Relatia dintre doua personaje dintr-un roman al experientei, subiectiv, psihologic din

perioada interbelica

-Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi-

I. Publicata in 1930 de Camil Petrescu, capodopera Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
ilustreaza ideile modernismului romanesc interbelic prin faptul ca actiunea se petrece in mediul urban sau pe
front si prin tema emblematica a scriitorului- drama intelectualului aflat in permanenta contradictie cu
societatea si care trece prin doua experiente fundamentale, dragostea si razboiul.

Este roman psihologic prin tema, conflict (interior), protagonist (o constiinta problematica) si prin utilizarea
unor tehnici moderne ale analizei psihologice (iintrospectie, monolog interior, fluxul constiintei).

Romanul experientei reprezinta o orientare tematica in romanul interbelic, care valorifica trairea cat
mai intensa pana la capat in plan interior de catre personaje a unor experiente personale variate, dar
definitorii.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi e un roman al experientei, deoarece are la baza un
document intim, autentic: Omul, Camil Petrescu, imprumuta personajului Stefan Gheorghidiu jurnalul sau
de front din timpul primului razboi mondial.

II. Textul narativ este structurat in doua parti precizate in titlu, care indica temele romanului si, in
acelasi timp, cele doua experiente fundamentale de cunoastere traite de protagonist: dragostea si razboiul.

Perspectiva narativa este unica si subiectiva, cu viziune impreuna cu si focalizare exclusiv interna,
nararea evenimentelor fiind o confesiune a personajului-narator la persoana I. Perspectiva unica si situarea
personajului-narator in centrul relatarii confera autenticitate, iar faptele sunt prezentate, interpretate si
analizate ca evenimente interioare.

Spre deosebire de romanele traditionale, in care conflictul este exterior, in romanul lui Camil
Petrescu, apare conflictul interior, din constiinta personajului narator, Stefan Gheorghidiu, care traieste stari
si sentimente contradictorii fata de sotia sa. Principalul motiv al rupturii dintre Stefan si sotia sa este
implicarea Elei in lumea mondena, pe care eroul o dispretuieste. Conflictul interior este dublat de un
conflict exterior generat de relatia protagonistului cu societatea, acesta fiind plasat in categoria inadaptatilor
social.

III. Personajul principal Stefan Gheorghidiu reprezinta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior,
care nu-si gaseste locul intr-o societate dominata de mediocritate si de lipsa de moralitate.

Statutul social si moral initial al lui Stefan Gheorghidiu este caela de student la Filosofie, fiul unui
profesor universitar sarac, care traieste destul de greu impreuna cu mama si surorile sale dintr-o pensie
primita in urma mortii tatalui. Casatorindu-se din dragoste cu o colega de la Litere, viata lor armonioasa se
schimba odata cu primirea unei mosteniri. Ela, sotia lui isi schimba total comportamentul fiind atrasa de
societatea mondena, total straina de preocuparile lui Stefan.Principala trasatura de caracter a protagonistului
este orgoliul, acesta manifestandu-se nu numai in relatia cu Ela, ci si fata de membrii familiei si de cei din
anturaj.

Statutul social si moral initial al Elei este acela de studenta saraca la Litere care atrage prin feminitate
tanara si inocenta, aceasta fiind trasatura fizica si psihica ce marcheaza initial relatia dintre cei doi. La
inceput este capabila de sacrifii si devotament numai pentru a sta mai mult timp cu iubitul ei de care e
profund indragostita. Lipsa de comunicare dintre cei doi devine totala si instrainarea dintre ei este rezolvata
de Stefan prin divort, lasandu-i toata averea, obiectele personale si tot trecutul.

Un episod relevant pentru relatia dintre cele doua persoane il constituie nasterea suspiciunii
protagonistului asupra comportamentului sotiei sale. Odata cu primirea mostenirii Ela se transforma intr-o
femeie vulgara, silindu-si barbatul sa frecventeze medii pe care el le detesta. Devine gelos si analizeaza
gesturile si comportamentul sotiei pe care o banuieste de infidelitate descoperind tot mai multe fisuri in
relatia pe care o credea perfecta.

Un alt episod semnificativ este excursia de la Odobesti, unde Stefan analizeaza modul in care Ela
reactioneaza in prejma domnului G., privirile pe care cei doi le schimba, gesturile, mimica Elei , dezamagita
de faptul ca barbatul dorit face complimente altcuiva. Toate acestea provoaca o mare dezamagire, dar mai
ales declansarea geloziei lui Stefan, care, din acest moment, este chinuit de incercarile de a dobandi dovezi
ale infidelitatii sotiei.

Evolutia relatiilor din cuplul Stefan Gheorghidiu - Ela , private numai dintr-o singura perspectiva ,
cea a barbatului , pune imaginea femeii intr-o lumina defavorabila , dar accentueaza deziluzia barbatului in
iubire . Despartirea - impacare - despartire acestea sunt etapele casniciei . Daca impacarea este generata de
redimensionarea orgoliului - am trecut vesel radios , - eu , ea indura parca o suferinta peste puterile ei - , de
exercitiul disimularii si al interiorizarii sentimetului , despartirea finala inseamna anularea trecutului .
Orgoliul nu poate fi inlocuit prin iubire .

In opinia mea, relatia dintre cei doi se bazeaza pe orgoliu, atat in construirea, cat si in destramarea ei.
Experienta dramatica a frontului e decisiva in schimbarea atitudinii lui Stefan fata de Ela, de care divorteaza,
lasandu-i casa, banii si tot trecutul.

In concluzie, cuplul Stefan- Ela este definitoriu pentru opera lui Camil Petrescu, ca si intreaga
literatura romana. Stefan Gheorghidiul este tipul intelectualului, care aspira spre iubire si cunoastere, caruia I
se opune Ela, o femeie frumoasa, dar cu aspiratii diferite fata de el.