Sunteți pe pagina 1din 19

Resursele României

Petrolul  - se extrage din urmă toarele areale:

 Subcarpaţi: Moldovei (Depresiunea Tazlă u-Caşin), de Curbură (Depresiunea Berca-


Să rata Monteoru, Urlaţi-Câ mpina-Moreni), Getici (între Olt şi Jiu);
 Câ mpia Româ nă : Că lmă ţui, Bră ilei, Ploieşti-Tâ rgovişte, Piteştiului, Gă vanu-Burdea,
Boianului, Romanaţilor;
 Podişul Getic: Hulubeşti, Bogaţi, Moşoaia, Ză treni, Bră teşti;
 Câ mpia de Vest: S-E Aradului, N-E Timişoarei, Vingă i, Nă dlac, Jimbolia;
 Platforma continentală a Mării Negre.

Gaze naturale – se gă sesc în pă mâ nt sub două forme: gaz de sondă şi gaz metan.

 Gazul metan – se extrage din structuri geologice numite domuri, în Depresiunea


Colinară a  Transilvaniei (Câmpia Transilvaniei şi Podişul Tâ rnavelor);
 Gazele asociate  - localizate în structurile ce conţin petrol din: Subcarpaţii de Curbură ,
Podişul Getic, Câ mpia Bră ilei, Câ mpia Ploieşti-Tâ rgovişte, Câ mpia Ialomiţei).
 Centre de extracţie a gazelor naturale: Mediaş, Copşa Mică , Luduş, Glodeni, Slă nic
Moldova, Dă rmă neşti, Bă icoi, Urlaţi, Plopeni, Videle, ş.a.

Cărbunii – folosiţi la fabricarea coxului (la obţinerea fontei, combustibililor, în centrale


termoelectrice). Sunt împă rţiţi în două categorii:

 Cărbuni superiori: huilă: bazinul Petroşani, Munţii Banatului (Anina şi


Cozla); antracit  – Schela.
 Cărbuni inferiori: lignit:  Podişul Getic (bazinul Motru-Rovinari, Platforma Olteţ),
Munţii Banatului (Anina), Subcarpaţii de Curbură , Munţii Baraolt (din Carpaţii Orientali),
Depresiunea Vad-Borod (Munţii Apuseni); cărbune brun  – depresiunile: Comă neşti (din C.
Orientali), Brad (Munţii Apuseni), Almaş (Pod. Transilvaniei); turbă – în Depresiunea
Dornelor.

 Uraniul – în Carpaţii Occidentali şi Carpaţii Orientali (Crucea).

Minereuri de fier  Harghita - Lueta, Bă işoara-Cluj, Munţii Poiana Ruscă

Minereuri auro-argentifere (aur şi argint): în Munţii Metaliferi (Să cărâ mb, Bucium, Baia de
Arieş, Roşia Montană , ş.a.), Munţii Gutâ i (Cavnic).

Internal Use - Confidential


Minereuri complexe  (Cu, Pb, Zn, Al): Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei şi în Munţii Apuseni.

Aluminiul – se extrage din bauxită, care este exploatată din Munţii Pă durea Craiului

Industria României
1. Industria extractivă şi a energiei electrice – foloseşte resurse minerale (petrol, gaze
naturale, cărbuni, uraniu) şi naturale (apă , vâ nt, soare, valurile mă rii, ape termale).
Petrolul şi gazele naturale reprezintă o sursă de energie şi materie primă pentru industria
chimică.
a) Petrolul  - se extrage din urmă toarele areale:
 Subcarpaţi: Moldovei (Depresiunea Tazlă u-Caşin), de Curbură (Depresiunea Berca-
Să rata Monteoru, Urlaţi-Câ mpina-Moreni), Getici (între Olt şi Jiu);
 Câ mpia Româ nă : Că lmă ţui, Bră ilei, Ploieşti-Tâ rgovişte, Piteştiului, Gă vanu-Burdea,
Boianului, Romanaţilor;
 Podişul Getic: Hulubeşti, Bogaţi, Moşoaia, Ză treni, Bră teşti;
 Câ mpia de Vest: S-E Aradului, N-E Timişoarei, Vingă i, Nă dlac, Jimbolia;
 Platforma continentală a Mării Negre.

Rafinării: Brazi, Ploieşti, Midia-Nă vodari, Teleajen, Borzeşti, Piteşti, Câ mpina, Dărmă neşti.
b) Gaze naturale – se gă sesc în pă mâ nt sub două forme: gaz de sondă  şi gaz metan.
Gazul metan – se extrage din structuri geologice numite domuri, în Depresiunea Colinară
a  Transilvaniei (Câ mpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor);
Gazele asociate  - localizate în structurile ce conţin petrol din: Subcarpaţii de Curbură , Podişul
Getic, Câ mpia Bră ilei, Câ mpia Ploieşti-Tâ rgovişte, Câmpia Ialomiţei).
Centre de extracţie a gazelor naturale: Mediaş, Copşa Mică , Luduş, Glodeni, Slă nic Moldova,
Dă rmă neşti, Bă icoi, Urlaţi, Plopeni, Videle,
c) Cărbunii – folosiţi la fabricarea cocsului (la obţinerea fontei, combustibililor, în centrale
termoelectrice). Sunt împă rţiţi în două categorii:
Cărbuni superiori: huilă: bazinul Petroşani, Munţii Banatului (Anina şi Cozla); antracit  –
Schela.
Cărbuni inferiori: lignit:  Podişul Getic (bazinul Motru-Rovinari, Platforma Olteţ), Munţii
Banatului (Anina), Subcarpaţii de Curbură , Munţii Baraolt (din Carpaţii Orientali), Depresiunea
Vad-Borod (Munţii Apuseni); cărbune brun  – depresiunile: Comă neşti (din C. Orientali), Brad
(Munţii Apuseni), Almaş (Pod. Transilvaniei); turbă – în Depresiunea Dornelor.
d) Uraniul – în Carpaţii Occidentali şi Carpaţii Orientali (Crucea)
2. Industria energetică şi a energiei electrice.
- se produce în baza urmă toarelor resurse: gaz metan, că rbuni,hidroenergie, produse
petroliere, energie atomică ; se produce în:
termocentrale: Mintia-Deva, Luduş-Iernut, Paroşeni, Rogojelu, Turceni, Işalniţa, Bucureşti,
Borzeşti, Brazi, Chişcani, Galaţi, Sâ ngeorgiu de Pă dure, ş.a.;
  atomocentrale: Cernavodă ;

Internal Use - Confidential


    hidrocentrale: pe Dună re (Porţile de Fier I şi II – Ostrovu Mare), pe Lotru (Lotru-Ciunget), pe
Argeş (Vidraru), pe Prut (Stâ nca- Costeşti), pe Bistriţa (Stejaru), pe Olt, Argeş, Bistriţa, Sebeş,
Someşul Mic, Buză u, Sadu, Strei, Bâ rzava, ş.a.

      resurse geotermale: Câ mpia de Vest, judeţele -  Vâ lcea, Ilfov, Bră ila.
     nergia solară: Câmpia Româ nă şi pe litoral.
     energia eoliană: pe crestele Carpaţilor, în Dobrogea, estul Câ mpiei Româ ne.

3. Industria metalurgică  - cuprinde: ind. siderurgică, metalurgia neferoasă şi ind.


construcţiilor de maşini.
a) Industria siderurgică – foloseşte ca materii prime: minereuri de fier (Harghita-Lueta,
Bă işoara-Cluj, Munţii Poiana Ruscă ), cocs (provenit din huilă : în bazinul Petroşani şi Reşiţa),
mangan (Depresiunea Dornelor).
 Centre siderurgice: Galaţi (cel mai important din ţară ), Hunedoara, Reşiţa, Că lan, Că lă raşi,
Câ mpia Turzii, Bră ila (cabluri şi sâ rmă groasă ), Roman (ţevi), Iaşi (ţevi sudate de oţel),
Tâ rgovişte (oţeluri speciale), Bucureşti (sâ rmă , tablă şi cuie), Oţelu Roşu (oţeluri şi laminate),
Buză u (sâ rmă şi produse din sâ rmă ), Zală u.
b) Metalurgia neferoasă. Principalele metale neferoase ce se gă sesc pe teritoriul ţă rii noastre
sunt:
- minereuri auro-argentifere (aur şi argint): în Munţii Metaliferi (Să cărâ mb, Bucium, Baia de
Arieş, Roşia Montană , ş.a.), Munţii Gutâ i (Cavnic). Se prelucrează la Baia Mare şi Zlatna. 
- minereuri complexe (Cu, Pb, Zn, Al): Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei şi în Munţii
Apuseni. Cupru se prelucrează la Zlatna şi Baia Mare; Plumb şi Zinc – aceleaşi zone de extracţie
(Igniş şi Poiana Ruscă )şi se prelucrează la Baia Mare şi Copşa Mică ; Aluminiul – se extrage din
bauxită , care este exploatată din Munţii Pă durea Craiului. La Oradea  se fabrică  alumina, iar la
Slatina aluminiul. Bauxita din import se fabrică la Tulcea.
 -  metale colorate  (mercur, molibden, wolfram, uraniu).
4. Industria constructoare de maşini – este cea mai importantă ramură a metalurgiei şi
cuprinde urmă toarele subramuri:
-          Utilaj petrolier: Ploieşti, Câmpina, Bucureşti, Tâ rgovişte, Bacă u;
-          Utilaj minier: Petroşani, Baia Mare, Tâ rgu Jiu, Satu Mare;
-          Utilaj energetic (turbine, motoare, cazane): Reşiţa, Bucureşti;
-          Maşini-unelte  (freze, strunguri, raboteze): Bucureşti, Arad, Oradea, Ploieşti, Sibiu, Bâ rlad, ş.a.;
-          Rulmenţi:  Braşov, Bâ rlad, Alexandria;
-          Mecanică fină, aparatură de precizie şi obiecte de uz casnic: Bucureşti, Sibiu, Sinaia, Cugir, Satu
Mare, Gă eşti;
-          Mijloace de transport: auto: autoturisme (Piteşti, Craiova), ARO (Câ mpulung Muscel),
camioane (Braşov), tractoare şi maşini agricole (Braşov, Miercurea Ciuc, Craiova, Timişoara,
Bucureşti), autobuze, troleibuze şi autocamioane (Bucureşti, Braşov); avioane:  Braşov (I.A.R.
Ghimbav), Bucureşti, Bacă u, Craiova; locomotive electrice:  Craiova, Bucureşti,
Reşiţa; vagoane: Arad, Bucureşti; nave: fluviale (Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Galaţi, Bră ila,
Olteniţa), maritime – (Constanţa, Mangalia);
-          Produse electronice şi electrotehnice  ( mijloace de automatizare, tehnică de calcul, echipament
de electronică , televizoare, casetofoane, aparate radio): Bucureşti, Craiova, Timişoara, Iaşi,
Botoşani, Cluj-Napoca, Să cele, Iaşi, Tâ rgu Mureş.

Internal Use - Confidential


5. Industria chimică – foloseşte o gamă variată de materii prime: sare, pirite cuprifere, petrol,
gaze naturale, sulf, potasiu, lemn, stuf, produse vegetale (paie), produse animaliere, că rbuni.
Subramuri:
Industria petrochimică – lucrează pe bază de petrol şi gaze naturale si produce: cauciuc sintetic
(Borzeşti, Brazi), anvelope (Popeşti-Leordeni, Floreşti), articole tehnice (Jilava, Braşov), talpă şi
piele sintetică (Dră gă şani), mase plastice (Brazi, Piteşti, Borzeşti, Bucureşti, Buzău, etc.), fire şi
fibre sintetice (Să vineşti, Iaşi).
Industria produselor clorosodice - produce sodă caustică, sodă calcinată , acid clorhidric (Govora,
Oneşti, Turda, Tâ rnă veni) pe baza exploată rii sării din: Subcarpaţi (Borzeşti, Govora, Ocnele
Mari, Slă nic Prahova), Depresiunea Transilvaniei (Ocna Mureş, Ocna Sibiu, Praid), Carpaţi
(Tâ rgu Ocna, Cacica).
Industria acidului sulfuric  - are la bază pirite cuprifere, sulf.  H2SO4 se fabrică la: Zlatna, Copşa
Mică, Baia Mare, Câ mpina.
  Industria îngrăşămintelor chimice  (lucrează pe bază de gaz metan, azot atmosferic, potasiu,
apatite, fosforite). Se fabrică îngră şă minte azotoase, fosforice, potasice la: Tâ rgu Mureş, Turnu
Mă gurele, Bacă u, Craiova, Roznov, Victoria, Slobozia.
Produse farmaceutice şi cosmetice: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Tâ rgu Mureş, Timişoara,
Braşov.
Industria celulozei şi hârtiei (lemn, stuf, paie): Bacău (Letea), Buşteni, Bucureşti, Bră ila,
Ză rneşti, Că lă raşi, Suceava, Dej, Piatra Neamţ.
 Industria coloranţilor, vopselelor, lacurilor: Bucureşti, Oradea, Codlea.
6. Industria lemnului  Fond forestier: 28% din suprafaţa Româ niei, bine reprezentat în
regiuni montane şi dealuri înalte.
Se produce: cherestea la – Gheorgheni, Nehoiu, Vama, Piatra Neamţ, Vatra Dornei, Câmpulung
Moldovenesc, Topliţa, Comă neşti, Covasna, Vişeu de Sus, Brezoi; placaje, furnire, plăci
aglomerate  (PAL), plăci fibrolemnoase  (PFL) la: Suceava, Sighetul Marmaţiei, Tâ rgu Jiu,
Bucureşti (Pipera), Bră ila, Constanţa, Caransebeş, Arad, Blaj, Gă lă uţaş (în Depr. Gheorgheni),
Oradea; mobilă la: Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Suceava, Arad, Oradea, Constanţa; instrumente
muzicale, sportive şi ambarcaţiuni la: Bucureşti, Reghin; rechizite şcolare – Sibiu,
Timişoara; chibrituri  Bucureşti, Timişoara, Bră ila. 
7. Industria materialelor de construcţii – foloseşte ca materii prime:   
Roci eruptive : granit (din Munţii Mă cinului, Munţii Apuseni), bazalt, andezit (Carpaţi –
Negreşti-Oaş, Racoş, Bră nişca);
Roci cristaline: şisturi cristaline (Carpaţi), marmură (Munţii Poiana Ruscă ), şisturi verzi
(Dobrogea), calcare policrome;
Roci sedimentare: calcare (Podişul Dobrogei Centrale şi de Nord, Carpaţii Orientali – Bicaz,
Carpaţii Occidentali – Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali – Munţii Vâ lcan); gresii (Carpaţii
Orientali şi de Curbură ); argilă – pentru ciment şi ceramică (argila albă sau caolinul); balast,
pietriş, nisipuri cuarţoase – pentru geamuri.
Se produce:
- ciment la: Câ mpulung Muscel, Bicaz, Bâ rseşti – Tâ rgu Jiu, Chişcă daga – Munţii Metaliferi);    
- var: Braşov, Tâ rnă veni, Turda, Câ mpulung Muscel;
- ceramică -  pentru construcţii (că ră mizi, ţiglă , teracotă ): Bucureşti, Ploieşti, Jimbolia, Iaşi;
Ceramică - fină (faianţă , porţelan, plă ci de pardoseală , bibelouri): Bucureşti, Curtea de Argeş,
Alba  Iulia, Sighişoara, Cluj-Napoca, Arad;
- sticlă : Turda, Mediaş, Boldeşti-Scă ieni, Buză u, Dorohoi;
- prefabricate din beton: Bucureşti, Craiova, Constanţa, Braşov, ş.a.

Internal Use - Confidential


1. Spațiul european
suprafața - 10,17 mil kmp
populația - peste 700 mil loc

poziția geografică, limitele și țărmurile


- situată în emisfera nordică
- formează cu Asia un supercontinent, Eurasia
- limite:

 la N - Oc. Arctic, 
 la E - Mț Ural, fluviul Ural, 
 la SE - Mț Caucaz, 
 La S - Marea Mediterană și Marea Neagră
 la V - Oc. Atlantic
punctele extreme: 
 N - Capul Nord (71 08 lat N),
 S - Capul Marroqui (36 lat N)
 V - Capul Roca
 E - Mț Ural
țărmurile sunt variate și prezintă:
- mări mărginașe: Marea Barents, M. Norvegiei, M. Nordului, M. Mânecii, M. Baltică, M.
Mediterană (M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M.
Azov, M. Marmara,
- peninsule: Scandinavia, Kola, Iutlanda, Bretagne, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea,
- insule: Britanice, Islanda, (Azore, Madeira, Canare - în Atlantic), Baleare, Sardinia, Sicilia,
Malta, Creta, Cipru,
- golfuri: Biscaya, Lion, Genova, Botnic, Finic, Riga, Odessa,
- strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Kerci,
- fiorduri - în N, pe țărmurile Norvegiei
- țărmuri cu riass - în NV Spaniei, Pen. Bretagne
- țărmuri cu canale (de tip dalmatin) - la Marea Adriatică
- lagune - Marea Neagră, Marea Baltică
- limanuri - România și Ucraina - la M. Neagră
- delte - Dunărea, Volga, Rhon, Rhin, Tibru

- estuare - Sena, Tamisa, Elba.


2. Relieful
- altitudini cuprinse între 0-4.807 m (Vf. Mont Blanc, Mț. Alpi), 

Internal Use - Confidential


- dacă luăm în calcul Marea Caspică și Mț Caucaz, atunci, altitudinile sunt cuprinse între -28
m (în apropierea M. Caspice) și 5.642 m (Vf. Elbrus, Mț Caucaz)
Principalele unități morfo-structurale sunt:
 unități de platformă precambriene: Scutul Baltic și Platforma Est-Europeană
 unități de orogen:
o caledonice: Mț Scandinaviei, Mț Scoției, Mț Grampiani
o hercinice: Masivul Central Francez, Mas. Renan, Mț Vosgi, Mț Pădurea
Neagră, Mț Hartz, Mț Penini, Mț Cambrieni, Mț Rodopi, Mț Rila, Mț Pirin, Podișul Meseta,
Pod. Boemiei, Pod. Ardeni,
o alpine: Mț Alpi, Pirinei, Sierra
Nevada, Carpați, Balcani, Pindului, Dinarici, Caucaz
o activitate vulcanică din neogen apare individualizată în V Carpaților Orientali,
în Masivul Central Francez
o vulcanismul actual este prezent în S continentului (Etna, Vezuviu, Stromboli)
și în Islanda (Heckla)
hărți utile:
Alpii - aici si aici, provincii în Europa,

Tipuri de relief
1. relief glaciar montan cuaternar -

 se dezvoltă la peste 1.800 m, în Pirinei, Alpi, Caucaz


 s-a format sub acțiunea de eroziune a gheții,
 cuprinde: circuri și văi glaciare, custuri, praguri, morene
2. relief glaciar montan actual (ghețari actuali)
 apare la peste 3.000 m, în Alpi și Caucaz,
 s-a format prin acumularea și eroziunea gheții,
 cuprinde: circuri și văi glaciare, praguri, morene
3. relief de modelare policiclică
 prezent în masivele vechi, în munții sistemului alpin
 s-a format sub acțiunea agenților modelatori externi într-un interval foarte lung de
timp
 cuprinde: platforme de eroziune / suprafețe de nivelare, peneplene, pediplene
4. relieful vulcanic
 se întâlnește în Islanda (Heckla),Italia (Vezuviu, Etna, Stromboli), Grecia (Santorini)
 se formează sub acțiunea erupțiilor vulcanice și sub acțiunea eroziunii subaeriene
asupra rocilor vulcanice
 forme de relief: conuri și cratere vulcanice
5. relieful petrografic
o relieful carstic - se formează în rocile calcaroase sub acțiunea apei încărcate
cu CO2 care dizolvă aceste roci; apare în Pod. Karst (Slovenia), Mț. Alpi, Meseta, Mț
Apuseni; forme carstice: 
 la suprafață (exocarst): platouri calcaroase, lapiezuri, doline, chei

Internal Use - Confidential


 la interior (endocarst): peșteri, avene                     
o relieful pe conglomerate - se formează din cauza modului diferit de a
reacționa la eroziune a rocilor care formează conglomeratele; este prezent în Alpi, Pirinei,
Carpați; forme de relief: stânci cu forme deosebite (babe, sfincși, coloane)
o relieful dezvoltat pe șisturi cristaline, granite - se formează sub acțiunea de
eroziune a agenților externi; se întâlnește în Alpi, Pirinei, Carpații Meridionali; forme de
relief greoaie, masive, abrupturi, coloane verticale,
o relief dezvoltat pe nisipuri - se formează sub acțiunea de eroziune și de
acumulare eoliană; apare în SV Franței, în Câmpia Mării Caspice; forme: dune de nisip,
depresiuni eoliene
o relief dezvoltat pe loess - se formează prin tasare și sufoziune; la suprafață
apar crovuri și găvane, iar în interior: hrube, tunele de sufoziune.
6. relieful structural - se referă la influența structurii asupra proceselor morfogenetice
o relief cutat - cuprinde: culme de anticlinal, văi de sinclinal, sinclinale
suspendate, văi de anticlinal
o relief în structură faliată - cuprinde: horsturi, grabene, cueste
o relief monoclinal, cu văi structurale (consecvente, subsecvente, obsecvente)
7. relief de pluviodenudare - se formează sub acțiunea apei din precipitații; forme:
organisme torențiale, ogașe, ravene; apare în reg. deluroase

8. glacisuri și pedimente - se formează prin retragerea versanților


datorită pluviodenudării; forme de relief: glacis, pedimente, câmpii de glacis; răspândire:
europa Sudică

9. piemonturile - se formează prin eroziunea și acumularea torențială la baza unor forme


de relief mai înalte; forme: platouri, cîmpii piemontane, interfluvii piemontane

10. relief fluvial - prin acțiunea de eroziune, transport, acumulare a râurilor și fluviilor;
forme de relief: lunci, terase, văi, câmpii de acumulare, limane

11. relief fluvio-maritim - sub acțiunea comună a acumulării marine și fluviale; forme:
delte, grinduri, limane fluvio-maritime

12. relief litoral (maritim) - prin eroziune și acumulare marină; forme: faleze, plaje,
lagune, limane; răspândire: țărmurile cu fiorduri din Norvegia, cu riass din NV Franței,
țărmul dalmatic din Croația

13. relief submarin - creat prin eroziune și acumulare submarină; forme: platforma
continentală.

Internal Use - Confidential


 Clima Europei
1. Factorii care influenteaza clima Europei
 poziția geografică
- în emisfera N, aprox. între 35 și 82 lat N
- rezultă clima temperată
- doar în N clima este rece

 factorii radiativi
- radiația solară scadă de la S la N
- au rol în distribuția regimului termic

 factorii dinamici
- la latitudinea Europei predomină circulația vestică (pp scad de la V la E)
- centrii barici de deasupra continentului AC Azorelor, AC Siberian, C Islandez, C
Mediteraneni; acești centri bari determină manifestarea unor mase de aer diferite:

o polare - foarte reci și uscate


o atlantice - răcoroase și umede
o continentale - calde sau reci și uscate
o mediteraneene - calde și umede
- Curentul cald al Atlanticului de Nord (Curentul Golfului), determină temperaturi mai
ridicate la latitudini mai mari

 factorii fizico-geografici
o mișcările Pământului și prezența celor 2 tipuri de suprafețe active
(oceane/mări și suprafețe continentale) influențează evoluția regimului termic:
 deschiderea spre Oc Atlantic facilitează pătrunderea maselor de
aer oceanice până în C Europei și atenuează amplitudinile termice
 Marea Mediterană influențează clima în S continentului
 Marea Baltică influențează clima regiunilor învecinate
detrminând ușoare creșteri termice
 masa continetală a Asiei, din E, determină creșterea
amplitudinilor termice în E

Internal Use - Confidential


o relieful prin altitudine, desfășurare, expoziție și înclinarea versanților
determină varietatea elementelor climatice:
 valoarea radiației solare scade cu altitudinea (datorită opacității
atmosferice)
 temperatura scade cu altitudinea
 precipitațiile cresc cu altitudinea
 factorii antropici  contribuie la modificarea elementelor meteorologice, la
modificarea directă/indirectă a compoziției atmosferice. 
2. Elementele climatice
a) Temperatura

 temp medie anuală scade din SV spre NE: 18 C în S, 0C în Scandinavia N, -4C în NE


Europei
 temp medie a verii (luna iulie) scade din S spre N: 25C (Pen Iberică, Arh. Grecesc), la
15C (în Arh. Britanic)
 temp medie a iernii (luna ianuarie) scade pe direcția SV-NE: 10C (Baleare, Sicilia),
-20C (I-le. Franz Josef)
b) Precipitațiile
- pp scad de la V la E
- pp cresc cu altitudinea
- predomină cantitățile de 500-1.000 mm/an
- cantități mai mici, de 300-500 mm/an, cad în N Mării Caspice și a Mării Negre, în N Pen.
Scandinavia
- cantități mai mari, de 1.000-1.200 mm/an,cad pe versanții cu expunere vestică și pe
vârfurile cele mai înalte
- cele mai mici pp, sub 250 mm/an, se înregistrează în N Mării Caspice
- pp variază de-a lungul anului: în V cad tot anul, în E și C cad mai ales vara, în S mai mult
iarna.

c) Vânturile
- vânturile de vest
- crivățul - din E și NE, rece, uscat, iarna iar vara este cald
- austrul - vânt uscat, bate mai ales vara; coboară de pe Mț Dinarici și Balcani
- bora - coboară din Dinarici spre Marea Adriatică
- mistralul - bate iarna și primăvara dinspre Masivul Central Francez spre Marea
Mediterană
- foehnul - vânt neperiodic, cald și uscat ce bate pe versantul munților
- brizele marine - se resimt în zonele litorale (30-40 km), generează topoclimate specifice de
litoral.

Internal Use - Confidential


3. Regionarea climatică
În Europa se identifică următoarele tipuri climatice:

 climatul mediteranean
o localizat în S continentului
o verile calde și secetoase, iernile blânde și ploioase
o temp. medii anuale 14-18 C
o precipitații 600-900 mm/an
o bat: mistralul (pe  Valea Rhonului), bora (în Dalmația), sirocco (S Spania,S
Italia, Sicilia) 
 climatul temperat oceanic
o în V, între 40-70 lat N, din Portugalia până în Norvegia
o veri răcoroase și ierni blânde
o amplitudine termică redusă
o temp medii anuale 8-16 C
o precipitații 1.000-2.000 mm/an
o vânturile de V
o nebulozitate și umiditate ridicate
 climatul temperat continental
o situat între 40-60 lat N, în interiorul continentului
o amplitudini termice mari
o veri calde și ierni geroase
o precipitații între 500-800 mm/an
o predomină vânturile din E
 climatul de tranziție
o din E Franței până în România
o scad influențele oceanice
o îmbinarea maselor de aer polar cu cele tropicale
 climatul semiarid
o la N de Marea Neagră până la Marea Caspică
 climatul subpolar
o situat dincolo de Cercul polar de N, în N Islandei, Scandinavia, Rusia
o veri scurte și ierni lungi (9 luni)
o temp medii anuale 0-4C
o precipitații reduse 200 mm/an
o vânturile polare, reci și uscate
 climatul cu nuanțe polare

Internal Use - Confidential


o I-le Svalbard și I-le Franz Josef 
 climatul montan
o de la 800 de m începe etajarea elementelor climatice
o temp scad cu altitudinea
o precipitații cresc cu altitudinea

Hidrografia -Europa
 Câteva caracteristici:

- rețeaua hidrografică este bogată, dar neuniform repartizată


- alimentarea acestei rețele se face din precipitații (pluvială), ape subterane, ghețari (glaciară),
topirea zăpezilor (nivală)
- rețeaua hidrografică are caracter exoreic (ape care se varsă direct în mare) și endoreic (lipsite de
scurgere)
- rețeaua hidro este influențată de relief și climă.
Fluviile
Volga  cel mai lung fluviu al Europei cu cel mai mare bazin hidrografic; izvoarăște din Podișul
Valdai și se varsă printr-o deltă în Marea Caspică.
Dunărea - al 2 lea fluviu din Europa ca lungime, cu 2.860 km; izvorăște din Mț. Pădurea Neagră
și se varsă printr-o deltă în Marea Neagră; este considerat cel mai important fluviu european
datorită lungimii, a numărului de țări străbătute (10) și a legăturii pe care o realizează între E și V
continentului, între Marea Neagră și Marea Nordului. Cursul său inferior, cel care străbate
România, este împărțit în 3 sectoare:
1.   Baziaș - Porțile de Fier – aici Dunărea formează cel mai lung defileu din Europa (144 km); tot
aici s-a construit sistemul hidroenergetic și de navigație – Porțile de Fier
2.   Porțile de Fier – Călărași – este cel mai lung sectorȘ dunărea se scurge printr-o singură albie și
formează ostroave (insulițe). dunărea este traversată de 2 poduri: Calafat-Vidin și Giurgiu Ruse
3.   Călărași – Brăila. Este cel mai lat sector, cu cca 20 km. Aici Dunărea se desprinde de două ori
în două brațe formând Balta Ialomiței și Insula Mare a Brăilei. Și aici sunt 2 poduri: Giurgeni-
Vadu Oii și Fetești-Cernavodă
4.   Brăila – Marea Neagră (Nunărea Maritimă) – se numește așa pentru că pe acest sector pot
circula nave maritime.
Principalele fluvii pe bazine maritime:

Internal Use - Confidential


 spre Marea Baltică, se scurg: Vistula,Oder/Odra

 spre Marea Nordului, se scurg:Elba, Wesser, Rhin,Meuse ,Tamisa

 spre Marea Mânecii: Sena

 spre Oceanul Atlantic:  lLoara / Loire, Garonne,Duero ,Tajo, Guadarqivir, Guadiana

 spre Marea Mediterană:Ebro,Rhon ,Tibru, Pad,  Marița, 

 spre Marea Neagră: Dunărea, Nistru,Bugul de Sud,Nipru, Don (Marea Azov)

 spre Marea Caspică: Volga, Ural.

  

 lacurile
Clasificarea lacurilor

a) lacurile naturale

 lacurile glaciare

Internal Use - Confidential


o formate în regiunile acoperite de calota cuaternară: Ladoga, Onega (Rusia),
Mazuriene (Polonia), Varern, Vattern, Malaren (Suedia), Saimaa (Finlanda)
o formate în zonele montane înalte acoperite de ghețarii cuaternari/actuali:
Geneva / Leman (Elveția), Zurich (Elveția), Constantza/Bodensee
(Germania/Elveția/Austria), Como, Garda, Maggiore (Italia), Bucura, Zănoaga, Lala,
Buhăescu (România)
 lacuri tectonice: Marea Caspică (S=371.000 km, nivelul apei sub cel al Oceanului
Planetar, la -28 m), L. Balaton (Ungaria), L. Ohrid, L. Prespa (Macedonia/Albania)
 lacuri vulcanice: L. Nemi (Masivul Central Francez), L. Sf. Ana (România), L. Albano
și L. Bolsena (Italia), în Masivul Șistos Renan etc
 lacuri carstice - în Apuseni (Vărășoaia), în Alpii Dinarici
 lagune și limanuri - la Marea Neagră (Razim, Sinoe, respectiv limanul Nistrului), la
Marea Baltică (laguna Vistula), la Marea Nordului
b) lacuri artificiale

 hidroenergetice: L. Volgograd, L. Samara, L. Novgorod (pe Volga), Porțile de Fier (pe


Dunăre), L. Țimleansk (pe Don), L. Dnepropetrovk (pe Nistru)

Hidrografia - ghețarii
Clasificarea ghețarilor

1. ghețari de calotă / continentali -


 în Islanda, Insula Novaia Zemlea, Insula Svalbard, Arh. Franz Josef

2. ghețari montani - 
în Alpi, Pirinei, Mț Scandinaviei (la peste 3.000 m), Mț Ural, Mț Sierra Nevada, Mț
Apenini, Scoţia, Islanda, Faeroe şi I-le Shetland.

Internal Use - Confidential


Economia Europei - caracteristici

   se caracterizează printr-o economie dezvoltată ;


   spre deosebire de celelalte continente, serviciile sunt dominante, atâ t în ponderea
populaţiei ocupate, câ t şi în realizarea PIB-ului, urmate de industrie, pe ultimul loc situâ ndu-se
activită ţile primare (în principal agricultura);
   cele mai multe state europene sunt dependente de importul de materii prime, în
principal din afara continentului (excepţie Rusia şi, parţial, Marea Britanie, Norvegia,
Ucraina);        
  gradul de industrializare, deşi variat, este ridicat în majoritatea ţă rilor continentului;
 industria, foarte dinamică , se reorientează , în ultimul timp, spre ramurile de vâ rf, renunţâ nd
treptat la subramurile demodate sau poluante, de regulă mari consumatoare de resurse;
   agricultura este, într-o mare mă sură, intensivă şi performantă , mai ales în ţă rile Europei de
Vest, de Nord-vest şi Centrale;
   căile de comunicaţie se includ într-o reţea complexă , modernă şi diversificată , cu o mare
densitate;
   activită ţile comerciale şi turistice plasează Europa pe primul loc între continentele lumii,
au o dinamică amplă , iar eficienţa acestora variază în limite foarte largi, de la o ţară la alta, ţă rile
vest-europene realizâ nd mari venituri naţionale din aceste activită ţi;
    în Europa se diferenţiază două categorii de state:
    state dezvoltate, cu populaţie predominant urbană şi nivel de instrucţie foarte înalt;
     state aflate într-o situaţie de tranziţie, cu caracteristici comune ţă rilor dezvoltate (nivel de
instrucţie ridicat şi unele ramuri de vâ rf) şi elemente ale subdezvoltă rii (asistenţă socială deficitară ,
proporţie importantă a populaţiei rurale şi eficienţă economică parţial redusă,  situaţie specifică şi
Româ niei;

Transporturile

SISTEME DE TRANSPORT
Europa dispune de cel mai diversificat, dens şi complementar sistem de transport de pe Glob;

  reţeaua feroviară depă şeşte 360.000 km şi este electrificată în proporţie de 45 % (locul 2


pe Glob, după America de Nord);

Internal Use - Confidential


 prin Europa circulă cel mai rapid tren din lume, TGV (350 km/h) şi cel mai luxos (Orient
Expres);
 reţeaua rutieră depă şeşte 6,6 mil. km, fiind modernizată diferenţiat, de la vestul spre estul
continentului;
Europa ocupă locul al doilea pe Glob în privinţa lungimii reţelei de autostră zi, bine reprezentată în
Europa de Vest şi în curs de amenajare şi extindere în Europa Centrală şi de Est;

 parcul de autoturisme depă şeşte 230 de milioane (locul al 2-lea după America) şi peste 40
mil. autovehicule comerciale (locul al 3-lea după America şi Asia)
 magistralele feroviare şi rutiere se întretaie în mari noduri de transport reprezentate de
marile metropole;
  pentru eficientizarea fluxurilor de transport de mă rfuri şi persoane au fost stabilite la
nivelul continentului (mai puţin Rusia) nouă coridoare de transport paneuropene;
     ransporturile maritime (cu tradiţii încă din antichitate în bazinul mediteranean şi ulterior în
ţă rile atlantice) s-au revigorat după cel de-al doilea ră zboi mondial;

   în transportul maritim predomină mă rfurile debarcate (2/3 din total), iar ca porturi mari
sunt Rotterdam (locul al 2-lea pe Glob), Anvers/Antwerpen, Hamburg, Londra, Le Havre, Marsilia,
Barcelona, Constanţa;
  transporturile fluviale se realizează îndeosebi pe Rin (locul întâi ca trafic şi Duisburg, locul
întâ i în lume ca port fluvial, cu peste 100 mil. tone/an), Dună re, Volga, Tamisa, Elba etc.;
 reţeaua de canale, de peste 14.000 km (1/3 din reţeaua navigabilă internă , fă ră Rusia),
completează traficul fluvial;
     Transporturile aeriene europene deţin 10,3 % din transportul mondial de pasageri; 

 în Europa se află printre cele mai mari aeroporturi de pe Glob: Heathrow (Londra),
Frankfurt/Main, Charles de Gaulle (Paris), Schipool (Amsterdam), Şeremetievo (Moscova) ş.a.;\
    ransporturile speciale sunt bine reprezentate în spaţiul european (inclusiv în Româ nia) prin
sistemul de conducte (mai ales pentru petrol şi gaze naturale), linii electrice de înaltă tensiune,
telecomunicaţii etc.;

România are un sistem de transport similar celui continental, incluzâ nd toate tipurile de că i de


comunicaţie şi mijloace de transport;

   deosebirile faţă de sistemul european de transport în ansamblu se referă la absenţă unor


secvenţe semnificative de autostră zi, caracterul învechit al infrastructurii feroviare etc.;
    dominante, ca pondere, în sistemul de transport de mă rfuri şi călă tori, rămâ n transportul
feroviar şi rutier;
   principalul nod feroviar, rutier şi aerian este Bucureştiul, din care pornesc radiar spre
graniţe, 9 magistrale feroviare şi 10 rutiere;
   prin Româ nia trec trei coridoare de transport paneuropene (IV, VII şi IX), 5 magistrale
feroviare de importanţă europeană şi patru magistrale rutiere (TEM, E 60, E 70 şi E 85);
   transportul fluvial se face pe Dună re, pe Bega şi pe Prut (în aval de Albiţa);

Internal Use - Confidential


   transportul maritim este deservit de patru porturi: Constanţa (cel mai mare port la Marea
Neagră , cu un volum de peste 30 mil. tone/an), Mangalia, Nă vodari şi Sulina;
   transporturile aeriene sunt deservite de 17 aeroporturi, cel mai mare fiind aeroportul
internaţional „Henri Coandă ” (Bucureşti-Otopeni), cu peste 3 mil. pasageri pe an, care face legă tura
cu peste 50 de mari oraşe ale lumii;
    aeroporturi mixte (interne şi internaţionale) sunt „Aurel Vlaicu”(Bucureşti-Bă neasa),
„Mihail Kogă lniceanu” (Constanţa), Timişoara, Cluj-Napoca, Arad,

GEOGRAFIE UMANĂ - EUROPA ŞI ROMÂNIA


 ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ ALE EUROPEI ŞI ROMÂNIEI
Europa
Este un continent de locuire străveche.
Succesiunea unor civilizaţii: cretană, minoică, elenistică, etruscă, celtică, romană, bizantină,
medievală, modernă şi contemporană au influenţat aspectul actual al culturilor europene, dar
şi al civilizaţiilor mondiale actuale.
Populaţia Europei este în prezent de 726 mil. loc., ceea ce reprezintă 11 % din populaţia totală a
Terrei.
Continentul Europa cuprinde un total de 46 de state din care 44 de state sunt integral în Europa
şi 2 state se extind atât în Europa cât şi în Asia (Federaţia Rusă şi Turcia).
Există mai multe accepţiuni cu privire la numărul de locuitori ai Europei în funcţie de
raportarea la teritoriu pe care îl luăm în considerare:

 Europa (inclusiv Federaţia Rusă şi Turcia europeană) cu 736 mil. loc.;


 Europa (inclusiv Federaţia Rusă fără Turcia) cu 726 mil. loc.;
 Europa (fără Federaţia Rusă şi Turcia europeană) cu 582 mil. loc.;
 Europa (cu partea europeană a Federaţiei Ruse, fără Turcia) cu 686 mil. loc.;
 Europa (fără Federaţia Rusă şi cu Turcia europeană) cu 592 mil. loc.;
 Uniunea Europeană (cu 27 ţări) cu o populaţie de 492 mil. loc.

Internal Use - Confidential


Lacurile sunt ape stătătoare care s-au format prin acumularea apei în adânciturile
aflate la suprafaţa pământului. În ţara noastră există multe lacuri.

        Dupa modul de formare lacurile sunt de doua feluri:

 naturale
 artificiale

         După forma de relief în care sunt situate lacurile pot fi împarţite în:

 lacuri de munte;
 lacuri de deal şi de podiş;
 lacuri de câmpie;
 lacuri de luncă şi din Delta Dunării;
 lacuri de pe Ţărmul Mării.

          Lacurile de munte - unele lacuri s-au născut prin strângerea în adânciturile


reliefului a apelor provenite din ploi şi din topirea zăpezilor.

Lacuri glaciare - formate prin topirea gheţarilor din munţi:

o Lacul Bucura şi lacul Zănoaga în Munţii Retezat


o Lacul Bâlea în Munţii Făgăraş.

Lacuri vulcanice - formate in craterul unor vulcani:

o Lacul Sfanta Ana în Munţii Harghita.

Lacuri de baraj natural - formate prin alunecarea terenului:

o Lacul Roşu în Carpaţii Orientali, care a făcut un baraj natural pe cursul râului


Bicaz.

          Lacurile de deal - s-au creat pentru folosirea apei în irigaţii şi pentru creşterea
peştelui.

Internal Use - Confidential


                                      - s-au format în locul unor foste mine de sare:

o Lacurile de la Slănic - Prahova


o lacul Ursu, de la Sovata.

          Lacurile de la câmpie: se află de-a lungul unor râuri ca Ialomiţa, Colentina.

                                                Unele lacuri din Bărăgan cu apă sărată şi amară:

o Lacul Sărat, de langă Brăila,


o Lacul Amara de langă Slobozia.

          Lacurile din lunca şi Delta Dunării sunt folosite pentru creşterea peştelui.

          Lacurile de pe ţărmul Mării Negre au apă fie dulce, fie sărată şi


amară. Lacul Razim este cel mai mare, iar Lacul Techirghiol este renumit prin

          nămolul său, întrebuinţat în vindecarea unor boli.

          Lacurile de acumulare - sunt făcute de om prin construirea unor baraje pentru


oprirea apelor;

                                                - alimentează cu apă hidrocentralele care produc energie


electrică;

                                                - sunt folosite pentru creşterea peştelui şi irigaţii;

                                                - astfel de lacuri sunt pe Dunăre, Bistriţa, Lotru, Argeş;

o cel mai mare lac de acumulare este cel de pe Dunăre de la Porţile de Fier 
o pe Bistriţa - Lacul Izvorul Muntelui
o pe Argeş - Lacul Vidraru.

Importanţa: - economică: a) producerea energiei electrice

                                          b) pescuit

                                          c) irigaţii

                                          d) tratarea unor boli

                     - turistică

Internal Use - Confidential


Internal Use - Confidential

S-ar putea să vă placă și