3.

RĂSPUNSURI LA PUNCTELE D ȘI E

TESTUL 4

S.I – D: Trei deosebiri între clima Islandei (H) și clima Italiei (J):

 Tipul de climă e diferit – în Islanda, o climă rece, subpolară (mai extinsă) și o climă temp-oceanică în sudul
și sud-vestul țării, pe când în Italia predominant este climatul mediteranean;
 TMA sunt foarte diferite – în Islanda = 0ºC - 5ºC, chiar ceva mai mari în sud și sud-vest, iar în Italia =
15ºC - 20ºC;
 Vânturile predominante – în Islanda, vânturile polare și vânturile de vest, pe când în Italia, pe lângă
vânturile de vest, în sezonul cald sunt frecvente vânturile de origine tropicală, dinspre sud (din nordul
Africii – sirocco).

- E. 1: Prezentați un factor natural care explică răspândirea vegetației de stepă (pustă)în Ungaria.

R: Relieful jos, predominat de câmpie, în întinse suprafețe orizontale, precum și condițiile pedo-climatice (de
sol și de climă), cu soluri din clasa molisoluri (de tip cernoziom) și climat temp-continental, specific celei mai mari
părți a Europei Centrale, cu precipitații reduse (400-600 mm/an) au favorizat dezvoltarea vegetației de stepă (pusta
ungară), cu ierburi mărunte xerofile, care, în vremea din urmă, a transformată, în mare parte, în terenuri arabile,
culticate cu cereale, plante tehnice, legume.

 E. 2: Explicați prezența în număr foarte mare a lccurilor glaciare în Finlanda.

R: Teritoriul Finlandei (”Țara celor 1000 de lacuri”) a fost acoperit în perioada glaciațiunii cuaternare de o întinsă
calotă glaciară, care a desfășurat ample procese de eroziune, prin care a creat o mulțime de circuri glaciare și valuri
de morene; în perioada postglaciară, de încălzire climatică, calota glaciară s-a retras treptat spre nord (unde se află
în prezent!), pe locul ei, în numeroasele circuri rămase și umplute cu apă, au rezultat peste 60 000 de lacuri
glaciare.

S.II – D: Trei deosebiri între relieful Pod. Bârladului (A) și relieful Carpaților Maramureșului și Bucovinei
(Gr. N a C.O.)- marcată cu E:

 Modul de formare este diferit – Pod. B s-a format prin procesul de depunere a stratelor sedimentare peste
un fundament foarte vechi, precambrian (Platforma Est-Europeană/Rusă), pe când Gr.N a CO s-a format
prin misc.de cutare, încrețire și înălțare a scoarței pe tot parcursul orogenezei alpine, dar și prin erupțiile
vulcanice neogene (de la sfârșitul erei Neozoice);
 Dpdv morfostructural, Pod. B este o unitate de platformă, cu strate necutate, depuse orizontal (tabular)
sau monoclinal, pe când Gr.N a CO face parte din unitatea de orogen a țării, cu strate cutate;
 Dpdv al altitudinilor ............... ....................;
 Dpdv al alcătuirii petrografice, în Gr.N a CO se remarcă prezența celor 3 fâșii longitudinale (desfășurate
pe direcție NV – SE, direcție pe care o urmăresc și majoritatea culmilor muntoase, la suprafață!) alcătuite
din roci diferite: - roci metamorfice (șisturi cristaline) în p.centrală; - roci sedimentare cutate (=”Fliș”) în
p.estică, spre Subcarpați; roci vulcanice, adăugate de erupțiile vulcanice neogene, în partea vestică.

 E. 1. Prezentați o cauză care a determinat fen. de îmbătrânire a populației demografică a

populației României. R: - numărul redus al nașterilor, după anul 1991 și creșterea duratei medii de
viață (a longevității) sunt cele două principale cauze; se poate adăuga emigrarea popul tinere...
  E. 2. Precizați doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării (subiectul vi l-am
prezentat, și în scris f.recent, într-un mesaj anterior!) F.scurt: cei doi factori sunt Dunărea și
Marea Neagră, fiecare cu contribuțiile specifice...!

S.III – D. 1. Explicați ponderea redusă a agriculturii în P.I.B.-ul Finlandei.

R: Ca în cazul tuturor statelor dezvoltate economic și cu înalt grad al nivelului de trai al populației, cea mai
mare contribuție la venitul național și P.I.B.-ul țării îl aduc sectoarele II și III, adică activitățile industriale
și de construcții (sectorul II) și sectorul serviciilor/terțiar (sectorul III), în timp ce sectorul primar, ce
cuprinde agricultura, exploatările forestiere și mineritul au contribuții f.modeste, cu ponderi sub 10 sau
chiar sub 5% din P.I.B.-ul total. În plus, așa cum se înțelege ușor, cadrul natural (cond.de relief, climă,
supraf.mari cu lacuri și păduri) al Finlandei sunt factori nefavorabili/restrictivi pt activ.agricole!

Să înțelegeți clar că asta e o situație caracteristică și valabilă în cazul tuturor statelor dezvoltate
economic ale lumii și din Europa- sectorul serviciilor =peste 60-70%; sectorul al II-lea = 15-20% și cel
mai puțin (sub 10-5%), deci cea mai mică pondere și contribuție la P.I.B.-ul țării. Pe când în statele din
fostul bloc comunist, aflate de peste 25 ani în procesul de ”tranziție economică” – sectorul primar
(agricultura si celelalte) și sectorul secundar (industria +construcțiile) dețin peste 60 – 70%, iar sectorul
terțiar, de servicii dețin cel mai puțin (sub 30%).

 D.2. Și tradițiile dezvoltării economice (cu accentul pus pe agricultură) și condițiile oferite de cadrul
natural (cu suprafețe mai întinse ale câmpiilor, cu climat temp-continetal mai blând și climat
mediteranean în sud și sud/est) în Bulgaria explică dezvoltarea și ponderea mai mare a agriculturii,
decât în Austria, unde relieful predominant muntos (cu o mare extindere a lanțului alpin) și climatul
rece, mai aspru, montan, sunt factori potrivnici dezvoltării activ.agricole (îndeosebi culturile agricole!)

 D.3. în sprijinul răspunsului de aici, vezi răspunsul de la D.1.și precizarea adăugată!

 E. Prezentați două cauze care determină distribuția inegală a infrastructurii de transport (a

rețelei căilor de comunicații) în Europa.

R: - condițiile difersificate de relief, cu unități muntoase, deluroase și de câmpie, precum și nivelul

diferit al dezvoltării economice și al investițiilor pentru extinderea și modernizarea transporturilor
explică dezvoltarea și distribuția inegală a acestora în cuprinsul Europei.

TESTUL 5

S.I – D: Trei deosebiri între clima Spaniei (F) și clima Ucrainei (G):

 Tipurile de climă sunt diferite – în Spania se reamrcă un climat mediteranean în sudul și estul țării, dar
și un climat temp-oceanic în nord și nord-vest, pe când în Ucraina este caracteristic climatul temp-
continental. Vor urma, în ordine, abordările cu privire la – amplitudinile termice anuale (fiind vorba de
țări situate în vestl și estul Europei), - la precip.medii an. și la vânturile predominante – cu specificul
fiecăreia dat de tipul de climă!
 E. 1. Explicați faptul că terenurile ocupate de veget.forestieră au o pondere mare în Norvegia.
 R: - datorită predominării reliefului muntos (Munții Scandinaviei) și al precipitațiilor bogate
aduse de vânturile de vest
 E. 2. Prezentați un argument prin care să evidențiați importanța economică a Canalului Dunăre
-– Main - Rin în spațiul european.
R: Acest canal fluvial realizează legătura, prin intermediul râului Main (afluent al Rinului), dintre
fluviul Rin (cea mai importantă /circulată axă de navigație fluvială a Europei) și Dunăre (cea de-a
doua, ca importanță, axă de navigație fluvială europeană); totodată prin intermediul Canalului D-
M-R se realizează legătura rapidă, directă, prin interiorul continentului, între cele două mari
porturi maritime europene – Constanța (cel mai mare port din bazinul Mării Negre) și Rotterdam
(cel mai mare port maritim al Europei), situat în Olanda, cu ieșire la Marea Nordului.
Sunt facilitate, astfel, schimburi importante de materii prime și produse finite între vestul și
estul și sud-estul Europei, produse care provin uneori din multe ”colțuri” ale lumii.

S.II – D: Trei deosebiri între relieful Carpaților Curburii (D) și relieful Pod. Bârladului (G):

 Modul de formare este diferit – C.C. s-au format prin misșcările de cutare, încrețire și înălțare
ale sc.terestre pe tot parcursul orogenei alpine, pe când Pod. Bârladului s-a format prin
depunerea suscesivă a stratelor de sedimente peste fundamentul foarte vechi, precambrian, al
Platformei Est-Europene (Platforma Rusă);
 Dpdv morfostructural, C.C. fac parte din unitatea de orogen (Orogenul carpatic),
caracterizată prin strate cutate (cu anticlinale și sinclinale!), pe când Pod. Bârladului aparține
unităților de platform, caracterizate prin strate orizontale/tabulare sau monoclinale (aici fiind
caracteristice cuestele, cu o mare răspândire!);
 Dpdv al altitudinilor, în C.C. sunt depășite altitudinile de 1900 m (alt max. = 1954 m în vf.
Ciucaș), pe când în Pod. B. altitudinile se mențin sub 500 m. (sau cu altit. între 400 – 600 m).

E. Prezentați două cauze care explică faptul că Siretul este râul cu cel mai mare debit din
România. Răspuns: - Siretul este râul cu cel mai mare bazin hidrografic (cea mai mare suprafață
de pe care își adună apele afluenților) din țara noastră; - primește un număr mare de afluenți de pe
partea dreaptă, cu izvoare și debite bogate ce vin din părțile înalte ale Carpaților Orientali (râurile:
Suceava, Moldova, Bistrița – cel mai mare dintre afluenți, Trotuș, Putna, Buzău).

S. III – D – nu e cazul să mai vă dau răspunsurile! Toate răspunsurile voastre au fost foarte bune
aici, fără problem!

- E.1. Grecia are o producție agricolă specializată/axată pe culturile specific mediteranenene (măsline,
citrice, struguri), care ocupă și suprafețele cele mai mari din terenurile agricole ale țării; câmpiile, cu
solurile fertile de tip cernoziomuri, foarte favorabile culturilor cerealiere, ocupă suprafețe f.mici,
comparative cu întinderile mult mai mari ale câmpiilor (Câmpia Română și Câmpia de Vest) în România.

- E.2 - Câmpia Română (cea mai important regiune agricolă a țării și cu cele mai întinse terenuri arabile
din România), Câmpia de Vest, la care se pot adăuga, cu suprafețe importante cultivate cu cereale, și Pod.
Moldovei (mai ales Câmpia Moldovei), Pod. Dobrogei sau Câmpia Transilvaniei.
În plus, pt S.III – B.3 – O cauză care explică scăderea populației urbane în România, în perioada 1995 – 2000

R: În primul deceniu al sec. XX (de după Revoluție) în România se produce o amplă restructurare a industriei (se
închid multe unități industriale – fabrici, combinate), rezultând, astfel, un număr mare de șomeri în mediul urban;
totodată, prin legislația dată, se produc reîmproprietăriri cu terenuri agricole și forestiere în mediul rural. Ca urmare
a acestor două procese corelate, multe persoane (care în anii 1960-1980 veniseră de la sate la oraș, atrase de amplul
proces al ”industrializării socialiste”) din mediul urban sunt încurajate sau determinate să se întoarcă în mediul
rural, în cadrul așa-numitei ”migrații de reîntoarcere”.