COLEGIUL NAȚIONAL ION MAIORESCU

REFERAT
LA
BIOLOGIE

ELEV:
PĂNOIU MARIO-ALECSANDRU
PROF: Știrbu Elena

2018
 Legumele si vitaminele pe care le contin

În fiecare zi, pentru echilibrul organismului nostru, avem nevoie de legume – ele, şi numai ele, ne
asigură cantitatea esenţială de fibre, vitamine, minerale şi alţi nutrienţi gata să ne întărească sistemul
imunitar, să reducă riscul apariţiei unor boli şi să încetinească procesul de îmbătrânire.

Unul dintre cei mai importanţi indicatori care poziţionează legumele pe categorii distincte, în funcţie
de beneficii, este culoarea acestora: legume rosii, portocalii, verzi, albe, albastru, violet.

Legumele se impart in:

 Legume radacinoase:
 morcovul contine vitamine (B1, B2, caroten) si elemente minerale (fier, cupru, calciu,
fosfor). Este cea mai bogata sursa de beta-caroten, un antioxidant cu efect protector
impotriva cancerului. De asemenea contine si o cantitate apreciabila de substante
pectice care se umfla in prezenta apei, avand proprietati absorbante, detoxifiante si
antiseptice in intestin – din acest motiv aceasta leguma este utila in terapia dietetica
a colitei si diareei;
 patrunjelul - este bogat in vitamine C si A si in uleiuri volatile (din acest motiv este
utilizat ca planta condimentara);
 pastarnacul - este bogat in B1, B2 si C; deoarece cuprinde uleiuri eterice se foloseste
ca planta condimentara;
 telina - este bogata in vitamine A, C si complexul B, saruri de calciu si unele substante
aromate;
 ridichia – este bogata in vitamine B1, B2 si C si compusi sulfurati specifici ce ii confera
gust intepator;
 sfecla - este bogata in carbohidrati (9%), vitamine (B1, B2, C) si elemente minerale
(potasiu, calciu, fosfor); contine radicali liberi metil implicati in numeroase
biosinteze si in detoxifierea organismului; prin continutul de fibre solubile ajuta la
scaderea LDL-colesterolului; de asemenea, datorita zaharului continut, usor
absorbabil, poate fi folosita de sportivi dupa efort fizic.

 Legume bulbifere - sunt legume bogate in carbohidrati, vitamine (B si C), uleiuri

volatile si elemente minerale (calciu, fosfor); identificam:

 usturoiul – scade LDL-colesterolul si creste HDL-colesterolul, scade cantitatea de

lipide din sange, reduce tensiunea, are proprietati antibacteriene si antivirale,
creste eliberarea de oxid nitric in sange (are ca rezultat imbunatatirea erectiei);
 ceapa – contine quercetina (un antioxidant);
 prazul;

2018
 Legume tuberculifere –
 reprezentantul principal este cartoful. Contine proteine (2%), aminoacizi liberi (asparagina),
vitamine C, B1, iar ca minerale indeosebi fier. Datorita continutului bogat in amidon (20%) el
poate substitui in alimentatie cerealele si glucidele concentrate. Amidonul continut se
absoarbe mai repede decat cel continut in paine, orez sau inghetata (indice glicemic 85) –
deci cartofii ingrasa nu numai prajiti ci si fierti, copti sau piure. S-a stabilit ca aceasta leguma
are mai multe valente alcaline decat apele minerale alcaline, fiind utila in combaterea
tendintei de acidifiere pe care o creeaza carnea si derivatele sale, cu care de altfel se asociaza
adesea sub forma de garnituri. In coaja lor se gaseste solanina o substanta care, ingerata in
cantitati mari, provoaca intoxicatii grave; din acest motiv coaja trebuie curatata bine, mai
ales la cartofii incoltiti;

 Legume varzoase – dintre reprezentatii grupei indeosebi varza contine substante

care impiedica fixarea iodului in tiroida; cuprind:

 varza - este bogata in vitamina C si calciu; contine fitosteroli ce inhiba cancerul de

san si de prostata; are proprietati antiinflamatorii, amelioreaza inflamatiile
articulare si acneea (prin aplicare locala), este adjuvant in tratarea ulcerului si a
constipatiei;
 gulia si conopida - contin vitamine din complexul B, vitaminele C, K si caroten si
elemente minerale ca potasiu si calciu;

 Legume fructoase cuprind:

 patlagelele rosii - sunt bogate in vitamine (caroten, B1, B2, C) si minerale (fier, potasiu,
calciu, magneziu, fosfor si clor); contin lycopen, substanta cu rol in reducerea riscului de boli
cardiovasculare, a riscului de cancer de prostata, in absorbtia razelor ultraviolete, in
mentinerea tineretii pielii, in protejarea celulelor cerebrale, a muschilor si articulatilor de
efectul imbatranirii; lycopenul nu se distruge prin gatit iar tocatul si adaosul de putin ulei
elibereaza mai mult lycopen;
 ardeii - sunt bogati in vitamine (caroten, B1, B2, C) si minerale (fier, potasiu, calciu,
magneziu, fosfor si clor);
 dovleceii si pepenii contin numeroase elemente minerale;
 castravetii au o valoare nutritiva mai redusa; contin ascorbatoxidaza o enzima care
descompune prin oxidare vitamina C;
 patlagelele vinete;

 Legume pastaioase si boabe (leguminoase)(fasolea, mazarea,

lintea, bamele si soia) – sunt bogate in vitamine (caroten, B1, B2, C, niacina,
vitamina E) si minerale (calciu, potasiu, fosfor, fier, magneziu). In forma uscata leguminoasele
au un continut ridicat de proteine, amidon, iar soia cuprinde si lipide bogate in acizi grasi
esentiali. Fasolea boabe este cea mai buna sursa de proteine vegetale; de asemenea
contine fibre insolubile care scad colesterolul, riscul de boli cardiovasculare si incidenta

2018
 cancerului de colon. Boabele de soia contin si isoflavonoide (previn aparitia cancerului de
prostat si de san, reduc LDL-colesterolul si riscul de boli cardiovasculare, previn
osteoporoza);

 Legume frunzoase (spanacul, salata verde, loboda, macrisul) -

sunt bogate indeosebi in vitamine (tiamina, riboflavina, caroten, vitaminele E si K) si in saruri
minerale (fier, fosfor, calciu, cupru, potasiu); spanacul contine luteina, substanta cu rol in
protejarea cristalinului;

 Legume condimentare (mararul, patrunjelul, telina - frunzele,

busteanul, tarhonul, cimbrul) – sunt bogate in uleiuri eterice, au mirosuri
aromate si se folosesc atat in forma proaspata (verde), cat si uscata;

 Legume perene - cele mai reprezentative sunt:

 hreanul contine glucide (17,2%), vitamina C si elemente minerale (potasiu, calciu,
magneziu, fier);
 sparanghelul;
 anghinarea;

Din punct de vedere al continutului de amidon legumele se

impart in:
 Legume cu amidon (cartofi, mazare, fasole boabe, soia) – au valoare calorica mare,
apropiata de a cerealelor;
 Legume fara amidon (vegetale: salata, varza, ardei gras, rosii) – se pot manca crude,
teoretic in orice cantitate.

2018