrei
- densitatea medie este de 68 de loc/km patrat, dar exista state in care densitatea poate ajunge la 1700
de loc/ km patrat-Vatican- (din cauza suprafetei mici) si state in care densitatea este de doar 2 loc/ km
patrat-Islanda-(din cauza reliefului accidentat, climei aspre, platourilor vulcanice). Cea mai mare
densitate o are Statul Monaco (peste 16000 loc/km patrat)
- majoritatea populatiei traieste in mediul urban ( in Europa Vestica ponderea populatiei urbane este de
cca 80%)
- este continentul unde se inregistreaza cea mai mare durata medie a vietii (75 de ani)
- sporurile natural si migratoriu sunt in principal negative
Mobilitatea populatiei
- fluxurile migratorii se indreapta dinsre estul Europei spre vestul Europei
- exista si un flux migratoriu dinspre alte continente (Africa, Asia)
Structurile demografice:
Populatia Europei adaposteste un mozaic de un de popoare in care se vorbesc 128 de limbi si dialecta se scrie
cu 4 alfabete (latin, grec, chirilic si arab)si se practica mai multe religii.
Popoarele Europei
- romanice (italieni, spanioli, portughezi, francezi, romani)
- germanice(germani, englezi, olandezi, suedezi, danezi, islandezi_
- slave (rusii,bulgarii, polonezii s.a)
- alte popoare (ungurii,albanezii, finlandezii)
Religiile Europei
Catolicismul in vestul Europei, protestantism in Nord si Arhipelagul Britanic, ortodoxism in est.
8.2 Populatia Romaniei
Numarul populatiei si evolutia numerica
- sec 2 IH Strabon estima populatia la aproape un milio locuitori
- primul mileniu a avut o evolutie lenta la sfarsitu sec XIII existand putin peste 2 milioane locuitori
- sec XIX populatia a ajuns la 10 milioane locuitori (in anul 1891)
- intr-un singur secol populatia Romaniei se dubleaza ajungand la un maxim de 23 de milioane in1989.
Cresterea masiva a populatiei a avut loc dupa anul 1948 ( erau atunci cca 15 milioane locuitori) din
cauza politicilor pronataliste
- dupa 1989 populatia a inceput sa scada ca urmare a sporului natural negativ si a migratiilor
- in prezent numarul romanilor care traiesc in afara granitelor tarii este apreciat la cca 10 milioane
locuitori (Republica Moldova, Peninsula Balcanica, Italia, Spania s.a)
- in prezent Romania numara cca 21, 7 milioane locuitori
Repartitia si densitatea populatiei
- densitatea medie este de cca 100 de locuitori/ km patrat cu valori mai mari in zonele de campie si
podis, unele depresiuni sau zone cu un spor natural mare si mai scazute in zona montana , Dobrogea
si Delta Dunarii.
- judetul cu cea mai mare densitate este Prahova (185 loc/km patrat) iar judetul cu cea mai mica
densitate este Tulcea (cca 32 loc/km patrat)
20
Structura populatiei Romaniei
Structura etnica
- romani 89,5%
- maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
- romi 2,5%
- germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
- ucrainieni ruteni 0,3 %
- turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
Structura confesionala
- Ortodocsi 89,8%
- Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
- Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
Structura pe grupe de varsta
- Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural negativ si
din cauza cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Romanii din afara granitelor tarii
- peste 4 milioane traiesc la est si nord de Prut
- la sud de Dunare (aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii)
- cca 1 milion de romani in SUA

9 Sistemul de orase al Europei si Romaniei
9.1 Sistemul de orase din Europa
Datorita faptului ca Europa este un continent bogat mare parte din cont5inent este urbanizata. Fac totusi
exceptie unele tari sarace precum Albania sau Republica Moldova unde predomina populatia rurala.
Evolutie istorica
Orasele grecesti (Atena , Corint, Marsilla, Histria, Siracuza) rau orase cetati inconjuratea de ziduri, si
construite de regula pe o inaltime . Purtau numele de acropole.
Orasele romane (Roma, Londra, Paris, Viena s.a) erau prevazute cu forumuri, amfiteatre, terme si alte
constructii specifice arhitecturii romane
Orasele medievale( Sevilla, Anvers, Amsterdam, Bruges, Cracovia, Budapesta) oarse cetati inconjurate de
ziduri cu strazi inguste.. Aveau functii comerciale si mestesugaresti.
Orase din epoca moderna ( Manchester, Liverpool)
Megalopolisurile din Europa:
Megalopolisul englez are cca 33 de milioane locuitori si cuprinde orasele: Londra,Birmingham, Manchester,
Liverpool, Nothingham, Leeds s.a
Megalopolisul german dezvoltat in jurul conurbatiei Rhin Rhur. Are cca 25 de milioane locuitori. Principalele
orase sunt: Stutgart, Koln, Frankfurt s.a
Megalopolisul olandez are cca 10 milioane locuitori, principalele orase fiind Amsterdam, Rotterdam, Haga s.a
Clasificarea oraselor dupa functie
Orase cu functie comerciala (Anvers, Lion)
Orase cu functie industriala (Birmingham, Liverpool)
Orase cu functie financiara (Zurich)
Orase cu functie portuara (Rotterdam)
21
9.2 Sistemul de orase din Romania
Clasificarea oraselor dupa vechime
Orase intemeiate de
greci
Histria (disparut), Tomis(Constanta), Callatis(Mangalia
Orase aparute in
epoca romana
Apulum (Alba Iulia), Ampellum (Zlatna), Drobeta (Drobeta Turnu Severin),Napoca (Cluj
Napoca),Potaisa (Turda),
Orase aparute in
epoca medievala
orasele targuri (Targu Jiu, Targu Frumos, Targu Neamt)
orasele cetat (Sighisoara, Timisoara, Brasov)
orasele capitala (Curtea de Arges, Siret, Suceava, Campulung)
Generatia oraselor
capitaliste
Orasele aparute datorita dezvoltarii industriei, agriculturii si transporturilor.
Orasele au aparut acum fie datorita mineritului (Anina), industriei (Hunedoara),
transporturilor (Pascani) , agriculturii (Alexandria) sau turismului ( Vatra Dornei)
Orasele socialiste In aceasta epoca numarul oraselor a crescut vertiginos din cauza declararii incorecte la
rangul de asezare urbana a unor localitati ce nu indeplineau conditiile de asezare
urbana.
Clasificarea oraselor dupa marime
- orase mici ( sub 25000 de locuitori)
- orase mijlocii (intre 25.000 si 100000 locuitori)
- orase mari (intre 100000 si 400000 locuitori)
Principalele orase din Romania
Bucuresti
- capitala tarii, cel mai important centru administrativ, universitar si cultural
- cel mai insemnat nod de transport ( pornesc de aici 8 magistrale feroviare)
- singurul oras cu metrou din Romania
- sediul Presedentiei (Palatul Cotroceni)
- obiective turistice (Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Gradina Botanica, Parcul
Herastrau , Arcul de Triumf s.a)
- are cca 2 milioane locuitori
Iasi
- cel mai mare oras din estul tarii
- obiective turistice (Palatul Alexandru Ioan Cuza,Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi
Timisoara
- oras situat pe raul Bega
- este cel mai mare din vestul tarii
- este un oras medieval
- obiective turistice (Catedrala Ortodoxa, Stadionul Dan Paltinisanu s.a)
Brasov
- cel mai mare centru urban din regiunea montana a tarii
- important centru turistic
- obiective turistice (Biserica Neagra)
- important centru industrial (tractoare, rulmenti)
Craiova
- este situat pe raul Jiu
- centru industrial (auto)
10 Activitatile economice i n Europa si Romania
10.1 Industria Europei
Industria
extractiva
Petrol - In Europa de Est cele mai mari rezerve de petrol le are Federati Rusa (regiunea Volga-
Ural;Bazinul Peciora; bazinul Moscovei; zona muntilor Ural). In Europa de Vest zacaminte
importante de petrol se gasesc in Anglia, Norvegia (ambele cu exploatari in marea Nordului) .
Gazele naturale se exploateaza in cantitati mari in Rusia, Anglia , Olanda (Groningen)
Carbunii - Mari rezerve de carbune se intanesc in estul Europei in Ucraina (bazinul Donet);
Rusia. In centrul Europei bazine carbonifere sunt in Germania (Saar), in Cehia (Ostrava-
Karviana), Polonia (Silezia Superioara). Vestul Europei nu mai extrage carbune ca in trecut dar
22
se mai gasesc bazine in Anglia (Yorkshire) sau Franta (Pas de Calais).
Minereul de fier - Ucraina (Krivoi-Rog), Suedia (Kiruna, Gallivare), Franta (Lorena) s.a
Prelucrarea acestor resurse se face fie in porturi (Rotterdam, Amsterdam, Hamburg) fie in
apropierea resursei.
Industria
energetica
Energia electrica se poate obtine in hidrocentrale (larg raspandite pe raurile din estul Europei si
in zonele montane din Europa); in centrale atomoelectrice(Franta-59 de reactoare, Rusia-31 de
reactoare, Marea Britanie- 23); cu ajutorul centraleleor maremotrice (Le Rance-Franta); cu
ajutorul centralelor solare (Odeillo); prin intermediul centralelor geotermice (Italia, Islanda), sau
prin termocentrale (in tarile bogate in resurse).
Industria
constructoare
de masini
Industria auto:
Germania (Audi, Wolswagen, Audi, BMW s.a)
Marea Britanie (Rolls-Royce, jaguar)
Spania ( Seat)
Suedia (Volvo)
Italia (Fiat, Ferari)
Industria constructoare de avioane:
Rusia (Tupolev)
Franta (Air Bus, Concorde)
Industria
electronica si
electrotehnica
Este bine reprezentata in tarile dezvoltate din punct de vedere economic (Germania, Suedia,
Finlanda, Olanda, Marea Britanie).
Industria
chimica
Mari producatori mondiali in acest domeniu sunt Germania, Elvetia, Rusia.
Industria
alimentara
Industria vinului (Franta Italia), branzeturilor (Italia), ciocolatei (Elvetia).
Regiuni industriale din Europa:
Regiunea Midlands (Anglia) compusa din orasele Birmingham, Manchester, Liverpool, s.a
Nord estul Frantei (Lorena)
Nordul Italiei ( triunghiul industrial Milano-Torino-Genova)
Regiunea Centrala a Moscovei
Regiunea Volga-Ural
10.2 Industria Romaniei
Industria
extractiva
Huila se exploateaza din bazinul Petrosani, Subcarpatii Getici, Bazinul Somesan
Lignit se extrage din bazinul Motru-Rovinari
Petrol si gaze naturale se gasesc predominant in zona subcarpatica, in zona de campie si in
platforma Marii Negre.Cele mai importante rafinarii sunt in zona prahoveana (Brazi, Ploiesti,
Campina); in Dobrogea (Navodari);in Moldova(Darmanesti , Onesti);in Bihor (Suplacu de
Barcau)
Minereuri feroase se extrag din Apuseni, muntii Banatului, muntii Harghita , importante centre
siderurgice existand la Galati, ResitaTargoviste, Otelul Rosu s.a)
Minereuri neferoase se extrag din Apuseni si Carpatii Orientali
Industria
energetica
-predomina energia electrica obtinuta in termocent rale - Cele mai importante sunt Turceni
(cea mai mare din tara),Rogojelu s.a.
-hidrocentralele - Cea mai mare hidrocentrala este Portile de Fi er I (2100 mw). Alte
hidrocentrale importante sunt Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe Arges), Izvorul Muntelui (pe
Bistrita) s. a. Cel mai amenajat rau din punct de vedere hidroenergetic este Oltul.
Industria
constructoare
de masini
-locomotive se fac la Resita, vagoane la Arad; autoturisme la Craiova si Pitesti, nave maritime la
Constante, aparate de zbor la Brasov; utilaj minier la Petrosani.
Industria
Medicamente (Biofarm Bucuresti, Antibiotice Iasi)
Produse cosmetice(Norveea-Brasov;Farmec-Cluj Napoca)
23
chimica
Coloranti si vopsele(Policolor Bucuresti,Azur Timisoara)
Ingrasaminte chimica (Azomures)
10.3 Agricultura Europei
- Agricultura Europei se caracterizeza printr-un grad ridicat de modernizare, ce da o productivitate
ridicata.
- Clima este cea care influenteaza cultivarea principalelor tipuri de cultura. Astfel in sudul continentului se
cultiva plante ce au nevoie de multa caldura si lumina ( Lamai, portocal, maslin, mandarin). In Europa
de est se cultiva grau, porumb si floarea soarelui iar in Europa Vestica se cultiva orzul, ovazul si
secara.
- Rusia detine locul 1 in Europa la numarul de bovine;Marea Britanie detine suprematia la numarul de
ovine; iar la porcine locul I este detinut de Germania.
10.4 Agricultura Romani ei
Cultura plantelor
- Graul se cultiva in zonele de campie
- Porumbul se cultiva atat in campie cat si in zonele mai inalte (dealuri, podisuri)
- Cartoful se cultiva in depresiunile intramontane
- Marul si parul se cultiva in Subcarpatii Getici, Podisul Somesan s.a
- Viticultura (Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei s.a)
Cresterea animalelor
- bovinele se cresc in regiunile mai inalte (Maramures, Podisul Moldovei)
- ovinele se cresc in regiunile montane si colinare
- porcinele se cresc in Banat, Estul Campiei Romane s.a
11 Transporturile in Europa si Romania
11.1 Transporturile in Europa
Transporturile feroviare
- Lungimea cailor ferate in Europa este de aproximativ 400 000 de km
- Tarile cu cea mai mare densitate a cailor ferate sunt: Belgia, Germania, Cehia
- Existenta unor trenuri de mare viteza (TGV) si a unor trenuri de lux (Orient Express)
- Europa este traversata de magistrale feroviare pe directia E_V si N_S
- Pentru a depasi unele obstacole naturale s-au construit tuneluri in unele zone (MuntiiAlpi, Carpati s.a)
Transporturile rutiere
- cele mai mari densitati ale retelei rutiere se intalnesc in vestul Europei (199,7 km/ 100 de km patrati)
- continentul Europa se plaseaza pe locul 2 in lume in ceea ce priveste lungimea autostrazilor
- prima autostrada europeana s-a realizat intre Berlin si Munchen
- autostrade in Europa (Autostrada Rhinului, Autostrada da Fiori, Autostrda del Sole
- Germania detine 12000 de km de autostrada, Franta cca 10000 de km,Italia 6500 de km
Transporturile maritime
- Porturi importante : Rotterdam (cel mai mare), Anvers, Hamburg, Londra, Marsilla
Transporturile fluviale
- Rusia(impreuna cu partea asiatica) are cea mai mare retea navigabila de pe glob(102000 km) din care
17.000 de km canale
- Alte artere fluviale(Rhinul- cel mai mare trafic; Dunarea, Sena)
- Porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare, Basel, Frankfurt,, Koln,Strasbourg)
- Existenta unor canale ce fac legatura intre rauri (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile aeriene
24
- cele mai importante aeroporturi sunt: Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Leonardo Da Vinci
(Roma), Schipol (Amsterdam)
11.2 Transporturile in Romania
Transporturile feroviare
- reteaua feroviara cuprinde 9 magistrale
Transporturile rutiere
- cea mai mare densitate a drumurilor se inregistreaza in jurul Bucurestiului si in judetul Prahova
- existenta a doua autostrazi ce pornesc din Bucuresti (spre Pitesti si Constanta)
- prezenta unor drumuri europene ce traverseaza tara noastra(E60)
Transporturile maritime
- Constanta este cel mai mare port maritim al tarii, are un trafic de cca 57 de milioane tone si se intinde
pe 3926 de ha
- Transporturile maritime au o importanta mare pentru tara noastra deoarece permite legaturi comerciale
cu alte state
Transporturile fluviale se fac pe Dunarea maritima (nave de tonaj mai mare); pe Dunarea Fluviala (in
amonte de Braila) unde circula nave cu tonaj mai mic si pe canalul Dunare Marea Neagra
Tipuri de peisaj in regiunile geografice ale Europei si Romaniei
Peisajul geografic este o parte dintr-o regiune sau teritoriu pe care o putem vedea, fotografia sau admira.
Cadrul natural (clima, vegetatie, relief) imprima fiecarei zone un anumit peisaj.
Europa Nordica Peisajul islandez - Gheizere, tundra, vulcani
activi, lacuri termale
Peisajul insulelor din Oceanul
Arctic
- Tundra, munti cu ghetari
Peisajul Alpilor Scandinaviei - Fiorduri, paduri de
conifere, ghetari
Peisajul podisurilor din Suedia si
Finlanda
- Lacuri glaciare, mlastini,
conifere
Europa Vestica si Europa Centrala Peisajul muntilor inalti - se intalneste in Pirinei,
Alpi, Carpati
- relief glaciar
- paduri de conifere si pajisti
alpine (la inaltimi mari)
Peisajul polderelor olandeze - Diguri, terenuri de cultura
Peisajul campiilor, podisurilor si
masivelor harcinice
- Suprafete intinse cu culturi
agricole, munti intens
slefuiti cu altitudini mici,
relief glaciar de calota in
unele masive (Scotia)
- Lacuri, canale de navigatie
Peisajul metropolelor - Londra, Paris, Rotterdam,
Hamburg
Europa Sudica Peisajul platourilor si depresiunilor
cu intinse suprafete agricole
- Maslini, vita de vie
Peisajul spatiilor litorale - Litoralul spaniol, italian,
francez
Peisaje afectate in mica masura de
presiunea umana
- Vulcanii (Etna , Stromboli)
- Muntii inalti (Pindului,
25
Sierra Nevada)
Europa Estica Partea Nordica - Tundra
- Asezari putine
- Exploatari petroliere
Partea centrala si sudica - asezari mai multe
- intinse suprafete agricole
Romania Peisaje din Carpati Relief glaciar
Prezenta depresiunilor
Paduri de foioase si conifere
Peisaje din dealuri si campii
Grad ridicat de antropizare
Pomicultura si vita de vie
Suprafete intinse cu cereale
Peisajul litoral Activitati de turism
Activitati portuare
Peisajul deltaic Spatiu ocrotit
12 Tarile vecine Romaniei
Ucraina
Localizare:Europa Estica
Suprafata: 603 000 km patrati ( al doilea stat dupa Rusia)
Populatia: 52 de milioane locuitori, spor natural negativ, religie ortodoxa, 73% populatie ucraineana
Relieful: - Are toate unitatile de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)
- Podisuri (Volano-Podolic, Donet)
- Munti (Carpatii Padurosi, Iaila)
- Campii (Campia Niprului , Campia Marii Negre)
Rauri: Nistru, Nipru (rau national), Bug
Vegetatia: este reprezentata prin paduri de foioase, silvostepa si stepa
Orase Kiev (capitala), Harkov, Lugansk.
Economia:
Resurse de carbune in bazinul Donet, resurse de fier la Krivoi-Rog, hidrocentrale pe rauri.
- industria siderurgica (Harkov)
- industrie constructoare de masini la Lvov, Odessa
Transporturile :
-1800 de km de autostrada, transporturi navale fluviale (pe Nipru, Nistru), transporturi maritime (Odessa)
Moldova
Suprafata: 33843 km patrati
Populatia: 4,4 milioane locuitori
Relieful: un podis (continuarea podisului Moldovei)
Rauri:Prut, Nistru
Vegetatia :paduri de foioase in nord si stepa in sud
Orase:Chisinau (capitala), Balti
Economia: are caracter mai mult agrar principalle industrii fiind alimentara si usoara
- Depinde energetic de Ucraina
Bulgaria
Localizare: Este localizata in partea de est a peninsulei Balcanice.
26
Populatia: 7,7 milioane locuitori
Relieful este predominant inalt ( munti si podisuri)
-in partea centrala sunt muntii Stara Planina (munti noi, 2400 m)
- in sud se afla muntii Rilla (2925 m, hercinici) si Rodopi (munti hercinici)
-cea mai importanta campie este campia Traciei Superioare
Clima: temperat continentala in nord si cu influente mediteraneene in sud
Rauri: Dunare, Isker
Orasele: Sofia (capitala), Plevna, Burgas
Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase (zonele mai inalte), specii mediteraneene (in sud); stepa in nord
Economia:
Industria siderurgica si prelucrarea petrolului
In agricultura are productii mari de tutun, trandafiri (locul 1 pe glob la ulei de trandafir)
Ungaria
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Relief predominant de campie
Muntii ocupa suprafata mica si au putin peste 1000 de m
Rauri: Dunarea, Somes, lacul Balaton (lac tectonic)
Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)
Orase: Budapesta (capitala), Gyor, Mako
Resurse naturale: gaze naturale, bauxita, fier in muntii Matra
Industria constructoare de masini (Szeged, Debrecen)
Turismul :Budapesta si lacul Balaton sunt principalele obiective turistice
Serbia
Relief:
muntos reprezentat prin Alpii Dinarici si Muntii Serbiei
campie (Campia Dunarii)
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Orase: Belgrad (capitala), Nis, Novi-Sad
Detine locul 1 in Europa la productia de prune si locul 2 la productia de mere
13 Uniunea Europeana
13.1 Formarea Uniunii Europene si evollutia integrarii europene
Infiintarea Ue a cu noscut pana in prezent 3 etape:
Etapa 1. Infiintarea in 1951 a CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului) din care facea paarte
Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxembourg si Olanda. Tot in 1952 la initiativa Frantei statele membre CECO
au semnat un tratat Pentru infiintarea CEA (Comunitatea Europeana de Aparare)
Etapa 2. Infiintarea la Roma in 1957 a CEE (Comunitatii Economice Europene) ce avea ca obiectiv principal
creearea unei piete comune
Etapa 3. Transformarea CEE in UE potrivit tratatului de la Maastricht in 1992. Principalele obiective vizau
creearea unei uniuni vamale, a unei piete unice (libera circulatie a bunurilor si serviciilor), creearea unei uniuni
economice si monetare.
Componenta actuala a UE s-a facut in mai multe valuri de aderare
Anul 1973 intra in UE: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
1981 Grecia
1986 Spania si Portugalia
1994 Austria , Finlanda si Suedia
2004 Cehia, Cipru, Estonia,Letonia, Lituania,Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria
2007 Romania, Bulgaria
27
13.2 Caracteristici geografice economice si politice
Caracteristici geografice
- altitudinea variaza de la sub 0 m(in polderele olandeze) pana la 4807 (vf Mont Blanc)
- varietatea formelor de relief (vulcani activi, ghetari, relief glaciar, campii intinse, delte, tarmuri inalte s.a)
- clima este predominant temperat (mediteraneana in sud)
- prezenta unor rauri importante (cel mai important e Dunarea)
- vegetatia: predomina padurile de foioase
Caracteristici politice
- pentru cresterea nivelului de trai in UE trebuiesc vizate:
a) politica agricola (Tratatul de la Roma)
b) politica regionala(eliminarea diferentelor economice dintre statele membre si dezvoltarea
zonelor rurale
c) politica sociala (creearea unor locuri de munca)
d) politica de mediu
Caracteristici economice:
- UE se remarca pe plan mondial in industria aeronautica (airBus) , Cosmonautica (Ariane), industria
auto (Bmw, Mercedes).IT,Industria transporturilor (TGv).
- Sistemul economic european se bazeaza pe:-piata unica de capital, bunuri si servicii.
- Eliminarea barierelor tehnice, a controalelor vamele si eliminarea barierelor fiscale.
Alte date:
- drapelul UE a fost adoptat la 10 octombrie 1955
- ziua Europei este pe 9 mai
- imnul este Oda Bucuriei de Beethowen
- deviza UEUnitate in diversitate
- moneda euro a fost introdusa in circulatie la 1 ianuarie 2002
13.3 Statele Uniunii Europene
In 2007 UE insuma cca 480 de milioane locuitori. Dintre cele 27 de state membre, 20 sunt republici iar 7 state
sunt monarhii. Exista in UE state mici (Malta, Cipru) dar si state mari (Franta, Spania).
Germania
Cadrul natural Populatia Economia
Localizare: Europa Centrala
Relieful este alcatuit din Campia
Nordica (joasa, reliefglaciar in nord,
tarm cu estuar), unitati vechi tocite
(muntii Harz, Masivul Sistos
Rhenan, muntii Padurea Neagra) si
unitati mai inalte tinere (Alpii
Bavariei- 2962 m)
Clima este temperata cu influente
oceanice in vest si continentale in
est
Rauri: se varsa atat in Marea
Baltica (Oder) cat si in Marea
Nordului ( Elba Weser , Rhin),
majoritatea formand la varsare
estuare
Populatia: 82 milioane
locuitori (a doua dupa
Rusia)
Orasele: Berlin
(capitala), Munchen,
Bonn, Hamburg,
Stutgart
Economia este dezvoltata, Germania
dispunand de mari rezerve de carbune
(bazinul Rhin-Rhur), fier in mintii Harz, petrol
si gaze in Marea Nordului
Principalele ramuri industriale sunt:
- industria auto(BMW, Opel, Volkswagen)
- industria siderurgica (concernul Krupp )
- industria optica (Zeiss)
- industria chimica (BASF)
- industria portuara
Agricultura: mecanizata dezvoltata
locul 1 la cresterea de porcine
productii insemnate de cereale si
cartof
Transporturile:
retea dezvoltata de transporturi
28
Vegetatia aproape un sfert din
suprafata paduri
cea mai mare retea de autostrazi,
porturi maritime (Hamburg, Bremen), porturi
fluviale (Duisburg-cel mai mare port fluvial de
pe glob); aeroporturi
Turismul:
orasele muzee (Dresda, Berlin)
valea Rhinului
Alpii Bavariei
Franta
Localizare: Europa Vestica
Relieful este alcatuit din unitati
vechi hercinice (Masivul Central,
Masivul Armorican) ; unitati tinere
(muntii Alpi, Muntii Pirinei); bazine
de sedimentare (Bazinul Parisului)
Apele: Sena, Loara, Garonne,
Rhon
Clima: temperat oceanica
Vegetatia: paduri de foioase ,
paduri de conifere (zonele inalte)
Populatia:60,8 milioane
locuitori
Orase:
- Paris (capitala)
- Strasbourg
- Marsila
- Nantes
Economia:
- dispune de mari rezerve de subsol (carbune
in nord; fier in lorena, bauxita)
- ramurile industriale:
- industria constructoare de masini
- auto ( Renault, Citroen, PEUGEOT)
- avioane (centre
importante:Toulouse,Bordeaux)
- nave maritime (Marsilla, Le Havre)
- industria textila (in nord vest),
alimentara(branzeturi, vinuri)
Transporturile sun diversificate
- Franta are o puternica flota comerciala, retea
navigabila interna importanta
- aeroporturi importante (Charles de Gaulle)
Regatul Unit
Localizare: Europa Vestica
Regatul Unit este alcatuit din
Marea Britanie(Anglia, Scotia, Tara
Galilor) si Irlanda de Nord
Relieful: este alcatuit din unitati
vechi caledonice in nord (Scotia);
unitati hercinice (PENINI) si unitati
de campie (Campia LONDREI)
Clima: temperat oceanica
Hidrografie: Thamisa, Severn
Vegetatia: predomina pasunile; in
zonele montane paduri de foioase
Populatia:60 de milione
locuitori
Orase: Londra
(capitala), Liverpol,
Edinburgh, Dublin,
Manchester
Economia: regatul Unit dispune de rezerve de
petrol, carbune si gaze naturale
- este un mare producator de fonta si
otel
- se afla pe primele locuri la industria
textila
- producator important in industria
petrochimica
- producator de masini de lux (Jaguar)
Agricultura: puternic mecanizata
Transporturile:3500 km de autostrazi; cel mai
mare aeroport din Europa (Heathrow)
Italia
Localizare: Europa SUDICA
montane tinere (Alpi, Apenini);
campii (campia Padului); unitati
colinare (Preapeninii)
Clima: clima mediteraneana in sud
si cu influente continentale in nord
Apele:
Rauri: Pad, Tibru, Arno
Lacuri: Garda, Commo
(Glaciar); Albano (vulcanic)
Vegetatia este mediteraneana
(ierburi si arbusti); paduri de
conifere si foioase in zonele inalte
Populatia: 58 de
milioane locuitori;
densitate 190 de
locuitori/km patrat;
religie catolica
Orasele: Roma
(capitala); Torino;
Milano; Napoli
Economia:
Italia are resurse putine
Se bazeaza pe:
- industria siderurgica si petrochimica
amplasata in porturi
- industria producatoare de automobile
(Torino)
- nave (La Spezia , Genova)
- industria agro-alimentara
Agricultura:
- are un randament ridicat
- producator important de cereale;
lamai (locul 2 pe glob); struguri (loc1);
masline (2/5 din productia mondiala);
29
vin (locul1)
Turismul
- are aproape 40 de milioane de turisti
anual
Spania
Localizare: Peninsula Iberica
montane tinere (Pirinei, Cordiliera
Betica); unitati hercinice (Messeta,
Muntii Iberici, ) si unitati de campie
(Andalusiei , Ebro)
Clima: prezinta un climat
diversificat (climat continental in
centru; climat oceanic in nord-vest;
climat mediteranean inspre Marea
Mediterana)
Apele: Ebro; Tajo, Guadiana,
Duero
Vegetatia: in regiunile montane
apar padurile de foioase in rest
predomina o vegetatie adaptata la
uscaciune
Populatia: 43 de
milioane locuitori;
densitatea 78 de loc/km
patrat
Orasele:Madrid
(capitala), Bilbao,
Sevilla, Barcelona,
Valencia
Economia:
Are resurse putine dar se gasesc aici minerale
rare in cantitati destul de mari (locul 1 pe glob
la productia de mercur)
Principalele ramuri industriale sunt industria
auto, electotehnica, siderurgica, petrochimica
Agricultura
Se cultiva masline (locul 1 pe glob la ulei de
masline), vita de vie (locul 3 la productia de
vin), citrice
Grecia
Localizare: Sudul Peninsulei
Balcanice
Relieful: predomina lanturile
montane tinere (Pindului, Olimp),
dar apar si unitati de campie
(campia Thesaliei)
- tarmul Greciei este crestat
si prezinta numeroase
canale, golfuri si insule
Clima: mediteraneana
Hidrografia: Struma, Axios
Vegetatia: tipic mediteraneana
Populatia: 11 milioane
locuitori; omogenitate
nationala(98% greci);
religia ortodoxa
Orase: Atena (Capitala)
Pireu
Larissa
Volos
Economia se bazeaza pe comert, navigatie,
agricultura si turism
Tarile Benelux
Statul Cadrul natural Populatia Economia
Belgia
Podisul Ardeni, Campia Flandrei
Clima:temperat-oceanica
Rauri:Meusse
Vegetati: paduri de foioase si
lande(spre Marea Nordului)
10 mil loc
Orase:Bruxelles
(capitala), Namur,
Liege
Rezerve importante de
carbune; industria
siderurgica(Charleroi, Liege)
Olanda
Campie joasa presarata de morene
Clima:temperat oceanica cu veri
racoroase si ierni blande
Ape:Rhin, Maas, Schelde
Vegetatia a fost in mare parte
indepartata si inlocuita cu terenuri
agricole
Populatia 15,5
milioane locuitori
Orase:
Amsterdam,Haga,
Eindhoven Rotterdam
Singura resursa de subsol
gaze naturale
-constructia de nave
(Amsterdam, Rotterdam)
-ind. Electronica (Eindhoven)
-slefuirea diamantelor
(Amsterdam)
Podisul Ardeni (podis vechi hercinic)
Rauri Mossele
412 mii loc; densitatea
178 de loc/ km patrat
-detine locul 1 pe glob la
productia de fonta si otel/ cap
30
Luxembourg
Clima:temperat oceanica de locuitor
Tarile Nordice
Statul Cadrul Natural Populatia Economia
Danemarca
Campie de acumulare
glaciara joasa
Clima:temperat
oceanica
Apele:rauri scurte
Vegetatia :o zecime
din suprafata este
acoperita de paduri
5,3 milioane locuitori
densitatea:120 loc/km patrat
Orase:Copenhaga(capitala);
Odense; Aalborg
- industria pescuitului
- industria de nave
- cel mai mare exportator
mondial de carne de porc
- industria jucariilor (Lego)
Suedia
Relieful :Alpii
Scandinaviei
Podisul Norrland
Campia Skane
Clima: rece in nord si
temperata in restul
teritoriului
Vegetatia:paduri de
conifere
8,8 milioane locuitori
densitate:20 loc/km patrat
Orase:Stockholm (capitala)
Uppsala
- constructia de nave
- industria auto (Volvo)
- industria mobilei
- hidroenergie
Finlanda
Rlieful:podis presarat
cu forme glaciare
(lacuri, morene,
blocuri eratica)
Clima este rece mai
favorabila in sud
Apele: lacuri glaciare
5,1 mil loc
Densitate: 16 loc/ km patrat
Orase:Helsinki (capitala)
Turku
Lahti
- industria de celuloza
- industria de mobila-
telecomunicatii (Nokia)
31
Tarile Baltice
Alte tari
central europene
Austria
Relieful: Muntii Alpi (alt
max vf Gross Glockner)
Bazinul Vienei
Clima:temperat
continentala de tranzitie
Apele:Dunare, Inn
8,1 mil loc
Orase:
Viena(capitala)
Graz
LINZ
- Hidroenergie
- Industrie siderurgica
- chimica
Cehia
Relieful:
Podisul Boemiei (unitate
veche , hercinica, intens
slefuita)
Campia Elbei
Clima: temperat
continentala
Ape: Elba, Vltava
10,3 mil loc
Orase: Praga (
capitala), Brno
- resurse de carbune
(Ostrava- Karvina)
- industria construtoare de
masini (Skoda)
- portelanuri (BOEMIA)
Slovacia
Relieful:muntii Carpati,
campia Dunarii
Clima temperat
continentala
Ape Dunarea
Orase:Bratislava (
capitala),Kosice
- industria siderurgica
(Kosice)
- industria berii
Slovenia
Relieful:Alpii Dinarici,
Alpii Iulieni, Podisul Karst
2 milioane locuitori
Orase:Ljubliana
(capitala)
- industria optica
Polonia
Relieful:
Campia Poloneza
(morene, relief mai inalt
spre sud); Podisul Lublin
(hercinic)
Clima temperata de
tranzitie cu influente
oceanice spre Marea
Baltica
Ape:Vistula;Lacurile
Mazuriei
Vegetatia:paduri de
foioase
38 milioane locuitori
Orase:Varsovia
(capitala), Cracovia,
Poznan
- resurse de carbune (bazinul
Sileziei)
- industria constructoare de
nave (Gdansk, Gdinya
- industria siderurgica si de
rafinare a petrolului
Ungaria
Relieful :predomina
campia , dar apar si
munti josi (Matra,
Bakkony)
Clima :temperat
continentala de tranzitie
Ape :Dunare, Tisa, Lacul
Balaton
Vegetatia: silvostepa si
stepa (pusta)
10, 2 mil loc
Orase :Budapesta(capit
ala) Szolnok, Miskolc
- Resurse de Fier in muntii
Matra ;carbuni in muntii Mecsek
- industria auto (Gyor,
Szeged)
32
Estonia
Zona joasa de campie, alt
max 300 de m
Vegetatia: conifere si
foioase
1,3 mil loc
ORASE:Talin (capitala)
- pescuit
- industrie alimentara
Letonia
Zona de campie joasa
presarata cu forme glaciare
2, 2 mil loc
Orase:Riga(capitala)
70% populatie urbana
- idustrie usoara
- industria
constructoare de masini
Lituania
Campii jose presarate de
morene
Clima temperata cu
influente oceanice
3,5 mil loc
Orase:Vilnius (capitala),
Kaunas
- dupa finalizarea razboiului
rece o parte din teritoriul
sau ramane enclava
ruseasca (Kaliningrad)
- industria energetica
(atomocentrale)
Portugalia, Malta, Cipru
Portugalia
Relieful
Alt max 1991 m (Sierra
Da Estrla), campia din
lungul raului Tajo
Clima mediteraneana cu
influente oceanice
Rauri:Duero, Tajo
Vegetati:
arbore de pluta
9,8 mil loc
Orase:Lisabona(capitala), Porto,
Braga
- industria textila
- prelucrarea
petrolului (Porto, Setubal)
Malta
Insula in Mediterana 400 de mii loc - turism
Cipru
Insula in Mediterana 800 de mii loc - turism
14 Romania parte a Uniunii Europene
14.1 Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea
Europeana
a) Asezarea geografica
Trei elemente naturale de importanta europeana definesc asezarea tarii noastre in cadrul continentului:
Carpatii , Dunarea si Marea Neagra.
Carpatii
- au favorizat locuirea inca din timpuri stravechi prin altitudinile lor relativ mici si prin prezenta
depresiunilor
- prezenta unor resurse de subsol (paduri, aur, argint, ape minerale) ce reprezinta interes european mare
- au constituit un spatiu de adapost in vremurile agitate ale istoriei (invazia popoarelor migratoare)
Dunarea
33
- principala cale navigabila a continentului
- axa de comunicatie si de schimburi economice
Marea Neagra
- prin intermediul ei sunt deschise cai navigabile spre Oceanul Planetar
- importanta geostrategica
b) Pozitia geopolitica
Pozitia geopolitica a Romaniei s-a aflat in antichitate la intersectia imperiului grec si roman; in evul mediu la
intersectia imperiului otoman, habsburgic, Austro-Ungar si a imperiului Tarist; dupa cel de-al doilea razboi
mondial a intrat sub sfera URSS; in prezent fiind tyara membra NATO si UE.
Atuurile geostrategice ale Romaniei:
- este cea mai mare tara din zona si are stabilitate politica
- este inclusa in in 3 coridoare principale de transport pan-europea:coridorul IV (Berlin-Istanbul); coridorul
VII (calea Navigabila Dunare Main Rhin) si coridorul IX (Helsincki- Plovdiv)
- e singura tara din zona inclusa in programele UE ce au drept scop exploatarea gazelor din zona
Caspica si transportul spre vestul si centrul Europei.
- Are cel mai mare port la Marea Neagra
- Are o capacitate mare de rafinare a petrolului (35 milioanetone/anual)
Axe geopolitice:
- axa Vest-Est (UE- furnizeaza tehnologie si capital ; Rusia si Asia Centrala furnizeaza resurse si materii
prime)
- axa Nord Vest-Sud Est (UE- p[eninsula Balcanica, Orientul Apropiat)
- axa marilor (Marea Neagra-Marea Caspica- Marea Mediterana)
- axa fluviilor si canalelor (Dunare-Main-Rhin)
14.2 Oportunitati umane si ecomice
- Forta de munca de inalta specializare din Romania este mai ieftina.
- Piata romaneasca reprezinta o piata mare de desfacere pentru produsele UE.
- Romnia deine unele resurse naturale (fondul funciar arabil, domeniul forestier, gaz metan, sare) ca i
potenial turistic diversificat, care pot fi valorificate n folosul comunitii europene;
- Romania este implicata in proiectul Nabucco ce urmareste transportul gazelor din Caspica spre V
europei
- Este membra OSCE, NATO s.a
15 Problema energiei in Uniunea Europeana
Caracteristici:
- resursele primare ale tarilor europene sunt limitate, fapt ce obliga tarile sa se preocupe de asigurarea
unor cantitati de hidrocarburi din Orientul Mijlociu si Asia Centrala
- In producerea energiei electrice exista tari in care predomina carbunele (Bulgaria, Cehia, Polonia);
petrolul (Regatul Unit, Austria); minereurile radioactive-energia nucleara-(Franta, Lituania); apele
curgatoare-hidroenergie (Suedia)
- Resursele neconventionale nu ocupa suprafete foarte mari in Europa Totusi pe teritoriul Europei apar
centrale mareemotrice (Le Rance); centrale solare (Odeillo); centrale eoliene, geotermale s.a
- Politica europeana vizeaza diminuarea sau chiar eliminarea carbunelui din productia energiei electrice
Pe viitor politica energeti ca europeana vizeaza:
- promovarea unei productii de energie electrica durabila (reducerea emisiilor de gaze)
- promovarea surselor de energie regenerabila si a biocarburantilor
- utilizarea in viitor a unor tehnologii cat mai performante
- monitorizarea productiei de energie nucleara in spatiul U.E
34
16 Europa si Uniunea Europeana in lumea contemporana
Probleme fundamentale ale lumii contemporane
a) Epuizarea resurselor
Exploatarea nerationala a resurselor neregenerabile duce implacabil la disparitia acestora. In ultima vreme se
apeleaza tot mai mult la resursele regenerabile (solara, eoliana, geotermala) care prezinta numeroase avantaje
.
b) Schimbarile climatice
In Europa temperaturile au crescut cu aproape un grad in ultima suta de ani, tarile dezvoltate aruncand in
atmosfera mai mult de 75% din gazele cu efect de sera.
c) Suprapopularea
Se apreciaza ca in 2040 populatia Indiei o va depasi pe cea a Chinei, din cauza natalitatii ridicate existente in
India (cca 50000 de copii se nasc zilnic). La nivel global exista 3 mari zone de presiune demografica
reprezentate prin subcontinentul indian, Marea Campie Chineza si Africa (Golful Guineei si Campia Nigeriei)
d) Imbatranirea demografica
Afecteaza statele dezvoltate si este cauzata de sporul natural negativ. Se estimeaza ca pana in 2050 proportia
europenilor octogenari se va tripla.
e) Poluarea
- contribuie la degradarea mediului inconjurator
- cea mai mare proportie in UE provine din sectorul energetic (cca 75%)
f) Terorismul
Este cauzat de instabilitatea politica , situatia politica, vid de putere s.a
17 Rolul Europei in constructia lumii contemporane
Continentul european a avut contributie majora la creearea civilizatiei universale prin:
Civilizatia greaca
- stiluri arhitectonice, sculptura, edificii
Civilizatia romana
- edificii incluse intr-un sistem urban
- pictura
- infrastructura(poduri, apeducta s.a)
Renastera:
- marile descoperiri geografice
- arta renascentista (Leonardo Da Vinci, Donnatelo, s.a)
Revolutia industriala
- inlocuirea productiei manuale cu productia de fabrica
Revolutia Franceza
Importanta majora in cele 2 conflagratii mondiale
18 Uniunea Europeana si ansamblurile contemporane
UE-ONU
- toate tarile membre UE sunt si membre ONU
- obiectivele celor 2 organizatii se suprapun si vizeaza cooperare in toate domeniile, promovarea pacii si
libertatilor fundamentale.
UE-NATO
- NATO este alcatuit din tarile UE+SUA si Canada
- Initial Nato a fost construit ca o structura militara, dar in prezent sprijina initiativa UE de a-si forma o
structura proprie de aparare
- Cele 2 organizatii lupta impreuna pentru inlaturarea terorismului
UE-OCDE
- OCDE este alcatuita din 30 de tari si are ca obiectiv promovarea dezvoltarii economice si incurajarea
schimburilor comerciale mondiale
35
UE-OSCE
- OSCE (Organizatia pentru cooperare si Securitate in Europa) include statele Europei+Canada si SUA+
opt tari asiatice foste membre URSS. Are ca obiectiv principal asigurarea pacii
UE-NAFTA
- NAFTA este alcatuita din cele 3 state nord americane (SUA, Canada, Mexic)
- relatia UE-NAFTA este benefica ambelor parti
UE_MERCOSUR
- MERCOSUR este un important furnizor de resurse pentru tarile UE
- produsele UE pot sa ajunga pe piata MERCOSUR
UE-ASEAN
- obiectivele ASEAN se aseamana cu cele UE (promovarea pacii, accelerarea progresului social,s.a)
- cea mai mare parte din populatia ASEAN este ocupata in agricultura si industrie
- caracteristicile principale ASEAN sunt:
- are un ritm de crestere economica ridicat
- etine monopolul la anumite resurse (staniu)
- accent ridicat pus pe agricultura
- dezvoltarea mare a domeniului electronic si electrotehnic
Alte organizatii
Organizatia de cooperare Shanghai
- este compusa din China, Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Kargastan si Tadjikistan
- principalul obiectiv este reprezentat de o cooperare eficienta in domeniile economic, cultural, stiintific
s.a
Forumul de cooperare Asia-Pacific (APEC)
- Principalul obiecti viza la inceput liberalizarea comertului si investitiilor, dar in prezent se pune accent si
pe cooperarea economica si tehnica.
19 Mondializare, internationalizare si globalizare din perspecti va
europeana
Mondializare - Se refera la aspectele internationalizarii economice ce acopera toata lumea (Ex:Banca
Mondiala, Fondul Monetar International, Organizatia Mondiala a Comertului).
Globalizarea vizeaza practicile de management ale unor organizatii autonome ce doresc sa se extinda si in
alte parti ale globului. Europa are mult de castigat de pe urma globalizarii deoarece aici se gasesc mari societati
transnationale .
Forme de afirmare a globalizarii
- globalizarea comertului international
- globalizarea productiei ( Ex:O firma producatoare de masini isi poate face rotile intr-un anumit stat,
caroseria in altul s. a m. D)
- globalizarea financiara (Creearea Bancii Mondiale si A FMI)
Efecte ale globalizarii
- efectele pozitive apar atunci cand marile STN_uri se extind spre alte zone crescand astfel gradul de
ocupare al populatiei pe piata muncii si ridicarea nivelului de trai
- odata cu globalizarea s-au globalizat si crima organizata, piata drogurilor, prostitutia, societatile
secrete-politica globalizarii este impusa de tarile dezvoltate, cele sarace sunt marginalizate
20 Elemente de geografie a serviciilor si admini stratie
20.1 Caile de comunicatii in Europa
Reteaua rutiera
Magistrale rutiere transeuropene:
- Berlin-Budapesta-Bucuresti-Sofia-Istanbul
36
- Moscova- Paris-Lisabona
- Helsinki-Sankt Petersburg-Chisinau-Bucuresti-Plovdiv
Producatori importanti de autovehicule:
- Germania (BMW, Audi, Opel,Mercedes)
- Franta (Citroen, Nissan, Peugeot)
- Italia(Fiat, Ferari, Lamborghini)
- Marea Britanie (Jaguar, Rools-Royce)
- Cehia (Skoda)
Reteaua
feroviara
Magistrale pan-europene
- Balt Orient Express (Berlin-Praga-Budapesta-Bucuresti)
- Orient Express (Paris-Bucuresti-Istanbul)
- TransBalkan (Budapesta-Bucuresti-Sofia-Salonic)
Trenuri de mare viteza:
- TGV in Franta
- AVE in Spania
- Pendolino in Italia
Marile capitale europene dispun de retele de metrou (cea mai veche retea de metrou din lume
este cea londoneza)
Caile maritime
Porturi maritime importante (Rotterdam, Anvers, Hamburg, Constanta
Navigatia fluviala se face pe Dunare, SENa, RHON dar si pe canale (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile
aeriene
Aeroporturi mari: Heathrow, Frankfurt, Charles de Gaulle s.a
In industria aeronauticii tari cu traditie sunt Rusia (Tupolev), Franta (Air Bus), Marea Britanie
s.a
20.2 Caile de comunicatii in Romania
Reteaua rutiera
- Romania dispune de cca 74000 de km
- Dispune de 2 autostrazi (Bucurest-Constanta; Bucuresti-Pitesti)
- Principalele drumuri de importanta europeana care traverseaza tara sunt: E60, E70,
E85
Reteaua
feroviara
- din Bucuresti pornesc spre extremitatile tarii 9 magistrale feroviare
Caile maritime
- cel mai mare port la Marea Neagra este Constanta
- navigatia fluviala se face pe Dunare
Transporturile
aeriene
- cel mai mare aeroport este Bucuresti Otopeni (cca 3 milioane de pasageri/ an)
21 Diversitatea umana Europei (Lingvistica, religi oasa si etnica)
21.1 In Europa
A. Diversitatea lingvistica
Familia limbilor indo-europene
- limbile romanice (italiana, franceza, spaniola , portugheza , romana)
- limbi germanice (germana, engleza, daneza, norvegiana s.a)
- limbi slave (rusa, ucrainiana, bulgara s.a)
- alte limbi (albaneza, greaca)
Familia limbilor fino-ungrice
- Maghiara, finlandeza
37
B. Diversitatea religioasa
- Romano-catolicismul(cca 60%)
- Protestantismul (30%)
- Ortodoxismul (aproximativ 3%)
C. Diversitatea etnica
Dupa origine si limbile vorbite se disting 3 mari grupe de popoare:
- romanice
- germanice
- slave
Pe langa acestea mai apar si alte natii precum:albanezii, ungurii finlandezii s.a
21.2 In Romania
A. Structura etnica in Romania
- romani 89,5%
- maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
- romi 2,5%
- germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
- ucrainieni ruteni 0,3 %
- turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
B. Structura confesionala
- Ortodocsi 89,8%
- Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
- Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
C. Structura pe grupe de varsta
Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural negativ si din cauza
cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Bibliografie:
Geografie; Manual pentru clasa a XII-a; Editura Humanitas;Silviu Negut;Mihai Ielenicz;Dan Balteanu;Marius
Cristian Neacsu, Alexandru Barbulescu
Manual pentru clasa a XII-a; Europa-Romania-Uniunea Europeana;Grigore Posea;Liliana Guran Nica;Nicolae
Cruceru;Radu Sageata; Adrian Cioaca; Editura CD Press
Geografia Continentelor Europa; Ion Marin
Geografie, Manual pentru clasa a VIII-a;Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz;Editura Humanitas
Geografia Continentelor, Manual pentru clasa a VI-a; Daniela Strat, Manuela Popescu; Editura Teora

Geografie - Ghid de Pregatire Bac

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie - Ghid de Pregatire Bac

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de pregatire

S-ar putea să vă placă și