Aceste enunțuri îți vor apărea în cadrul subiectului al II-lea (Geografia

Romaniei). Va trebui să completezi enunțuri și să bifezi varianta corectă (a,b,c

sau d). Deci, în loc să-ți pierzi timpul răsfoind prin toate variantele să vezi ce
enunțuri îți vor cădea, poți să le înveți pe toate adunate aici:

Depozite de loess există în Câmpia Bărăganului.

Magistrala feroviară Bucureşti – Oradea trece şi prin oraşul Cluj-Napoca.

Drobeta-Turnu Severin este un important centru al industriei chimice.

Cel mai mare combinat siderurgic din ţara noastră este situat în oraşul Galați.

Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în Delta Dunarii.

Râul cu cele mai multe amenajări hidroenergetice este Olt.

Unitatea de relief din care se exploatează gaz metan este Podișul Târnavelor.

Lacul hidroenergetic Vidraru este situat pe râul Argeș.

Domuri din care se exploatează gaz metan se găsesc în Campia Transilvaniei.

Şisturile verzi apar în unitatea de relief Podișul Dobrogei.

Vechi centru al industriei siderurgice este oraşul Reșița.

Un oraş din perioada antică este Drobeta-Turnu Severin.

Roca gălbuie şi prăfoasă, care acoperă mari întinderi în Câmpia Bărăganului se

numește loess.

În Delta Dunării formele de relief mai înalte poartă numele de grinduri.

În Munții Apuseni, cele mai multe sate, după modul de distribuţie

a gospodăriilor (după structură), sunt risipite.

Lacul de acumulare Izvorul Muntelui se află pe râul Bistrița.

Relieful vulcanic este prezent în Carpații Maramureșului și Bucovinei.

Solurile din clasa molisoluri caracterizează unităţile de relief Câmpia Olteniei și

Podișul Dobrogei.

Lacuri în masive de sare s-au format în Carpații Moldo-Transilvani.

Solurile din clasa spodosolurilor caracterizează unităţile de relief Munții Parâng

și Carpații Maramureșului și Bucovinei.

Cele mai vechi roci din România care apar la zi (suprafaţă) intră în alcătuirea
unităţii de relief Masivul Dobrogei de Nord.

Cele mai vechi roci din România care apar la zi (suprafaţă) intră în alcătuirea
unităţii de relief Carpatii Moldo-Transilvani.

Zăcăminte de gaz metan se exploatează din unitatea de relief Podișul Târnavelor.

Resurse de sare, petrol, gaze naturale se exploatează din unitatea de relief

Podișul Târnavelor.

Resurse de petrol, gaze naturale, sare şi cărbuni se pot exploata din subsolul
unităţii Subcarpații Getici.

Bauxită se exploatează din subsolul unităţii de relief Munții Apuseni.

Relieful carstic are o mare dezvoltare în unitatea de relief Munții Apuseni.

Amenajări hidroenergetice sunt pe râul Bistrița.

Temperaturi medii anuale mai mari de 11°C sunt specifice unităţii Câmpia
Bărăganului.

Conuri şi cratere vulcanice sunt prezente în unitatea de relief Carpații Moldo-

Transilvani.

Zăcăminte de marmură şi minereu de fier există în subsolul unităţii de relief

Munții Poiana Ruscă.

Vegetaţia alpină este bine reprezentată în unitatea de relief Munții Făgărași.

Lacul Vidra se află situat în unitatea Parâng-Șureanu.

Drenează o depresiune de tip „golf” râul Crișul Alb.

Domuri gazeifere se găsesc în unitatea de relief Câmpia Transilvaniei.

Resurse de huilă există în unitatea de relief Retezat-Godeanu.

Locomotive şi autoturisme se produc în oraşul Craiova.

Este centru al industriei aluminiului oraşul Târgul Jiu.

Prezintă numeroase amenajări hidroenergetice, râurile Bistrița și Argeș.

Termocentrala Turceni, cea mai mare din ţară, este localizată în unitatea de relief
Podișul Getic.

A fost declarat capitală europeană a culturii în anul 2007, oraşul Sibiu.

Datează din perioada antică oraşele Cluj-Napoca și Constanța.

Din subsolul unităţii de relief Câmpia Transilvaniei se exploatează gaz metan.

Sunt centre ale industriei siderurgice, oraşele Galati si Râmnicul Vâlcea.

Minereu de fier şi marmură se exploatează din unitatea de relief Poiana Ruscă.

Petrol se extrage din unitatea de relief Subcarpații Moldovei.

Pădurea de conifere este extinsă în unitatea de relief Parâng-Șureanu.

Un important centru al metalurgiei neferoase este în oraşul Baia Mare.

Cultura cerealelor este extinsă în unitatea de relief Câmpia Olteniei.

Zăcăminte de aur şi argint se găsesc în subunitatea Munții Apuseni.

Păduri de conifere se dezvoltă în subunitatea de relief Podișul Târnavelor.

Cele mai mici altitudini medii se află în subunitatea de relief Dealurile

Banatului.

Zăcăminte de petrol se găsesc în subunitatea Subcarpații Curburii.

Vegetaţia de silvostepă se află în subunitatea Câmpia Crișanei.

Pe crestele Munţilor Făgăraş, la peste 1.800 m. altitudine, gheţarii care au

existat în cuaternar au creat un relief glaciar.

Vegetaţia de stepă şi silvostepă este caracteristică în unitatea Masivul Dobrogei

de Nord.

În unitatea de relief Subcarpații Curburii se exploatează huilă și gaz metan.

Lacuri glaciare s-au format în unitatea de relief Parâng-Șureanu.

Gazul metan se valorifică din unitatea de relief Câmpia Transilvaniei.

Huila se valorifică din unitatea de relief Parâng-Șureanu.

Relief glaciar există în unitatea de relief Carpații Maramureșului și Bucovinei.

Lacul de acumulare Izvorul Muntelui a fost amenajat pe râul Bistrița.

Magistrala feroviară Bucureşti – Oradea trece şi prin oraşele Cluj-Napoca și

Brașov.

Structuri geologice cu formă de dom există în unitatea de relief Podișul

Târnavelor.

Zăcăminte de hidrocarburi se extrag din subsolul unităţilor de relief Subcarpații

Moldovei și Podișul Getic.

Importante resurse de minereu de fier există în subsolul unităţii de relief Poiana

Ruscă.

Relief vulcanic există în unitatea Carpații Maramureșului și Bucovinei.

Un important centru al industriei siderurgice este în oraşul Reșița.

Areale viticole importante există în unitatea de relief Subcarpații Curburii.

Numeroase iazuri se găsesc în unitatea de relief Câmpia Moldovei.

Bazinul carbonifer Motru – Rovinari este situat în unitatea de relief Podișul

Getic.

Depresiunea Beiuş este străbătută de râul Crișul Negru.

Cel mai mare combinat siderurgic este situat în oraşul Galați.

Domurile gazeifere sunt prezente în unitatea de relief Podișul Târnavelor.

Temperaturi medii anuale mai mari de 11°C sunt specifice unităţii Podișul Dobrogei.

Aluminiul se produce în oraşul Slatina.

Bauxita este exploatată din unitatea de relief Munții Apuseni.

Şisturile verzi intră în alcătuirea geologică a unităţii de relief Masivul Dobrogei

de Nord.

Petrol şi sare se exploatează din subsolul unităţii de relief Subcarpații Getici.

Lacuri de crov se formează în unitatea de relief Câmpia Bărăganului.

Hidrocentrala Lotru – Ciunget este amenajată pe râul Lotru.

Importante zăcăminte de sare există în unitatea de relief Subcarpații Getici.

Satele mari, de tip adunat, sunt specifice unităţii de relief Câmpia Bărăganului.

Cel mai extins bazin hidrografic îl prezintă râul Siret.

Clasa molisolurilor este prezentă în unitatea de relief Câmpia Olt-Argeș.

Minereuri auro-argentifere se regăsesc în unitatea de relief Munții Apuseni.

Lacul de baraj natural Lacul Roşu se găseşte în unitatea de relief Carpații Moldo-
Transilvani.

Vegetaţie de stepă există în unitatea de relief Podișul Dobrogei.

Braţul cu cel mai mare volum de ape din Delta Dunarii este Chilia.

Industria constructoare de vagoane se găseşte în oraşul Arad.

Lacul Sfânta Ana este situat în unitatea de relief Carpații Moldo-Transilvani.

A apărut în perioada antică oraşul Cluj-Napoca.

Relieful pe structură boltită (de tip „dom”) este caracteristic în unitatea de

relief Podișul Târnavelor.

Importante zăcăminte de gaz metan există în unitatea de relief Podișul Târnavelor.

Un centru de prelucrare a minereurilor auro-argentifere este în oraşul Baia Mare.

Din Munţii Rodnei izvorăsc râurile Someșul Mare și Bistrița.

Zăcăminte de petrol există în unitatea de relief Câmpia Bărăganului.

Relieful tipic piemontan este întâlnit în unitatea Podișul Getic (Piemontul Getic).

Molisolurile sunt caracteristice unităţii de relief Câmpia Bărăganului.

Cel mai mare bazin huilifer din ţară se află în unitatea de relief Parâng-Șureanu.

Cel mai mare port fluvial este Galați.

Spodosolurile sunt caracteristice unităţilor de relief Carpații Moldo-Transilvani

și Retezat-Godeanu.

Influenţe climatice pontice se resimt în unitatea de relief Podișul Dobrogei.

Este port fluvio – maritim oraşul Brăila.

Lacul glaciar Bâlea este situat în unitatea de relief Grupa Munților Făgărași.

În oraşul Galați ramura industrială dezvoltată se numeşte siderurgie.

Relief de dune se află în unităţile de relief Câmpia Crișurilor și Câmpia

Bărăganului.

Pădurile de conifere sunt specifice unităţii de relief Carpații Maramureșului și

Bucovinei.

Babele şi Sfinxul se găsesc în unitatea de relief Munții Bucegi.

Cele mai vechi roci din ţară se găsesc în unitatea de relief Masivul Dobrogei de
Nord.

Circuri şi văi glaciare se găsesc în unitatea de relief Munții Parâng-Șureanu.

Importante resurse de lignit se găsesc în unitatea de relief Podișul Getic.

Este formată dintr-un mozaic petrografic unitatea de relief Munții Apuseni.

Cernoziomurile sunt caracteristice unităţii de relief Câmpia Bărăganului.

Minereuri complexe se exploatează din unitatea de relief Munții Apuseni.

Este situat într-o depresiune intramontană oraşul Brașov.

Resursele energetice cele mai bogate se găsesc în unitatea de relief Podișul Getic.

Secetele frecvente sunt specifice unităţii de relief Câmpia Bărăganului.

Regiunea subcarpatică alcătuită dintr-un singur şir de depresiuni şi unul de

dealuri este Subcarpații Moldovei.

Relieful eolian este prezent pe teritoriul României în Câmpia Olteniei.

Magistrala rutieră E60 trece prin oraşele Oradea și Cluj-Napoca.

Lacul glaciar Lala este situat în unitatea de relief Carpații Maramureșului și

Bucovinei.

Minereurile de metale preţioase (aurul şi argintul) se exploatează în unitatea de

relief Carpații Maramureșului și Bucovinei.

Procesul de subsidenţă este prezent în unitatea de relief Câmpia Banatului.

În unitatea de relief Subcarpații de Curbura, procesele gravitaţionale cu frecvenţă

mare sunt alunecările de teren.

Zona alpină se desfăşoară în unitatea de relief Carpații Maramureșului și

Bucovinei.

Tipul de mediu şi peisaj subcarpatic se întâlneşte în unitatea de relief

Subcarpații Getici.

O unitate de relief formată prin cutare este Grupa Munților Apuseni.

Dune de nisip se află în unitatea de relief Câmpia Olteniei.

Ape geotermale se găsesc în apropierea oraşului Oradea.

Cea mai nouă unitate de relief din România este Delta Dunarii.

Singurul braţ navigabil din unitatea de relief Delta Dunarii se numește Sulina.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în unitatea de relief Grupa Munților
Făgărași.

Pescuitul este ocupaţia principală a locuitorilor din unitatea de relief Delta

Dunării.

Prezintă cele mai multe depresiuni tectonice unitatea de relief Subcarpații

Curburii.

Străbate o câmpie de subsidenţă râul Jijia.

Două şiruri de depresiuni şi două şiruri de dealuri se găsesc în unitatea de relief

Podișul Sucevei.

Iazuri şi heleştee se întâlnesc în numǎr mare în unitatea Câmpia Transilvaniei.

În unitatea de relief Podișul Getic existǎ relief piemontan.

Ultimul afluent al Dunǎrii înainte de vǎrsarea în Marea Neagrǎ este râul Prut.

Două şiruri de depresiuni şi două şiruri de dealuri se găsesc în unitatea de relief

Subcarpații Curburii.

Cele mai ridicate temperaturi medii anuale se înregistrează în unitatea de relief

Delta Dunarii.

Domurile gazeifere se găsesc în unitatea de relief Podișul Târnavelor.

Relieful carstic este specific unităţii de relief Podișul Mehedinți.

Minereu de fier se exploatează din unitatea de relief Munții Poiana Ruscă.

Soluri din clasa molisoluri (tip cernoziom) caracterizează unitatea de relief

Podișul Dobrogei de Sud.

Geografie (orogenezele):

1.Europa caledoniană – formată în orogeneza caledonică, care a avut loc în prima

jumătate a erei paleozoice, a dus la formarea Munţilor Scandinavici, a munţilor din
arhipelagul Spitzbergen, munţilor Scoţiei şi Ţării Galilor.

2.Europa hercinică – formată în paleozoicul superior prin orogeneza hercinică a dus

la formarea unui lanţ de munţi care începea la Oceanul Atlantic şi se termina la
Marea Neagră. În prezent se păstrează în fundamentul unor câmpii din vestul
Europei, dar mai ales într-o serie de masive joase (Cornwall, Masivul Armorican,
Masivul
Central Francez, Masivul Renan, Munţii Vosgi, Munţii Pădurea Neagră, Podişul
Boemiei, Podişul Lysa Gora şi Podişul Dobrogei de Nord). Aceeaşi orogeneză a dus şi
formarea Munţilor Urali.

3.Europa alpină – situată în sud s-a format în erele mezozoică şi neozoică în

timpul orogenezei alpine, care a dus la cutarea stratelor din fostul ocean Tethis
în urma coliziunii dintre continentul nordic Laurasia şi a celui sudic Gondwana. A
luat naştere lanţul alpin alcătuit din: Cordiliera Betică, Munţii Pirinei, Munţii
Alpi, Munţii Apenini, Munţii Dinarici, Munţii Carpaţi, Munţii Balcani (Stara
Planina) şi Munţii Caucaz. Tot acum, s-a format şi cel mai lung lanţ de munţi
vulcanici din Europa, Harghita-Oaş-Vihorlat în erupţiile vulcanice neogene, precum
şi vulcanii mediteraneeni: Etna în Sicilia, Vezuviu în Peninsula Italică, Stromboli
în Insulele Lipari. În prezent areale cu vulcani activi se găsesc în Islanda şi
Italia.