Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Care sunt principalele teorii prin care se încearcă să explice apariţia limbajului?
Principalele teorii prin care se incearcă să se explice aparitia limbajului sunt: teoria
onomatopeelor, teoria interjectilor si teoria limbii manuale sau a gesturilor.
2. În ce constă dificultatea de a stabili originea vorbirii şi a primelor cuvinte?
Dificultatea de a stabili originea vorbirii si a primelor cuvinte constă in teoriile a mai
multor lingviști si filosofi care au încercat sa puna bazele originii limbajului prin diferite
metode de cercetări și studii a societății istorice.
3. Explicaţi funcţia denominativă a limbajului.
Prin funcția denominativă vorbitorul încadrează impresiile sale personale, subiective, în
normele de interpretare socială a realității - prin limbă, gândirea se fixează intr-o formă
materială si perceptibilă.
4. Explicaţi funcţia poetică a limbajului.
Funcția poetica are la bază orientarea limbajului spre sine ,spre propria organizare
,punânduse accent pe modul de pronunțare. Ea cuprinde întreaga comunicare umană, nu se
rezumă doar la sfera poeziei sau a artei.
5. Care sunt funcţiile limbajului în accepţia lingvistului Roman Jakobson?
Funcțiile limbajului in accepția lingvisticului Roman Jakobson sunt: funcția emotivă.
funcția conativă. funcția referențială , funcția poetică, funcția fatică si funcția metalinguală.
6. Care sunt principalele curente filosofice privitoare la desfăşurarea procesului de
comunicare?
Principalele curente filosofice privitoare la desfășurarea procesului de comunicare sunt:
stoicismul si epicureismul.
7. Care sunt principalele activităţi de comunicare?
Pricipalele activități de comunicare sunt: activitățile orale si cele scrise atât prin emiterea
si receptarea mesajelor.
8. Ce este codul lingvistic şi în ce constă emiterea mesajului?
Codul lingvistic este sistemul de semne pe baza căruia se construiesc mesajele,el este
stratificat, distingându-se componente minimale la diferitele sale niveluri, fonetic –fonem,
lexical – lexem, morfologic – morfem, iar unităţile stabilesc între ele relaţii de echivalenţă
sau de opoziţie, de coprezenţă sau de substituţie. Emiterea mesajului constă in competența
lingvistică de care dispune vorbitorul prin numărul finit de reguli și performanța lingvistică
prin producerea unui număr de enunțuri.
9.Care sunt accepţiile semnului lingvistic?
22. Care sunt deosebirile dintre tipul aglutinant şi cel flexionar? Tipul aglutinant limbile care
îl compun se caracterizează prin afixe, dar în structura lor morfologică prefixele, sufixele
şi desinenţele nu sunt sudate cu rădăcina cuvântului. In cel flexionar limbile se
caracterizeaza printr-o coeziune perfectă atât între afixe, cât şi întreacestea şi radăcină.
23. Daţi exemple de limbi din fiecare categorie tipologica (izolant, aglutinant, flexionar şi
polisintetic). Limbile izolante: chineza, vietnameza, tibetana, birmana, siameza,
limbile sudaneze şi engleza. Limbile aglutinante: limbile turcice, mongolice,
tunguso-manciuriene, samoedice, bantu, fino-ugriene, dravidiene, gruzina, japoneza si
armeana. Limbile flexionare se impart in doua categorii: limbi sintetice: sanscrita, greaca,
latina ,gotica, armeana veche ,slava veche ,lituaniana, germana, rusa şi unele limbi slave-
limbi analitice: limbile romanice, neoindiene, engleza, daneza, neogreaca, bulgara. Din
limbile polisintetice fac parte multe limbi ale indienilor din America, unele
limbi africane şi limbile unor popoare din Asia.
24. Clasificați (din punct de edere geneqalogic și tipologic) următoarele limbi: engleza,
franceza, româna, rusa, ebraica, finlandeza și turca. Din punct de vedere genealogic