CHIRIMBU SEBASTIAN

UNIUNEA EUROPEANĂ

ISTORIE, POLITICĂ, LIMBAJ ŞI TERMINOLOGIE

Editura DOCUCENTER
Redactor: Adina Barbu (Chirimbu)
Coperta, tehnoredactare: Sebastian Chirimbu, Victoria Fotache

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CHIRIMBU, SEBASTIAN
Uniunea Europeană : istorie, politică, limbaj şi terminologie /
Sebastian Chirimbu. - Bacău : Docucenter, 2010
ISBN 978-606-8246-03-1

341.217(4) UE

Toate drepturile rezervate.Nicio parte a acestei cărţi nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun
mijloc, electronic sau mechanic, inclusive prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice system de stocare şi accesare a
datelor, fără acordul scris al editurii şi al autorului.

2
 Dedic această lucrare soţiei mele Adina, băieţilor mei Alexandru şi
Ştefan; părinţilor mei Victoria şi Sorin Chirimbu şi bunicii mele Olga
Popescu care au fost alături de mine în cei 34 de ani, urmărind şi
sprijinind întreg parcursul şcolar şi profesional.
De asemenea mulţumesc dlui prof.univ.dr. Ştefan Găitănaru
(Universitatea din Piteşti) şi dnei prof.univ.dr.Florica Dimitrescu-
Niculescu (Universitatea din Bucureşti) pentru îndrumarea tezei de
doctorat, dlui. prof.dr. Ion Toma (Şcoala Doctorală Craiova), dlui conf.dr.
Valeriu Marinescu (Universitatea”Spiru Haret”) pentru sprijinul ştiinţific,
dnei conf.univ.dr. Ruxandra Vasilescu (coordonator Departamentului de
Limbaje Specializate USH), dlui ing.dr. Ion Bârlă (Liceul Teoretic
„Ecoprof”), dnei dr. Georgiana Angelescu-Henon (Şcoala Franceză de
Afaceri „Cefora”) şi dnei conf.dr. Nina Vârgolici (Universitatea din
Bucureşti) pentru sprijinul continuu şi sfaturile în cariera didactică.
Pentru primii paşi în terminologia europeană drei lect.dr. Alice Toma
(Universitatea din Bucureşti) precum şi colegei mele Iliuţă Gabriela. Nu
în ultimul rând dnei jurist Doina Moraru (Rectoratul Universităţii din
Piteşti) pentru tot ajutorul pe parcursul Şcolii Doctorale, dnei Victoria
Fotache (Direcţia de Afaceri Europene INS) şi dnei Carmen Moldovanu
(director Editura Docucenter-Bacău) pentru editarea şi publicarea
prezentei lucrări.

Sebastian Chirimbu
Valea Caselor, octombrie 2010

3
CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................... 9

1. PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ ................................................... 12

1.1. Ideea unităţii europene ........................................................................................ 12
1.2. Începutul procesului de integrare europeană ..................................................... 16
1.3. Valurile de aderare la Uniunea Europeană ......................................................... 18
1.4. Tratatele Uniunii Europene ................................................................................ 19
1.5. Iniţiatorii procesului de integrare europeană ...................................................... 30

2. CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ? .................................................................. 34

2.1 Uniunea Europeană – organizaţie internaţională? ............................................... 34
2.2 Uniunea Europeană- stat? .................................................................................... 36
2.3 Uniunea Europeană- federaţie sau confederaţie? ................................................ 37
2.4 Uniunea Europeană- uniune supranaţională ........................................................ 39
2.5 Misiunea Uniunii Europene ................................................................................ 40
2.6 Obiectivele Uniunii Europene ............................................................................. 40
2.7 Simbolurile Uniunii Europene ............................................................................. 41
2.8 Valorile europene ................................................................................................ 43
2.9 Politici europene .................................................................................................. 43

3. CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI PROCESUL DE DECIZIE ............................ 51

3.1 Parlamentul European ......................................................................................... 51
3.2 Consiliul Uniunii Europene ................................................................................ 54
3.3 Comisia Europeană .............................................................................................. 55
3.4 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.................................................................. 56
3.5 Curtea Europeană de Conturi .............................................................................. 57
3.6 Consiliul European .............................................................................................. 58
3.7 Mediatorul European .......................................................................................... 59

4
 3.8 Comitetul Economic şi Social ............................................................................. 60
3.9 Comitetul Regiunilor ........................................................................................... 61
3.10 Banca Europeană de Investiţii ........................................................................... 62
3.11 Banca Centrală Europeană ................................................................................ 63

4. ORDINEA JURIDICĂ EUROPEANĂ .................................................................. 64

4.1 Noţiunea “dreptului european” şi legăturile sale interindisciplinare ................... 64
4.2 Principiile dreptului european .............................................................................. 65
4.3 Principiile dreptului european al drepturilor omului ........................................... 71
4.4 Obligaţiile statelor membre- obligaţii pozitive ................................................... 73
4.5 Aplicabilitatea normelor de drept european în România .................................... 74
4.6 Instituţiile europene şi actele acestora ................................................................. 75
4.7 Acquis-ul comunitar ............................................................................................ 78

5. CETĂŢENIA EUROPEANĂ ŞI DREPTURILE FUNDAMENTALE .............. 82

5.1 Cetăţenia europeană ............................................................................................ 82
5.2 Drepturile fundamentale şi valorile democratice ................................................ 83
5.3 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ......................................... 84

6. UNIUNEA EUROPEANĂ – POLITICĂ, EXTINDERE, ECONOMIE ............ 87

6.1 Aderarea la Uniunea Europeană .......................................................................... 87
6.2 Procesul de stabilizare şi asociere ....................................................................... 88
6.3 Procesul de extindere ........................................................................................... 89
6.4 Problematica lărgirii Uniunii Europene ............................................................... 90
6.5 Sistemul politic european ..................................................................................... 91
6.6 Uniunea Economică şi Monetară ........................................................................ 94
6.7 România şi moneda europeană ............................................................................ 98

7. LIMBAJUL COMUNITAR .................................................................................. 99

7.1 Apariţia limbajului comunitar ........................................................................... 100
7.2 Multilingvismul în spaţiul comunitar ................................................................. 102
7.3 Particularităţi ale limbajului comunitar .............................................................. 105

5
 7.4 Eurolect, eurojargon sau europanto? .................................................................. 111
7.5 Eurolectul şi limbajul comunitar ........................................................................ 113
7.6 Crearea de termeni şi expresii pentru noile concepte comunitare ...................... 117
7.7 Crearea siglelor în limbajul comunitar ............................................................... 129

8. CONSIDERAŢII ASUPRA TERMINOLOGIEI COMUNITARE .................. 137

8.1 Terminologia comunitară- expresie la livel lingvistic a construcţiei
instituţionale europene ............................................................................................. 138
8.2 Istoricul terminologiei comunitare ..................................................................... 140
8.3 Caracteristicile fundamentale ale terminologiei comunitare .............................. 141
8.4 Probleme de definire.De la dicţionar la text şi invers ......................................... 146
8.5 Aria de cuprindere a terminologiei comunitare .................................................. 149
8.6 Fişa terminologică ............................................................................................... 152
8.7 Echivalenţa terminologică şi terminologia plurilingvistică ................................. 158
8.8 Prefixoidul euro- în terminologia comunitară ..................................................... 163
8.9 Limbajul juridic comunitar .................................................................................. 165
8.10 Terminologia juridică comunitară subramură dominantă a terminologiei comu-
nitare .................................................................................................................... 167
8.11 Etimologia unor termeni juridici comunitari .................................................... 170
8.12 Surse terminologice şi documentare pentru identificarea terminologiei juridice
comunitare ........................................................................................................... 172

CONCLUZII ........................................................................................................... 178

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................... 179

6
 INTRODUCERE

La început de mileniu trei asistăm la o adevărată explozie informaţională difuzată

printr-un număr din ce în ce mai mare de lucrări de specialitate care se ocupă cu marile teme
ale culturii europene, cu fenomenul integrării şi dinamica construcţiei europene, cu
întelegerea noului limbaj comunitar sau cu politica din domeniul multilingvismului care
transmite tuturor cetăţenilor Uniunii mesajul că „fiecare din noi ar trebui să poată vorbi şi să
fie înţeles în limba sa maternă” (Regulamentul 1/158 CEE).
Uniunea Europeană a cunoscut în ultimele două decenii o serie de transformări majore
şi a căpătat o nouă înfăţişare printr-o serie de tratate succesive (tratatul de la Maastrict care îi
consacră numele, Tratatul de la Amsterdam, tratatul de la Nisa şi Tratatul de la Lisabona).
Ambiţiile Uniunii de astăzi sunt cooperarea dintre statele europene, continuarea construcţiei
unei Europe care respectă libertatea şi identitatea tuturor popoarelor, păstrarea propriilor
valori, tradiţii dar şi o Uniune în care progresiv se realizează transferul de suveranitate de la
nivel naţional la nivel supranaţional.
În urmă cu trei ani, Uniunea Europeană sărbătorea o jumatate de secol de existenţă;
tratatele care au dat naştere Comunităţilor Economice Europene şi EURATOM-ului au fost
semnate la Roma pe 25 martie 1957. În perioada respectivă, doar şase ţări au acceptat
provocarea de a renunţa la o parte a suveranitaţii naţionale în favoarea unui organism
supranaţional. Comunitaţile nu reprezentau prima organizaţie internaţională însă faţă de
celelalte, aveau o trasătură cu totul deosebită: caracterul multilingv. În tratate se făcea referire
în mod expres la regimul lingvistic al Comunităţilor, aspect care intra în competenţa
Consiliului. Acel regulament 1/1958 era primul document din istoria instituţiilor europene în
care se făcea o enumerare a limbilor oficiale ale Comunităţilor: germana, franceza, italiana şi
olandeza. Limba oficială a fiecarui stat fondator devenea în mod automat limba oficială în
cadrul Comunităţilor. Prin urmare, încă de la început, regimul lingvistic al viitoarei Uniuni a
fost unul de acceptare şi includere, asa cum demonstrează la ora actuală existenţa celor 23 de
limbi oficiale ale acesteia. Deşi regulamentul 1/1958 dădea fiecărei instituţii posibilitatea de a
aduce modificări modului de aplicare a acestui regim multilingv, multilingvismul a rămas
baza însăşi a Uniunii Europene, organism care reprezinta o continuare şi o forma evoluată a
Comunităţilor, devenită posibilă datorită unei strânse cooperări între statele membre. Şi totuşi

7
multilingvismul era şi continuă să fie adesea criticat din cauza costurilor pe care le presupune.
Argumentele aduse de detractorii şi susţinătorii săi pot fi ilustrate de cele două metafore
biblice extrem de evocatoare, citate adesea: Turnul Babel unde confuzia îşi are un loc aparte
şi Grădina Edenului ca loc al păcii şi al înţelegerii prin antonomază1.
Se pare că aceasta dezbatere nu se va încheia niciodată, însă este interesant de
remarcat că multilingvismul are propria sa raţiune de a fi. Din punct de vedere sociopolitic
trebuie subliniat că limbile reprezintă indentitatea naţională şi culturală a fiecărui cetăţean
european, o valoare care trebuie protejată şi respectată. Prin urmare, limbile oficiale au toate
acelaşi statut, acest principiu reflectând egalitatea dintre statele membre. Din punct de vedere
juridic, deoarece dreptul comunitar (european) se aplică în mod direct în fiecare stat membru
este imperativ ca actele legislative ale UE să fie publicate într-o manieră inteligibilă pentru
toţi cetătenii europeni care au dreptul să citească aceste acte în propria limbă.
Dacă politicienii, funcţionarii şi cei care cooperează cu UE nu ar utiliza decât un
număr restrâns de limbi (în principal engleza şi franceza) am putea să ne întrebam de unde
provin toate celelalte texte redactate în limbile oficiale ale statelor membre şi cum această
terminologie comunitară îşi însuşeşte o serie de concepte operative noi, total necunoscute
până în momentul respectiv. Facilitat de o operaţiune de transpoziţie interlingvistică,
multilingvismul devine permis, iar traducerea reprezintă prin urmare însăşi baza pe care este
construită Uniunea.
O serie de transformări majore din punct de vedere politic, economic, social dar şi
lingvistic au avut loc în ultimele trei decenii; dacă la începutul anilor `90 Uniunea număra 12
membrii, astăzi cei 27 membrii împreună cu cele mai importante tratate au condus la
construcţia unei Europe care respectă libertatea şi identitatea popoarelor ce o compun, la o
Uniune aflată în slujba cetăţenilor săi dar şi la o diversitate lingvistică datorită celor 500
milioane cetăţeni, 3 tipuri de alfabet sau numărului mare de limbi oficiale (23).
Dimensiunea lingvistică a fost recunoscută încă de la început şi înscrisă în tratatele
de înfiinţare ca fiind una dintre liniile de forţă ale Comunităţilor Europene şi mai târziu a
Uniunii. Principiul egalităţii între toate limbile oficiale ale Uniunii Europene reprezintă un
aspect sui generis care distinge comunitatea europeană de alte organizaţii internaţionale care
1
Cu ocazia aderării României la începutul anului 2007 un articol apărut intr-o revistă italiană evoca metafora
Turnului Babel nu numai cu referire la limbi ci şi la obiceiurile, tradiţiile atât de diferite a celor 40 de mii de
locuitori ai ceea ce putem numi Euroville, în oraşul Bruxelles. (Bianchi 2007:76). Aceastei imagini i se opune
cea a Grădinii Edenului unde egalitatea între limbile comunitare devine condicio sine qua non pentru acceptarea
identitaţii şi culturii celuilalt. Mai mult decât atât, pentru unii suporteri ai ideii de multilingvism, bogăţia de limbi
din cadrul UE reprezintă un atu pentru aceasta şi pentru buna funcţionare a instituţiilor europene care reunesc mii
de funcţionari având tradiţii culturale şi lingvistice foarte diferite.

8
nu recunosc decât un număr limitat de limbi oficiale. Europa unită este o versiune originală de
organizaţie şi pentru că diversitatea culturală şi lingvistică ocupă un loc special într-un sistem
multipolar. Limba nu este neutră ci este, datorită acestei bogăţii lingvistice europene, o altă
„voce” la nivel mondial. Totodată, limbile oficiale comunitare asigură legitimitatea
europeană, prin care fiecare cetăţean european are acces la informaţiile despre Uniune şi poate
să comunice cu instituţiile europene în limba maternă.
Limba română a devenit limbă oficială a Uniunii la 1 ianuarie 2007 şi poate fi auzită
tot mai des în instituţiile europene (cu precădere în Parlamentul European) şi tot mai multe
documente traduse sau redactate în română încep să circule şi să fie folosite în cadrul
Comisiei Europene. Iată câteva date care conturează o imagine mai exactă a prezenţei limbii
române în contextul integrării şi la nivelul instituţiilor Europene. În primul rând, traducerea
acquis-ului comunitar care însumează aproape o sută de mii de pagini, a însemnat un efort la
care au participat traducători români asistaţi de jurişti-lingivştii de la nivelul Comisiei şi al
Consiliului Uniunii Europene, în special în ce priveşte termenii specifici. Mulţi dintre aceşti
termeni (unii aparţinând jargonului comunitar sau „eurospeak”) au contribuit cu numeroase
neologisme care şi-au făcut apoi loc în limbajul cotidian (echilibru instituţional, fonduri
structurale, legalitate comunitară, subsidiaritate, salvgardare, euroalegeri etc.).
De la 1 ianuarie 2007, limba română se regăseşte şi în materialele editate de Uniunea
Europeană, cum este Jurnalul Oficial, publicaţie legislativă comunitară cu valoare autentică,
ce apare în varianta tiparită cât şi cea electronică.
Înţelegerea marilor teme europene impune accesul la o informare obiectivă. O mare
provocare este reprezentată în zilele noastre de cetăţenia europeană. Europa secolului XXI se
defineşte prin diversitate, situaţiile sale economice şi sociale, culturale şi lingvistice, politice
şi juridice. Diversitate între state şi în interiorul acestora. Totuşi, de mult timp, europenii au
înţeles că ar trebui să treacă dincolo de această diversitate, nu numai pentru a uniformiza, ci
pentru a crea referinţe comune, un spaţiu de schimb, de solidariate, de înţelegere
interculturală, de rezoluţii pacifiste a tensiunilor şi conflictelor.
Cu 23 de limbi oficiale, limbajul comunitar este cel care poate să apropie comunităţile
lingvistice şi să devină o fereastră a Uniunii sau o cale a cetăţeanului european prin care se
poate implica în majoritatea politicilor europene (fie că sunt politici în domeniul
multilingvismului, politici economice, politici monetare, sociale sau de mediu).

9
 CONCLUZII

„Va veni o zi când toate naţiunile continentului, fără a pierde

calităţile lor distincte sau glorioasele lor individualităţi, vor fuziona într-o unitate
superioară formând astfel fraternitatea europeană. Va veni o zi când nu vor mai
exista alte câmpuri de bătălie decât cele ale pieţelor deschise ideilor. Va veni o zi
când gloanţele şi bombele vor fi înlocuite de voturi.”

Uniunea Europeană a cunoscut în ultimele două decenii o dezvoltare fără precedent, atât în
ceea ce priveşte expansiunea către noi arii geografice, cât şi cea a creşterii nivelului
integraţionist. Cea mai exemplificativă în acest sens este succesiunea de tratate care au apărut
cu o frecvenţă de aproximativ cinci ani între ele: Actul Unic European, Tratatul de la
Maastricht, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa, proiectul de Tratat instituind o
Constituţie pentru Europa şi, acum, Tratatul de la Lisabona. A trebuit să treacă mai mult de un
secol până când profeţia lui Victor Hugo, rostită în 1849, să devină realitate. Două războaie
mondiale şi numeroase alte conflicte intraeuropene ce au cauzat milioane de morţi au jalonat
această perioadă şi au făcut uneori să se piardă orice speranţă. Astăzi, primul deceniu al
secolului XXI se deschide sub cele mai bune auspicii, însă aduce Europei noi dificultăţi şi
provocări.
Extinderea de amploare a Uniunii Europene a continuat. Cum a subliniat un politician al
unui nou stat membru, „În sfârşit, Europa a reuşit să împace istoria cu geografia sa”. În viitor,
Uniunea Europeană va continua să se extindă. Între timp, liderii Uniunii, în acord cu opinia
publică, vor trebui să definească limitele frontierelor UE, care vor fi geografice, politice şi
culturale. Din ce în ce mai mult, profităm de libera circulaţie a persoanelor şi a bunurilor, de
spaţiul juridic european. În domeniul educaţiei, există cu siguranţă o diversitate de situaţii
şcolare şi universitare şi de concepţii care stabilesc organizarea lor; totuşi, studenţii îşi pot
face o parte din studiile universitaer într-o ţară şi să le valideze în alta. Dar nu ar trebui în
continuare consolidată cooperarea în materie culturală şi de educaţie, cooperare esenţială
pentru coeziunea Europei respectând diversitatea ei? Nu ar trebui să mărim eforturile pentru
a-i învăţa (pe cei din jurul nostru, pe tinerii cărora le suntem profesori) democraţia, nu numai
pentru a cunoaşte instituţiile europene şi drepturile lor, dar şi pentru a putea deveni cetăţeni
responsabili care participă la edificarea Europei?

10
 BIBLIOGRAFIE2

Uniunea Europeană şi sistemul juridic

1. Balassa B., The theory of economic integration, R.D.Irwin publisher,

Homewood IL, 1961
2. Bărbulescu I.Gh., UE de la naţional la federal, Ed.Tritonic, Bucureşti, 2005
3. Bărbulescu I.Gh., UE de la economic la politic, Ed.Tritonic, Bucureşti, 2005
4. Bârzea C., Politicile şi institutiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucureşti,
2001
5. Berger J.L., Théorie générale du droit (3e édition), Dalloz, Paris 1999
6. Comănescu M., Management european, Ed. Economică, Bucureşti, 1999
7. Chirimbu S., Manual de integrare europeană (ed. a IIa), Editura Pro Europa,
Bucureşti, 1998
8. Chirimbu S., A Booklet for the Romanian Parliament on European and
International Matters , suport curs (Phare RO 2003/551.03.02.02), Bucureşti,
2007
9. Chirimbu S., Observaţii asupra terminologiei comunitare în limba română,
teză de doctorat (Facultatea de Litere, Universitatea din Piteşti), 2010
10. Dinan D.(ed.), Encyclopedia of European Union, London, 1989
11. Dragoş D., Drept comunitar/ Uniunea Europeană. Instituţii. Mecanisme,
Editura C.H.Beck, 2007
12. Epure E., România ïntr-o Uniune Europeană extinsă, Ed. Tribuna Economică,
Bucureşti, 2002
13. Farell M., Fella St., Newman M., European Integration in the 21st century:
unity in diversity?, London, 2002
14. Fontaine P., Europe in 12 lessons, (varianta online
http://europa.eu/abc/12lessons/index_en.htm )
15. Herlea Al., Identitatea europeană în Colocviul România în UE post Tratatul
de la Lisabona, Cluj-Napoca, 2010

2
Menţionăm că am întocmit o listă bibliografică ce conţine lucrările consultate ( nu numai cele citate), surse,
articole, cărţi, grupate în ordinea alfabetică a numelor autorilor.

11
16. Jinga I., Uniunea Europeană- realităţi şi perspective, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 1999
17. Louis J.V., L’Ordre juridique communautaire (6e édition), Luxemburg, 1993
18. Miron D., Economia integrării europene, lito- ASE, Bucureşti, 1998
19. Morariu C.D., Adaptarea legislaţiei românesti la acquis-ul comunitar, Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2008
20. Păun N., Istoria construcţiei europene, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene,
Cluj-Napoca, 1999 (ediţie online consultată – site ubbcluj.ro)
21. Porfiroiu A., Porfiroiu M., Introducere ïn realităţile europene, Ed. Economică,
Bucureşti, 1999
22. Ramsay A., Eurojargon: a dictionary of European Union acronymes,
abbreviations and sobriquets (6th edition), Routledge, 2000
23. Sticht P., Culture européenne ou Europe des cultures? Les enjeux actuels de la
politique culturelle en Europe, Paris/Montréal, 2000
24. Voicu M., Introducere ïn dreptul european, Universul Juridic, Bucureşti, 2007
25. Youngs R., The European Union and the promotion of democracy, Oxford,
2001
26. The functioning of the Institutions – Reflection paper prepared by the
Convention Secretariat and approved by the Praesidium, Bruxelles: 2003
(CONV 477/03)

Lingvistică

27. Auger P., Rousseau J.et coll., Méthodologie de la recherche terminologique,

Office de la langue française, Québec, 1988
28. Avram M., Anglicismele în limba română actuală, Editura Academiei
Române, Bucureşti, 1997
29. Avram M., Vocabularul actual al limbii române în Limba şi Literatura
Română vol. 3, 1997
30. Baconsky R., Gouadec D., Lascu Ghe., Teorii actuale ale traducerii, Editura
Echinox, Cluj-Napoca, 2002
31. Badea Lungu G., Teoria culturemelor, teoria traducerii (art. Traducerea
ştiinţifică. Repere), Editura Universităţii de Vest, Timişoara 2004
32. Bantaş A., Croitoru E., Didactica traducerii, Editura Teora, Bucureşti 1999

12
33. Bara M., Studiu Introductiv (modificări terminologice) în Glosarul privind
Tratatul de la Lisabona, DCT -Institutul European din România, 2009
34. Bardu N., Aspecte ale dinamicii lexicale în limbajul presei de azi în Anale
(Pană Dindelegan G. coord.) (ebooks.unibuc.ro/filologie) , 2004
35. Barhudarov L.S., Language and translation , Moscova, 1975
36. Beacco J.C., Moirand S., Autour des discours de transmission des
connaissances în Languages nr. 117 (p.32) 1995 şi 2000
37. Beccaria G.L. , I linguaggi settoriali in Italia, Milano, Bompiani, 1973
38. Bell R., Teoria şi practica traducerii, Editura Polirom, Bucureşti, 2002
39. de Bessé B., La definition terminologique în Actele Colocviului Centrului de
Studii ale Lexicului, Larousse, Paris
40. Bidu-Vrănceanun A., Câteva aspecte de interes teoretic şi aplicativ în studiul
terminologiilor ştiinţifice în Analele Universităţii Bucureşti, Limba şi
Literatura Română, XXXVIII, Bucureşti, 1989
41. Bidu-Vrănceanu A., Lexic comun, lexic specializat, Editura Universităţii din
Bucureşti, 2000
42. Bidu-Vrănceanu A., Tradiţie şi inovaţie în lexicul politic. Există terminologie
politică ? în Actele colocviului catedrei de limba română a Facultăţii de Litere,
Bucureşti, 2004
43. Bidu-Vrănceanu A., Lexicul specializat în mişcare. De la dicţionare la texte,
Editura Universităţii din Bucureşti, 2007
44. Boulanger J.C., Problématique d’une méthodologie d’identification des
néologismes en terminologie în Néologie et lexicologie, Paris, Larousse
Université, 1979
45. Bourigault D., Slodzian M. Pour une terminologie textuelle, în Terminologies
nouvelles, 19, 29-32, 1999
46. Bunge M.1974 în Roventa-Frumuşani D., Semiotica discursului ştiinţific ,
Editura Ştiinţifică, 1995
47. Busuioc I, Cucu M. , Introducere în terminologie, Universitatea din Bucureşti,
2001 (versiune consultată online www.unibuc.ro /eBooks/ Filologie/
Terminologie)
48. Busuioc I., Dinamica terminologiilor româneşti sub impactul traducerii
acquis-ului comunitar în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (Pană
Dindelegan G., coord.), Universitatea din Bucureşti, 2003

13
49. Butuc M., Despre unele aspecte privind caracterul sistemic al terminologiei
militare româneşti în Revista Limba Română nr.7-8 anul XIX, Chişinău, 2009
50. Cabré M.T., La terminologie, Ottawa/Paris, Presses de l’Université d’Ottawa,
Armand Colin, 1998
51. Calvet J.L., Les sigles, PUF, collection Que sais-je ? Paris, 1980
52. Cazan O., Procedee de formare a terminologiei juridice româneşti , în Ianua.
Revista Philologica Romanica vol. 9, 2009
53. Călăraşu C., Globalizare lingvistică şi anglicizare în Aspecte ale dinamicii
limbii române actuale, vol.II, Editura Universităţii din Bucureşti, (versiune
consultată online), 2003
54. Chirimbu D., Chirimbu S., Discurs instituţional- Uniunea Europeană, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
55. Chirimbu S., Toma A., Terminologia comunitară în context european în
Analele LLS – USH ( Multidisciplinary Approaches to linguistic and Literary
Research), Bucureşti, 2010
56. Ciobanu G., Elemente de terminologie, Editura Mirton, Timişoara, 1998
57. Cosmai D., Tradurre per l”Unione europea, Hoepli, Milano, 2003
58. Coşeriu E., Portée et limites de la traduction în Parallèles nr.19, Cahier de
l’Ecole de Traduction et d’Interprétation, Université de Genève, 1997
59. Coteanu I., Stilurile moderne ale limbii române literare în Limba Română, IX,
nr.2, 1960
60. Coteanu I., Forăscu N., Bidu-Vrănceanu A., Limba română contemporană
.Vocabularul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985
61. Coteanu I., Despre popularizarea termenilor tehnico-ştiinţifici în Limba
română, XXXIX nr.3, 1990
62. Dancette J., Parcours de traduction.Etudes expérimentales du processus de
traduction, Presses Universitaires de Lille, 1998
63. Dănişor D., Terminologie juridică actuaÎă (franceză-română) – teză de
doctorat, Universitatea din Craiova, 2004
64. Dimitrescu Fl., Euro-, portret neterminat al prefixoidelor euro- în Aspecte ale
dinamicii limbii române actuale (coord. Pană Dindelegan G.), vol. 1, Editura
Universităţii din Bucureşti, 2002
65. Druţă I., Contribuţii la studiul eurolectului în Cultură , interculturalitate şi
traducere, Chişinău, 2007

14
66. Dubois J., La spécificité de la définition en terminologie, Actes du 6e colloque
international de terminologie , Québec, 1979
67. Dubuc R., Manuel pratique de terminologie, Montréal/Paris,
Linguatec/Conseil International de la langue française, 1978
68. Ducrot O., Todorov T., Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage,
Seuil, 1972
69. Ducrot O., Schaeffer J.M., Noul dicţionar al ştiinţelor limbajului, Editura
Babel, Bucureşti, 1996
70. Dumea C., Sursele terminologice şi documentare din cadrul Parlamentului
European în Ueroglife anul I, nr.1, 2009
71. Ene A., Introducere în studiul vocabularului, Editura Universităţii
“Transilvania”, Braşov, 2004
72. Felber H., Budin G., Terminologie în Theorie und Praxis, Tubingen, Narr,
1989
73. Fraser B., Hedged Performatives, în Cole & Morgan (ed.) Syntax and
Semantics 3, New York Academic Press, p.289 – 303, 1975
74. Gambier F., Pour une socioterminologie. Des problèmes pratiques aux
pratiques institutionnelles, PUR, Rouen, 1993
75. Gaudin F., Pour une socioterminologie: des problèmes sémantiques aux
pratiques institutionnelles, Rouen, 1993
76. Gaudin F., Socioterminologie: une approche sociolinguistique de la
terminologie, Bruxelles, Editions Duculot, 2003
77. Gazolla M., La relazione fra costi economici e costi politici del multilinguismo
nell”Unione europea, Universita Luigi Bocconi- teză de doctorat, 2003
78. Găitănaru Şt., Sintaxa frazei, Editura Tempora, Pitesti, 1997
79. Găitănaru Şt., Gramatica limbii române. Analize şi explicaţii, Editura Tiparg,
2010
80. Gheţie I. (coord.), Istoria limbii române literare.Privire sintetică, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978
81. Gheţie I. (coord.), Istoria limbii române. Perioada veche (1532-1780), Editura
Academiei, Bucureşti, 1997
82. Goffin R., L’eurolecte :oui, jargon communautaire :non în Meta XXXIX nr.4,
Presse de l’Université de Montréal, Montréal, 1994

15
83. Goffin R., Eurolecte : Analyse contrastive de quinze eurolexies néologiques în
Cahiers de lexicologie nr.80, 2002
84. Gotti M., I linguaggi specialistici. Caratteristiche linguistiche e criteri
pragmatici, Scandicci, Nuova Italia, 1991
85. Gouadec D., Le traducteur, la traduction et l`entreprise , Afnor, 1989
86. Guillbert L., La créativité lexicale, Larousse, Paris, 1975
87. Guiraud P., L’ étimologie, collection Que sais-je ?, 2000
88. Han B.O., Traducere şi globalizare, Conferinţă- situl Integrare Europeană,
Universitatea Petru Maior (upm.ro), Tg.Mureş 2007
89. Han B.O., Traducere şi context în Revista Limba Română, nr.11-12, an XIX,
2009
90. Han B.O., Metamorfozarea textului prin traducere în Annales Universitatis
Apulensis. Series Philologica (Ştiinţele umaniste şi provocările viitorului
european), 2010
91. Hermans A., La terminologie sociale des Etats Membres în Barrières
insoupçonnées de l’Europe sans frontières, Louvain-la-Neuve, Academia,
1995
92. Herlea Al., Identitatea europeană în Colocviul România în UE post Tratatul
de la Lisabona, Cluj-Napoca, 2010
93. Hermans A., Vansteelandt A., Néologie traductive în Nouveaux outils pour la
néologie : Terminologies Nouvelles, Bruxelles nr.20, 1999
94. Hristea Th. (coord.), Sinteze de limba română, Bucureşti, 1984 şi
(ebooks.unibuc.ro)
95. Hometkovski L., Specificul traducerii textelor juridice comunitare, Intertext –
Terminologie şi traductologie, p.206-215
96. Hometkovski L., Taxonomia paradigmatică şi sintagmatică în terminologia
dreptului comunitar (teză de doctorat) , ULIM, 2010
97. Hondrilă I., Dinamica neologismelor- un studio de caz: adjectivul sustenabil
în Ueroglife an II nr.2, 2010
98. Humblay J., La traduction des noms d`institutions în Meta vol. 51, nr.4, 2006
99. Iliuţă G., La terminologie dans le domaine de l’UE.Fiches et traduction-
proiect de cercetare, USH, Bucureşti, 2006
100. Irimia D., Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura
Ştinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986

16
101. Kocourek R., Lexical phrases in terminology în Travaux de
terminologie, Gisterm, Université Laval, Québec, 1979
102. Kundera în Citate şi cugetări despre traduceri şi traducători (versiune
online consultată http://www.atr.org.ro/blog/index.php.)
103. Lebreton E., La terminologie pour l’entreprise în Terminologie et
terminotique.Outils, modèles et méthodes ( Actes de la 1e université d’automne
en terminologie), Paris, 1993
104. Lerat P., Les activités du Centre de terminologie et de Néologie în La
banque des mots, no.spécial CILF, 1988
105. Leviţchi L., Manualul traducătorului de limba engleză, Editura Teora,
Bucureşti, 2001
106. Lotte D.S., Standardization of Terminology, Moscova, 1967 şi Modern
approaches to terminological theories and applications (Lang P., coord.),
Bergamo, 2006
107. Miclău P., Dimensiunea semantică a limbajelor specializate în
Semantică şi Semiotică (Coteanu I., Wald L.), Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1981
108. Marouzeau J., Lexique de la terminologie linguistique, Paris, Geuthner
1961
109. Migliorini B. , Che cos’è un vocabolario?, Firenze, Le Monnier, 1961
110. Mladin Ctin I., Note despre raportul dintre lexicul comun şi
terminologiile speciale (Imprumutul) (versiune consultată online 2004)
111. Mladin Ctin I., Eurojargon românesc, Academia Româna –
simpozionul Români majoritari/Români minoritari:interferenţe şi coabitări
lingvistice, literare şi etnologice, Iaşi, 2007
112. Mori L., L’italiano lingua della legislazione europea, Laterza , Roma,
2005
113. Monnet J., Memoires, Paris: Arthème Fayard, 1976
114. Mounin G., La Machine à traduire, Mouton La Haye, 1964
115. Nida E., Translator’s confruntation with false ideas about language în
Terminologie et Traduction, CEE, Bruxelles, 1997
116. Nystedt J., Documente CEE.Lingvistică juridică, Unipress, Padova,
1998

17
117. Nystedt J., Ghid pentru redactarea documentelor de la Bruxelles, La
Nuova Italia, Firenze, 1999
118. Ondelli S., Inglese e Eurocratese, Franco Cesati Editore, Firenze, 2003
119. Pageaux D.H., Literatură generală şi comparată, Editura Polirom, Iaşi,
2000
120. Paesmans H., Multilingvisme, terminologie et monde maritime,
(Conferinţa de la ) Lisabona , 1998
121. Pavel S., Nolet D., Handbook of terminology (adapted into English)
(www.atr.org.ro)
122. Pepermans R., L’axe sens-notion: schéma d’interprétation théorique
portant sur les rapports entre langue courrante et langue spécialisée în
Terminologies nouvelles 6, Paris, Bruxelles, ACCT- Communauté française de
Belgique, Marc Van campenhoud éditeur scientifique, 1991
123. Picht H., Draskau J., Terminology: An Introduction, University of
Surrey, 1985
124. Pitiriciu S., Compuse cu euro- în limba română actuaÎa în Analele
Universităţii din Craiova, seria Ştiinţe Filologice Lingvistică, anul XXX, nr. 1-
2, 2008 (versiune consultată online -2009)
125. Pitiriciu S., Despre siglele eurojargonului în limba română în Revista
Limba Română, nr. 11-12, an XIX, 2009
126. Ploae-Hanganu M., Terminologia şi limba comună (Pentru o bază de
date terminologice) în Limba Română XLI nr.9, 1992
127. Ploaehanganu M., Specificul terminologiei ca ştiinţă în raport cu
celelalte ştiinţe ale limbajului în Limba Română XLIV nr.9-12, 1995
128. Popa C., Teoria definiţiei, ES, Bucureşti1972
129. Puşcariu S., Limba română, vol.I. Privire generală, Editura Univers,
Bucureşti, 1940 / ed. a IIa , 1976
130. Rastier F., Cavazza M., Abeillé A., Sémantique pour l’analyse.De la
linguistique à l’informatique, Masson, Paris, 1994
131. Rey A., La terminologie : noms et notions , Presses Universitaires de
France, Paris 1979
132. Rey Debove J., Comportement des langues romanes face à l’emprunt
anglo-saxon en terminologie, Actes du 6e colloque international de
terminologie , Québec, 1979

18
133. Richet B., Quelques réflexions sur la traduction des références
culturelles în Traduction à l’université, éd. M.Ballard, 1993
134. Romney Cl., Problèmes culture1s de la traduction d`Alice in
Wonderland en français, Meta vol.29 nr.3, septembrie 1984
135. Rondeau G., Introduction à la terminologie, Gaetan Morin éditeur,
Québec, 1984
136. Sala M., Limbi în contact, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997
137. Scherata S., Aspecte ale activităţii terminologice şi de documentare în
traducerea de specialitate de înaltă calitate, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-
Napoca, 2006
138. Seche M., Schiţă de istorie a lexicografiei române, vol. I, Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1966
139. Sferle A., Limbajul juridic şi limba comună, Universitatea Tibiscus din
Timişoara (Uniterm www.litere.uvt.ro ) , 2005
140. Slama –Cazacu T., Psiho-lingvistica. O ştiinţă a comunicării, Editura
All, Bucureşti, 1999
141. Sluşanschi D., Studiul vocabulelor speciale în Studii şi cercetări
lingvistice, XX nr.6, 1971
142. Stanca A., Repere istorice ale terminologiei, Universitatea de Vest
Timişoara, 2007
143. Stoichiţoiu-Ichim A., Sens şi definiţie în limbajul juridic, SCL XLI nr.4,
1990
144. Stoichiţoiu–Ichim A., Creativitate lexicală în româna actuală, Editura
Universităţii din Bucureşti, 2006
145. Stoichiţoiu–Ichim A., Influenţa engleză în terminologia politică a
românei actuale, Analele Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti
(lucrare consultată online eBooks)
146. Stoichiţoiu–Ichim A, Aspecte ale influenţei englezei în româna actuală,
Editura Universităţii, Bucureşti, 2006
147. Şuteu F., Terminologia românească- istoric şi perspective în
Terminologia în România şi în Republica Moldova (Sala M., Tănăsescu F.T.,
Vintilă-Rădulescu I.) , Editura Clusium, Terminometru 2000
148. Ştefan R., Limbajul oficial comunitar- între teorie şi practică, DTIL,
colocviul Teoria , practica şi didactica traducerii specializate, Craiova, 2009

19
149. Toma A., Lingvistică şi matematică (de la terminologia lexicală la
terminologia discursivă), Editura Universităţii din Bucureşti, 2006
150. Tvede Jensen Al., Influenţa limbii engleze în limbajul normativ,
Unipaps, Turku, 1997
151. Ţurcanu R.C., Armonizarea terminologică europeană şi distorsiuni ale
discursului lingvistic, Baia Mare, 2008
152. Ursu N.A., Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti , Editura
Ştiinţifică, Bucureşti, 1962
153. Vascenco V., Probleme de terminologie lingvistică, 1975
154. Vasiliu E., Sens şi definiţie lexicografică, în SCL nr.5, 1980
155. Vasiliu E., Definiţia sensului sau definiţia obiectului în SCL nr.2, 1986
156. Vienne J., Vous avez dit compétence traductionnelle? în Meta XLIII,
2, 1998 (versiune online consultată www.erudit.org/revue/meta)
157. Vrabie L. (coord)., Glosarul privind Tratatul de la Lisabona, DCT-
Institutul European din România, 2009
158. Vrabie L./ Ferluşcă T. (coord)., Ghid stilistic de traducere în limba
română pentru uzul taducătorilor acquis-ului comunitar , DCT-Institutul
European din România, 2008
159. Wüster E., L’étude scientifique générale de la terminologie, zone
frontalière entre la linguistique, la logique, l’ontologie, l’informatique et les
sciences de choses în Textes choisis de terminologie, Québec,Girsterm, 1981
160. Zafiu R., Limbaj şi politică, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007
161. Zgardan N., Creativitate şi fidelitate în traducere, UPM- Integrare
Europeană, 2004

Dicţionare utilizate

162. Bannock, Baxter, Davis , Dictionary of Economics, Bloomberg Press,

2003
163. Bărbulescu P. ş.a., Dicţionar diplomatic, Editura Politică, Bucureşti,
1979
164. Collin P.H., Dictionar de politică şi administraţie englez-român,
Editura Universal Dalsi, Bucureşti, 2000

20
165. Dănişor D., Dictionar juridic român-francez, francez –român,
C.H.Beck, 2009
166. Dobran M.M., Bărglăzan D., ABC-ul integrării europene. Dicţionar de
termeni comunitari, Editura Eurostampa, 2005
167. Dubois J., Mevel J.P, Giacomo, Grand dictionnaire.Linguistique et
sciences du language, Larousse, Paris, 2007
168. Hanga V., Dictionar juridic, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007
169. DCR 1997 – Dimitrescu Fl., Dicţionar de cuvinte recente (ed. a IIa) ,
Editura Logos, Bucureşti, 1997
170. DCR- Dimitrescu M., Dicţionar de cuvinte recente, Editura Agata,
Bucuresti, 2000
171. DDCE – Irinescu T., Dicţionar de drept comunitar european, Casa
Editorială Demiurg, Iaşi, 2004
172. DEPTC – Bondrea E.(coord.), Dicţionar explicativ poliglot de termeni
comunitari, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006
173. DETUE 2009- Bărbulescu Gheorghe I., Rapan D., Dicţionar explicativ
trilingv al Uniunii Europene, Editura Polirom, 2009
174. DEX 1998- Dicţionar explicativ al limbii române, ed. a IIa, Academia
Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”, Editura Univers
Enciclopedic, 1998
175. DEXI 2007 – Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române, Institutul
Phillipide şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2007
176. DN 1986- Marcu F., Maneca C., Marele dicţionar de neologisme,
Editura Academiei, 1986
177. DOOM2- Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române
, ed. a IIa revăzută şi adăugită, Academia Română, Institutul de Lingvistică
‘Iorgu Iordan- Al. Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic, 2005
178. DSL 2001 – Bidu-Vrănceanu A., Călăraşu C., Ionescu-Ruxăndoiu L.,
Mancaş, Pană-Dindelegan G., Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 2001
179. DTC- Jinga I., Popescu A., Dicţionar de termeni comunitari, Editura
Lumina Lex, 2000 / 2004
180. DULR 1896 – Dicţionar universal al limbii române, L.Şăineanu,
Craiova

21
181. NDN- Marcu F., Noul dicţionar de neologisme, Editura Academiei
Române, Bucureşti, 1997
182. Dicţionare ale limbii franceze: Hachette 1991, Petit Robert 2003, Petit
Larousse 1992, 1995, Trésor de la langue française
183. Norkett P., Dictionary of European Union terminology, Tekron ,
Northants, 2005
184. Terminologie de l’UE, Bureau d l’intégration DFAE/DFE, CH,
http://www.europa.admin.ch/themen

Reviste
185. Infoeuropa- Eurojargon, Teme europene nr.29, iunie 2007
186. Ueroglife- buletin informativ al traducătorilor de limba română din
instituţiile Uniunii Europene

Ghiduri (instituţionale), glosare consultate

187. ABC-ul integrării în Uniunea Europeană, Agenţia pentru strategii
guvernamentale, Bucureşti, 2005
188. Ghid practic comun pentru redactarea textelor legislative în cadrul
instituţiilor comunitare, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații Oficiale ale
Comunităților Europene, 2008
189. Ghid stilistic interinstituţional, Oficiul pentru publicaţii, 2008
190. Ghid stilistic de traducere în limba română pentru uzul traducătorilor
acquis-ului comunitar, IER, Bucureşti, 2008
191. Glosar UE (ediţie online), http://www.dadalos-
europe.org/rom/materialien/begriffe_eu.htm
192. Glosar privind Tratatul de la Lisabona (coord. Vrabie L), IER, 2009
193. Ce este traducătorul? Scurt ghid prin definiţii , ATR (versiune online
consultată www.atr.org.ro)
194. Horaţiu-Radu R., Ghid pentru traducerea în limba română a
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, IER, 2010
195. Mic ghid de redactare clară, Comisia Europeană (versiune online)
196. Manual de identitate vizuală pentru contractanţii şi agenţiile de
implementare ce beneficiază de finanţare din partea UE, MIRA, 2007

22