ROMANIA

DENSITATEA POPULATIEI: RAPORTUL DINTRE NUMARUL DE LOCUITORI SI SUPRAFATA.

Ex: Populatia: 2000000 locuitori
Suprafata : 50 000 km²
DENSITATEA POPULATIEI: 2 000 000 : 50.000= 40 loc/ km²
Bilantul natural: DIFERENTA DINTRE NATALITATE SI MORTALITATE.
Ex.Natalitatea: 10%o, Mortalitatea: 9%o; Bilantul natural: 10-9= 1%o;

EXERCITII
1 Precizati un factor care a favorizat dezvoltarea industriei cherestelei in Carpatii Orientali si
Meridionali.
- Suprafetele mari acoperite cu paduri de conifere.

1. Un factor care favorizează creşterea bovinelor şi a ovinelor în regiunile montane.

- Prezenta pasunilor naturale intinse, care constituie baza nutritiva a acestor animale

1. Un factor care a favorizat dezvoltarea industriei chimice în Subcarpaţi.

- Prezenta resurselor bogate de sare, care constituie una din materiile prime folosite in aceasta industrie
.
2. O cauză care explică faptul că în Podişul Sucevei densitatea medie a populaţiei are valori mai mari
decât densitatea medie pe ţară.
- Acest lucru se intampla datorita bilantului natural ridicat, mai mare decat media pe tara.

3. O cauză care explică faptul că în Delta Dunării cultura cerealelor ocupă suprafeţe mici.
- In Delta Dunarii exista suprafete intinse ocupate de ape.
- Precipitatiile sunt reduse cantitativ.
- Solurile au fertilitate foarte redusa.

4. Un factor natural care nu favorizează dezvoltarea agriculturii în regiunile montane.

- Regiunile montane nu sunt prielnice dezvoltarii agriculturii deoarece aici inaltimile sunt mari, iar relieful
foarte accidentat, cu pante puternic inclinate, pe care nu se pot desfasura lucrarile agricole necesare.
- solurile acide sau chiar lipsesc

5. Un factor care să arate originalitatea Mării Negre.

- Lipsa curentilor verticali, ceea ce duce la formarea a doua straturi de apa cu proprietati distincte: a) Apele
de suprafata (pana la adancimea de 200 m) au o salinitate mai redusa si contin oxigen, ceea ce face posibila
existenta vietuitoarelor. B) Apele de adancime (dincolo de adancimea de 200 m), unde nu patrunde lumina si
unde nu exista oxigen, aici acumulandu-se hidrogennul sulfurat, gaz toxic ce nu permite dezvoltarea
vietuitoarelor.
6. Precizaţi o cauză prin care să explicaţi diferenţa dintre cantităţile medii anuale de precipitaţii ce cad în
Delta Dunării şi în Câmpia de Vest.
- In Delta Dunarii precipitatiile sunt sarace datorita influentelor de ariditate, pe cand in Campia de Vest
precipitatiile sunt bogate datorita influentelor oceanice.

7. Precizaţi două avantaje economice care decurg din faptul că România este o ţară Dunăreană.
- Fluviul Dunarea este intens valorificat din punct de vedere hidroenergetic prin amenajarea lacurilor de
acumulare si a hidrocentralelor (de exemplu lacurile Portile de Fier I si II).
- Prin canalele Dunare – Marea Neagra si Dunare – Main – Rin se face legatura comerciala intre Marea
Neagra si Marea Nordului (deci intre porturile Constanta si Rotterdam) si, implicit intre tarile traversate de
aceste fluvii.

8. Precizaţi o cauză care să explice prezenţa reliefului glaciar în Carpaţii Meridionali.

- Prezenta reliefului glaciar in Carpatii Meridionali este datorata altitudinilor mai mari de 2000 m, care au
facut posibila instalarea ghetarilor montani in Cuaternar, care au modelat relieful si au dat nastere formelor de
relief glaciar.

9. Prezentaţi o cauză care explică densitatea redusă a populaţiei în Munţii Retezat.

- Principala cauza a densitatii scazute a populatiei in Muntii Retezat o constituie relieful accidentat al acestora,
cu pante puternic inclinate, nefavorabile instalarii locuintelor.

10. Prezentaţi un factor natural care a favorizat dezvoltarea culturii cerealelor pe suprafeţe extinse în
Câmpia Română.
- Solurile foarte fertile, de tip cernoziomuri, din clasa molisoluri.
- clima

11. Prezentaţi o cauză care a determinat amplasarea unor termocentrale mari în Podişul Getic.
- Prezenta celor mai bogate resurse de lignit in aceasta unitate de relief a tarii, lignitul fiind una din
principalele materii prime folosite in obtinerea energiei termice in termocentrale.

12. Prezentaţi o cauză care explică diferenţa dintre temperaturile medii anuale înregistrate în sudul şi
nordul ţării/O cauză care determină scăderea temperaturile medii anuale din sudul către nordul ţării.
- Desfasurarea tarii noastre pe circa 8 grade de latitudine, ceea ce face ca de la nord la sud sa scada unghiul de
incidenta a soarelui cu suprafata terestra, si implicit cantitatea de caldura ce ajunge la suprafata terestra.

- Prezenta Muntilor Carpati care blocheaza masele de aer scandinavo – baltice (care aduc un aer rece si umed)
in inaintarea lor catre sud, si totodata blocarea maselor de aer mediteranean si nord – african (ce aduc un aer
cald si uscat) in deplasarea lor catre nord. Asadar, masele de aer cald raman cantonate in sudul tarii, iar cele de
aer rece in nordul tarii.
 13. Prezentaţi un factor natural care favorizează cultivarea, pe suprafeţe extinse, a viţei de vie în
Subcarpaţii de Curbură.
- Prezenta versantilor cu orientare sudica, adica cu expunere prelungita la soare, stiut fiind ca vita de vie este o
planta iubitoare de caldura. Expunerea prelungita la soare se explica prin faptul ca soarele, avand in timpul zilei o
deplasare de la est catre vest, va incalzi toata ziua versantii sudici.
- solurile argiloase, vita de vie fixeaza terenul si impiedica aparitia alunecarilor de teren

14. Prezentaţi o cauză care explică densitatea redusă a populaţiei în Munţii Carpaţi.
- Principala cauza a densitatii scazute a populatiei in Carpati o constituie relieful accidentat al acestora, cu
pante puternic inclinate, nefavorabile instalarii locuintelor.

15. Precizati o cauza care determina temperaturi mai ridicate in unitatile de relief situate in zona Banatului
si in Campia Olteniei.
- Influentele submediteraneene care se manifesta in aceste zone.

COMPARATII
Comparațiile trebuie să se refere la:
 Mod de formare
 Alcătuire petrografică/geologica
 Tipuri de relief
 Altitudini
 fragmentare

 COMPARAȚIE ÎNTRE GRUPA FĂGĂRAŞ (CARPAŢII MERIDIONALI) ȘI MUNȚII APUSENI

(CARPAȚII OCCIDENTALI). ASEMANARI SI DEOSEBIRI.

ASEMANARI :
1.AMBELE unitati de relief s/au format in orogeneza alpina, prin cutarea si inaltarea scoartei terestre
2.AMBELE unitati de relief prezinta relief carstic

DEOSEBIRI
1. Grupa Munţilor Apuseni prezinta din punct de vedere al alcatuirii geologice mozaic petrografic, avand in
componenta si rocile vulcanice, SPRE DEOSEBIRE DE Grupa Muntilor Făgăraş care prezinta doar sisturi
cristaline si calcare, rocile vulcanice lipsind.
2. Munţii Apuseni prezinta relief vulcanic,SPRE DEOSEBIRE DE Grupa Muntilor Fagaras unde acesta
lipseste
3. în Grupa Făgăraş este prezent relieful glaciar, SPRE DEOSEBIRE DE Munții Apuseni, unde acesta lipseste,
din cauza altitudinilor mai mici de 2000 m.
 4. Altitudinea maximă în Grupa Făgăraş este de 2544 m în Vârful Moldoveanu, SPRE DEOSEBIRE DE
Munții Apuseni unde aceasta este de 1849m în Muntii Bihor.
5. Grupa muntilor Apuseni prezinta o fragmentare mai accentuata decat Grupa Muntilor Fagaras, din cauza
multimii de vai si depresiuni.

COMPARAȚIE ÎNTRE CARPAȚII MARAMUREȘULUI ȘI AI BUCOVINEI (GRUPA NORDICĂ A

CARPAȚILOR ORIENTALI) ȘI CARPAȚII DE CURBURĂ (GRUPA SUDICĂ A CARPAȚILOR
ORIENTALI)
ASEMANARI:
1.Ambele unitati de relief s/au format in orogeneza alpina prin procesul de cutare si inaltare a scoartei terestre
2.Ambele unitati de relief prezinta relief carstic.
3.Ambele unitati de relief sunt bine fragmentate de vai si depresiuni.
DEOSEBIRI:
1.Carpații Maramureșului și ai Bucovinei sunt alcătuiți din 3 siruri paralele de roci: roci vulcanice în vest, șisturi
cristaline în centru și sedimentare în est (roci sedimentare cutate, adică argile, marne, calcare, conglomerate), SPRE
DEOSEBIRE DE Carpații Curburii care sunt alcătuiți doar din roci sedimentare .
2.Carpații Maramureșului și ai Bucovinei sunt mai înalți decât Carpații de Curbură. Altitudinea maximă în Carpații
Maramureșului și ai Bucovinei este de 2303 m în Vârful Pietrosu din Munții Rodnei, SPRE DEOSEBIRE DE
Carpații de Curbură care au o altitudine maximă de 1954 m în Vârful Ciucaș din Munții Ciucaș.
3.Grupa Nordica a carpatilor Orientali prezinta relief vulcanic, spre deosebire de Carpatii Curburii unde acesta
lipseste.
4.Grupa Nordica a Carpatilor Orientali prezinta relief glaciar, spre deosebire de Grupa Sudica a Carpatilor Orientali
unde acesta lipseste.

 COMPARAŢIE ÎNTRE CÂMPIA ROMÂNĂ ŞI CÂMPIA TRANSILVANIEI

1. AMBELE s-au format prin acumulare de sedimente.

2. AMBELE prezinta in alcaturie geologica nisip, pietris.
DEOSEBIRI:
1 În Câmpia Română apar crovuri, SPRE DEOSEBIRE de Campia Transilvaniei, unde acestea lispesc
2 In campia Romana apar dune de nisip, SPRE DEOSEBIRE de Campia Transilvaniei, unde acestea lipsesc
3 In Campia Transilvaniei apar domuri gazeifere, SPRE DEOSEBIRE DE Campia Romana unde acestea
lipsesc
4 Câmpia Română este o câmpie netedă, cu un relief monoton, SPRE DEOSEBIRE DE Câmpia
Transilvaniei care are un relief deluros, ondulat, denumire sa de câmpie justificându-se prin utilizarea
preponderent agricolă a terenurilor.
5 Altitudinile Câmpiei Transilvaniei ( aprox 400 m) sunt mai mari decât cele ale Câmpiei Române unde
altitudine maximă de 320 m
  COMPARAŢIE ÎNTRE SUBCARPAŢII MOLDOVEI ŞI SUBCARPAŢII GETICI
1. Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi dintr-un singur şir de dealuri şi un singur şir de depresiuni, SPRE
DEOSEBIRE DE Subcarpaţii Getici care prezinta 2 şiruri de dealuri şi 2 şiruri de depresiuni.
2. Subcarpaţii Getici sunt mai înalţi decât Subcarpaţii Moldovei. În Subcarpaţii Getici altitudinea maximă este
de 1218 în Dealul Chiciora, SPRE DEOSEBIRE DE Subcarpaţii Moldovei unde altitudinea maximă este de
911 m în Culmea Pleşului.
AMBELE unitati de relief s-au format prin cutarea si inaltarea stratelor sedimentare
AMBELE unitati de relief au aceeasi alcaturie geologica: argila, gresii, nisip, pietris
AMBELE unitati de relief prezinta cute diapire ( care contin sare)

 COMPARAŢIE ÎNTRE PODIŞUL GETIC ŞI PODIŞUL MEHEDINŢI

AMBELE au altitudini de aproximativ 600m
Deosebiri
1. Podişul Getic s-a format prin acumulare de sedimente SPRE DEOSEBIRE DE pe când Podişul Mehedinţi
care s-a format prin cutarea şi înălţarea scoartei terestre.
2. Podişul Getic este format în totalitate din roci sedimentare, SPRE DEOSEBIRE DE Podişului Mehedinţi
alcatuit din şisturicristaline si calcare
3. În Podişul Getic predomină relieful reprezentat prin cueste, spre deosebire de Podişul Mehedinţi, unde cel mai
important tip de relief este relieful carstic, format din chei şi peşteri.
 EUROPA
REPREZENTAREA GRAFICA DE MAI JOS PREZINTA EVOLUTIA PRECIPITATIILOR MEDII ANUALE LA
LONDRA, MAREA BRITANIE

Evoluţia precipitaţiilor medii anuale la o staţie

meteorologică din Londra, Marea Britanie
80
70
60
50
40
30
20
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

A. Precizaţi:
1. Valoarea maximă a cantităţii medii lunare de precipitaţii, precum şi luna în care se înregistrează
2. Valoarea minimă a cantităţii medii lunare de precipitaţii, precum şi luna în care se înregistrează
3. Diferenţa dintre cantităţile medii lunare de precipitaţii căzute în lunile extreme.

rezolvare
1. Valoarea maxima: 75 mm, luna octombrie
2. Valoarea minima: 35 mm, luna februarie
3. Diferenta: 40 mm.
REPREZENTAREA GRAFICA DE MAI JOS PREZINTA EVOLUTIA TEMPERATURII MEDII LUNARE
LA MOSCOVA

Evoluţia temperaturilor medii lunare la Moscova

25
20
15
10
5
T°C

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-5
-10
-15
-20
A. Precizaţi:
1. Valoarea maximă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează
2. Valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistrează
3. Amplitudinea termică anuală
4. Numărul de luni în care temperatura medie este negativă
Rezolvare:
1. Valoarea maxima 20 ℃, luna iulie
2. Valoarea minima: -17,5℃, luna ianuarie
3. Amplitudinea termica : temperatura maxima-temperatura minima
20- (-17,5)= 20+17,5= 37,5℃
Amplitudinea termica: 37,5℃
COMPARATI CLIMA statului marcat pe harta cu litera I ( Suedia) si clima statului marcat pe harta cu litera B (
Italia)

-.Statul marcat pe harta cu litera I are o clima subpolara, spre deosebire de clima statului marcat pe harta cu litera
B care are o clima mediteraneana.
-Temperatura medie anuala in clima statului marcat pe pe harta cu I este de 0-5℃, spre deosebire de clima
statului marcat pe harta cu litera B, unde temperatura medie anuala este de 15-17 ℃
-In Statul marcat pe harta cu litera I bat vanturile Polare, spre deosebire de statul marcat pe harta cu litera B unde
bat vanturile tropicale: sirroco, austrul

1. Precizaţi două materii prime folosite în industria siderurgică.

- fierul si cocsul (acesta din urma fiind obtinut din prelucrarea huilei).

2. Prezentaţi două cauze ale existenţei circurilor şi lacurilor glaciare în Alpii Scandinaviei.

- Prezenta calotei glaciare cuaternare care a modelat relieful glaciar din Peninsula Scandinava, dand nastere
circurilor glaciare.
- prezenta ghetarilor actuali, datorita latitudinilor ridicate la care sunt situati Alpii Scandinaviei.
3. Prezentaţi două cauze care au condus la apariţia, dispariţia sau modificarea teritoriului unor state
europene.
- O cauza care a dus la aparitia unor tari noi in Europa este dezmembrarea unor state. Pe continentul nostru
avem 3 astfel de exemple:
În anii ’90, în urma procesului de dezmembrare a URSS (Uniunii Sovietice), au apărut 15 state naţionale noi,
dintre care 7 în Europa (Federaţia Rusă, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina şi Republica Moldova),
şi 3 în regiunea caucaziană (Azerbaidjan, Georgia, Armenia), existând în ultimii ani tendinţa de a include
aceste 3 state printre ţările europene. Celelalte 5 state născute din dezmembrarea fostei URSS sunt situate în
regiunea central – asiatică.
Destrămarea Iugoslaviei a dus la apariţia pe harta politică a Europei a 6 noi state: Slovenia, Croaţia, Bosnia-
Herţegovina, Macedonia, Serbia şi Muntenegru. Acest din urmă stat a apărut în anul 2006, în urma divizării
Federaţiei Serbia şi Muntenegru.
În 1993, în urma destrămării Cehoslovaciei, au apărut pe harta politică a Europei 2 noi state suverane: Cehia
şi Slovacia.
- O cauza a disparitiei unor state de pe harta politica a continentului o constituie unificarea unor state, asa cum
a fost cazul unificarii Republicii Federale Germane cu Republica Democrata Germana, in 1990, dupa caderea
zidului Berlinului. In urma acestei unificari a aparut Germania de astazi.

4. Două cauze care determină distribuţia spaţială inegală a densităţii populaţiei în Peninsula Italică.
- Pensinsula Italica are un relief predominant muntos, accidentat, cu pante abrupt, nefavorabile instalarii
locuintelor, asadar populatia s-a concentrat cu precadere la poalele muntilor, in zona Campiei Padului si in
zonele litorale.
- Dezvoltarea economica inegala dintre nordul si sudul Italiei a facut ca populatia sa se orienteze catre
regiunile mai dezvoltate, pentru un trai mai bun.

5. Precizaţi două avantaje al producerii energiei electrice din surse alternative, comparativ cu formele
clasice de energie.
- Resursele alternativa de energie (soarele, vantul, mareele) sunt nepoluante sau au un grad redus de poluare a
mediului comparativ cu resursele conventionale de energie (carbunii, petrolul, uraniul).
- Folosirea acestor resurse presupune costuri mai mici de productie in comparatie cu productia de energie din
surse conventionale.
6. Prezentaţi 2 argumente care să susţină enunţul: ”Platforma Mării Negre este o câmpie”.
- Aceasta are un aspect neted si o inclinare usoara.
- Patreaza pe suprafata sa urme de vai.

7. Prezentaţi 2 cauze ale valorilor scăzute ale densităţii populaţiei (sub 20 loc./km 2) în ţările din Peninsula
Scandinavă.
- Aici relieful este accidntatat, nefavorabil dezvoltarii asezarilor umane.
- Conditiile climatice sunt aspre, neprielnice locuirii.

8. Prezentaţi două cauze care au determinat o densitate redusă a căilor ferate în Norvegia.
- O prima cauza o constituie relieful accidentat din Alpii Scandinaviei, cu pante foarte accentuate.
- O a doua cauza este reprezentata de conditiile climatice nefavorabile, cu ierni lungi si temperaturi foarte
scazute, care ingreuneaza atat intretinerea, cat si circulatia feroviara in Norvegia.

9. Precizaţi 2 cauze ale mobilităţii teritoriale a populaţiei Europei.

- Dezvoltarea economica inegala intre regiunile Europei, ceea ce face ca forta de munca sa se deplaseze spre
regiunile mai bogate ale continentului.
- Conditiile naturale(relief, clima, sol) nu permit peste tot in Europa un mod de viata favorabil, ca atare
populatia migreaza spre regiunile propice locuirii.

10. Precizaţi o cauza a natalităţii reduse a populaţiei din Europa de Est.

- Nivelul scazut al dezvoltarii economice duce la emigrarea populatiei tinere, ceea ce duce la imbatranirea
populatiei si scaderea natalitatii.

11. Prezentaţi două argumente care să demonstreze potenţialul hidroenergetic ridicat al râurilor din
Munţii Alpi.
- Fiind o zona montana, aici precipitatiile sunt bogate, si, in consecinta, raurile au debite bogate.
- Vaile inguste si pantele accentuate favorizeaza amenajarile hidrotehnice.

12. Precizaţi 2 factori care favorizează un mare flux turistic spre Franţa.
- Potentialul turistic foarte ridicat al tarii si posibilitatea practicarii diverselor forme de turism (cultural,
maritim, montan).
- Sistemul de transport foarte dezvoltat si foarte bine organizat, si buna conexiune cu toate zonele Europei si
nu numai.

13. Precizaţi o cauză a creşterii populaţiei ocupate în sectorul terţiar (servicii: comert, turism, transport) în
ţările din vestul şi sudul Europei).
- In aceste zone se gasesc tari cu grad ridicat de tehnologizare, ceea ce permite eliberarea fortei de munca din
sectorul primar si secundar, si migrarea lui in sectorul tertiar, in special in domeniul turismului, acolo unde se
fac investitii foarte mari.

14. Precizaţi două consecinţe ale bilanţului natural redus din Europa.
- Scaderea numarului populatiei tinere va duce inevitabil la un deficit de forta de munca in viitor.
- Scaderea natalitatii duce la accentuarea fenomenului de imbatranire demografica (cresterea numarului de
persoane trecute de 60 de ani).

15. Precizaţi 2 cauze care să explice distribuţia inegală a populaţiei Europei.

- Relieful si clima Europei nu sunt pretutindeni favorabile locuirii.
- Dezvoltarea economica inegala a continentului a facut ca populatia sa se deplaseze catre zonele dezvoltate.

16. Cele două state care au aderat la Uniunea Europeană în 2007.

- Romania si Bulgaria.
17. Aduceţi două argumente care să susţină afirmaţia că relieful Europei s-a format în perioade geologice
diferite.
- In Europa exista unitati de relief formate in orogeneza caledonica, de ex. Alpii Scandinaviei.
- In Europa exista unitati de relief formate in orogeneza hercinica, de ex. Masivul Central Francez, Podisul
Lyssa Gora din Polonia sau Muntii Ural.
- In Europa exista unitati de relief formate in orogeneza alpina, de ex. Multii Alpi, Muntii Carpati, Alpii
Dinarici.

18. Precizaţi două cauze care au dus la defrişările masive ale pădurilor din ţările Europei Sudice.
- Pentru extinderea asezarilor omenesti si a suprafetelor agricole.
- Fiind o regiune lipsita de combustibili fosili (petrol, carbune, gaze naturale), lemnul a fost principalul
combustibil utilizat de-a lungul secolelor.

19. Menţionaţi doi vulcani din Italia şi explicaţi prezenţa vulcanismului si a cutremurelor în această
regiune.
- Etna, Vezuviu.
- Vulcanismul si cutremurele in aceasta regiune sunt generate de ciocnirea placii africane si euroasiatice si
subductia (scufundarea) placii africane sub placa euroasiatica.