RĂSPUNSURI VALABILE/CORECTE* PENTRU SUBPUNCTELE D ȘI E (LA SUBIECTELE I;

II ȘI III) PENTRU T1; T2; T3; T4 ȘI T5 – PUBLICATE DE M.E.C. ÎN 30.03.2020

La Testul 1

S.I – D: Trei deosebiri între clima Greciei (C) și clima Marii Britanii (J):

 D.p.d.v. al tipului de climă, în Grecia este un climat tipic mediteranean, pe când în Marea Britanie, un
climat temperat-oceanic (sub puternica influență a Oc.Atlantic);
 TMA (temp.medie anuală) este de 15º – 18º (până la 20º)C în Grecia și între 10º - 15ºC în Marea Britanie;
 PMA (precip.medii anuale) sunt mai bogate în Marea Britanie (1000-2000 mm/an), decât în Grecia (600 –
800 mm/an)/și mai reduse în Grecia;
 Vânturile predominante în Marea Britanie sunt Vânturile de Vest, pe când în Grecia sunt frecvente, mai
ales în sezonul cald, vânturi de origine tropicală, din nordul Africii (sirocco, simun, hamsin!)

S.I – E.1 – Cauze care determină diferențieri ale valorilor densității medii ale populației în Europa sunt legate de:
caracteristici diferite ale cadrului natural (relief de câmpie determină densități mari, iar relieful muntos, densități
mici; cond.climatice favorabile – mai ales, în sudul și vestul Europei și cond. climatice mai vitrege/potrivnice în
nordul continentului, resursele de apă sau gradul de fertilitate a solurilor); - nivelul diferit al dezvoltării
economice și al nivelului de trai al populației, care pot atrage imigrația populației (veniri și stabiliri ale unui
număr mare de persoane), creînd densități mai mari sau, dimpotrivă, pot determina emigrații masive, lăsând regiuni
cu un număr și densități tot mai mici/reduse ale populației. ! Asta veți putea folosi și în explicația mobilității, ale
deplasărilor de populație din Europa Central și de Est (mai ales) spre Europa de Vest .

- E.2 – Precizați două orogeneze, cu câte un exemplu de munți formați în fiecare dintre orogeneze. La o
astfel de cerință, trebuie să ne punem în valoare cunoștințele (bune!) pe care le avem la această problemă și
să pecizăm (cu liniuță de la capăt) cele trei orogeneze și exemple de munți, chiar precizțnd că primele două –
orogeneza caledoniană și orog.hercinică sunt orogenezele desfășurate în era Paleozoică și au înălțat/format
munții vechi ai Pământului (și Europei), iar orogeneza alpină (începută la finalul erei Mezozoice și
desfășurată pe tot parcursul erei Neozoice)!

!!! Vă mai remarc aici, încă odată, că nu aveți decât de câștigat, dacă la punctele D și E (îndeosebi) ale
subiectelor, gândiți bine și formulați răspunsuri (și cu unul –două mai mult decât în cerință!) deștepte,
bine elaborate, care să vă pună tot mai mult în evidență=valoare, nivelul cunoștințelor generale
acumulate! Timp aveți arhisuficient! Și, chiar și așa, tot veți putea finaliza răspunsurile pt întreg testul
în 2 ore – 2, 15 ore! Fiind atenți și bine organizați și la noima cerinței (mai întâi) și în gândirea,
ordonarea și eleborarea răspunsurilor în final pe foaia de examen (după ce am folosit și ciorna în
pregătirea, ordonarea răspunsurilor!)!

S.II – D: Trei deosebiri între relieful Câmpiei de Vest, la sud de Mureș (Câmpia Banatului, cu E) și relieful
Subcarpaților Curburii (F):

 D.p.d.v. genetic, al modului de formare, Subcarpații Curburii s-au format prin mișcările de
cutare/încrețire și înălțare ale scoaței terestre spre finalul orogenezei alpine, pe cțnd Cp. Banatului s-a
format prin procese îndelungate de sedimentare, peste un fundament vechi (în acest caz, bazinul panonic!);
  D.p.d.v. morfo-structural, Subc. Curburii fac parte din unitatea de orogen a României, fiind
caracterizat prin strate cutate ( cutate către finele orog. alpine, în care sunt prezente și cutele diapire, care
indică existența zăcămintelor de sare), pe când Cp. Banatului aparține unităților de platformă, cu strate
necutate, ci depuse în structuri orizontale (tabulare – în unitățile de câmpie și parțial în unit.de podiș) sau
monoclinale (în unitățile de podiș!) ;
 D.p.d.v. altitudinal, în Subc. Curburii altitudinile depășesc frecvent 700 m (alt.max. = 996 m, în Măgura
Odobeștilor), pe când în Cp. Banatului altitudinile se mențin sub 200 m (alt.max. = 174 m în Câmpia
Vingăi, de la poalele Dealurilor Lipovei);
 D.p.d.v. al alcătuirii petrografice, în Subc. Curburii sunt prezente roci sedimentare, precum argile, marne,
gresii, pe când în Cp. Banatului, sunt prezente rocile sedimentare moi, friabile (pietrișuri, nisipuri, mai rar
și un subțire strat de loess). ATENȚIE, AICI DE REAMINTIT ȘI PUNCTAT: - stratul gros (și extins,
deci caracteristic) de loess este de remarcat în Câmpia Română, îndeosebi la est de Argeș - deci, în
Cp. Bărăganului (fiind continuat și în Pod. Dobrogei de Sud); - iar, atenție, spunem nisipuri
prezente în alcăt.petrografică a tuturor câmpiilor (alături de pietrișuri), DAR NU și cu dune de nisip,
în relieful de la suprafață- pentru că – în comparații de la supctul D, vom remarca, la tipuri de relief,
relieful cu dune de nisip NUMAI la: Câmpia de Vest, la nord de Mureș (în Câmpia Carei!) și, în
cadrul Câmpiei Române, la Câmpia Olteniei și Câmpia Bărăganului!

S..II – E1. La această cerință, trebuie de la început remarcat faptul că: - datorită poziției geografice a țării
și a circulației predominant vestive a maselor de aer (a vânturilor de vest), cantitatea de precipitații scade
constant dinspre vestul către estul țării; - în Cp de Vest se resimt influențele climatice oceanice (cu pp.medi
anuale de aprox. 600 mm), pe când Pod. Dobrogei, situat în sud-estul țării, într-o zonă dominată de
influențele climatice est-europene/de ariditate, iar în extremitatea lui estică (în zona litorală) și de influențele
pontice (400-500 mm/an)

- E2. – la această cerință, răspunsul, foarte pe-ndelete elaborat, vi l-am scris vineri, 3 apr., pe mess-grup!
Vezi, acolo – vă ziceam să vă notați și să rețineți bine și clar – cu nuanțările de factori (Dunărea și Marea
Neagră) și modurile/modalitățile prin care fiecare contribuie la formarea Deltei Dunării!

S.III – D.1: suprafețele forestiere extinse din Suedia sunt explicate prin - relieful predominant înalt și climatul
temperat-oceanic (pe o bună parte a terit.țării) , cu precipitații bogate, condiții care favorizează dezvoltarea
vegetației forestiere;

- D.2: în Olanda (”Țara polderelor” sau ”Țara apelor învinse”) suprafețele forestiere sunt reduse doarece o
bună parte a teritoriului acestei țări (aprox. 40%) se află sub nivelul 0 al mării, fiind în mare măsură terenuri
”smulse” de sub apele mării (numite poldere), în ultimele două secole; totodată, și denumirea oficială a țării –
”Țările de Jos” – indică faptul că întreaga suprafață a țării e reprezentată doar de treapta de câmpie (parte din marea
Câmpie a Europei de Nord sau Câmpia Nord-Europeană), unde nici solurile nu sunt favorabile dezvoltării unei
vegetații forestiere, iar suprafețele mic care existau au fost și ele, în mare parte, defrișate pt a face loc terenurilor de
culturi agricole (cereale, legume, flori).

- D.3: în Malta suprafețele forestiere sunt foarte reduse datorită faptului că este o țară foarte mică (unul dintre
cele 6 ”state pitice ale Europei), alcătuită din 3 mici insule locuite (și alte câteva foarte mici nelocuite), al căror
relief jos ( de dealuri scunde și câmpii, cu altitudini sub 250 m), cu largi zone litorale nisipoase, precum și clima
mediteraneană semiaridă, constituie condiții naturale total nefavorabile dezvoltării vegetației forestiere.

S.III – E1. Explicația diferenței de temperatură dintre cele două capitale europene este dată de poziția lor
geografică, Tirana fiind situată în vestul Peninsului Balcanice (din sudul Europei) la o latitudine specifică climei
meditarenene, pe când Stockholm este situat în sudul Peninsulei Scandinave (din nordul Europei), mai aproape de
Cercul Polar de Nord, în condițiile unei clime temperat-oceanice, dar afectate frecvent (îndeosebi în sezonul rece) și
de deplasări ale maselor de aer dinspre nord.

S.III – E2. Jud. Teleorman este cuprins în totalitate în treapta reliefului de câmpie, cu întinse suprafețe netede, cu
soluri fertile, favorabile dezvoltării terenurilor arabile, cu culturi cerealiere, de legume extinse, pe când jud. Gorj se
extinde în treapta deluroasă și de podiș (a Pod. Getic), dar și în treapta muntoasă, cu pante moderate și accentuate,
pe care se dezvoltă (în condițiile defrișărilor ample din ultimele decenii) se dezvoltă numeroase procese erozionale
(șiroiri, torențialitate, alunecări de teren), care degradează terenurile.