Harta 42.

România - organizare administrativ-teritorială

3.3 RESURSELE NATURALE
• Muntii Carpati (Harta 43):
Carpații Orientali: minereuri complexe/polimetalice (cupru, plumb, zinc); minereuri auro-argentifere
(aur, argint) în Grupa nordica a Carpaților Orientali;
Carpații Meridionali: carbuni (huilă) - între grupele Parâng și Retezat-Godeanu (bazinul Petroșani, cel
mai mare bazin huilifer din țară);
Carpații Occidentali: minereuri complexe (cupru, plumb, zinc); minereuri auro-argentifere (aur, argint);
minereu de bauxită în Munții Apuseni; minereuri de fier și marmură în Munții
·Poiana Ruscă (cele mai mari zăcărninte de fier din țară ș i cele mai mari cariere de
marmură din țară); cărbuni (huilă) în Munții Banatului;
• Depresiunea Colinară a Transilvaniei: gaz rnetan - în domurile gazeifere din Câmpia Transilvaniei și
din Podișul Târnavelor; sare - în cutele diapire marginale;
• Subcarpații: petrol și gaze naturale; cărbuni; sare;
• Podișul Getic: cărbuni (lignit) (în bazinul Motru-Rovinari, cel mai mare bazin de lignit din țară); petrol,
gaze naturale;
• Câmpia Română (Cârnpia Bărăganului, Câmpia Olt-Argeș): petrol, gaze naturale;
• Câmpia de Vest: petrol, gaze naturale; ape geotermale;
• Platforma continentală a Mării Negre: petrol și gaze naturale (hidrocarburi);
• energia eoliană participă cu circa 10% (2018) la producția de energie electrică a României; cel mai mare
parc eolian terestru din Europa se afla la Fântânele-Cogealac-Grădina, în județul Constanța, cu o
putere instalată de 600 MW, Dobrogea ocupând locul doi pe continent la potențialul energetic eolian,
după nordul Scoției; a doua zonă cu un important potențial eolian din țară este Moldova;
• energia solară contribuie cu peste 3% la producția de electricitate a țării, existând mii de parcuri fotovoltaice
pe tot cuprinsul țării, multe dintre ele având o putere instalată mică, de 1 MW și de 2 MW.
54