GRUPA NORDICÃ A CARPAŢILOR ORIENTALI – Caracterizare fizico- geografica

(CARPAŢII MARAMUREŞULUI ŞI AI BUCOVINEI)

Limite:
 Nord: graniţa cu Ucraina;
 Sud: pasul Tihuţa-depresiunea Dornelor- pasul Mestecãniş-depresiunile Câmpulung-
Moldovenesc Gura Humorului;
 Est: Podişul Sucevei;
 Vest: Depresiunea Colinarã a Transivaniei;
 Nord-Vest: Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest.

Trãsãturi specifice ale reliefului:

 Mod de formare: prin încreţirea scoarţei terestre (în timpul orogenezei alpine) şi prin erupţii
vulcanice în partea de vest;
 Tipuri de roci: din punct de vedere geologic se remarcã prin distribuţia zonalã a 3
 Fâşii paralele diferite:
 - în vest zona vulcanicã( andezite, bazalte);
 - în centru zona cristalino-mezozoicã, alcãtuitã din roci dure, şisturi cristaline, care dau cele mai
mari altitudini;
 - în est zona flişului ( roci sedimentare cutate- calcare, gresii, conglomerate, marne, argile)
 Altitudine maximã : 2303m vârful Pietrosu din munţii Rodnei;
 Tipuri de relief:
 - relief glaciar( reprezentat de creste ascuţite, vãi şi circuri glaciare), în munţii Rodnei;
 - relief vulcanic ( cu resturi de conuri vulcanice: Creasta Cocoşului în munţii Gutâi; cratere
bine pãstrate şi platouri vulcanice);
 Dispunerea culmilor: se caractertizeazã printr-un accentuat paralelism al culmilor, dispuse pe
3 şiruri paralele, orientate NV/SE,
  Fragmentarea reliefului:
 Deşi se desfãşoarã mult în lãrgime (în nord lãţimea depãşeşte 150 Km) sunt lipsiţi de
masivitate, prezentând o fragmentare accentuatã , datoritã numeroaselor depresiuni
intramontane , a vãilor care-i intersecteazã, a pasurilor şi trecãtorilor; cele mai mari depresiuni
sunt localizate la contactul munţilor vulcanici cu cei cristalini, numite de aceea depresiuni
tectonice şi de baraj vulcanic: dep.Maramureşului-cea mai mare din grupa nordicã

Diviziuni:

Culmi montane:

Munţii vulcanici- Munţii OAŞ, Munţii GUTÂI, Munţii ŢIBLEŞ ( 1835m ), de formã conicã;

Munţii RODNEI, formaţi din şisturi cristaline , cu relief glaciar şi lacuri glaciare: Lala şi
Buhãiescu; pe versantul sudic, într-o micã zonã calcaroasã s-a format peştera Izvorul Tãuşoarelor:
aproape de complexul turistic Borşa se aflã una dintre cele mai mari cascade din România-Pârâul
Cailor;din munţii RODNEI izvorãsc mai multe râuri: Bistriţa, Someşul Mare, Vişeul.
Munţii BÂRGÃULUI ( 1611m/vf.Heniul Mare), la sud/est de valea Someşului mare, formaţi din
roci sedimentare, pe alocuri roci vulcanice: se continuã spre est cu Munţii SUHARDULUI, de
peste 1900m, cu alcãtuire integral cristalinã;
Munţii MARAMUREŞULUI ce depãşesc 1900m/ vf. Toroiaga(1930m) şi Farcãu(1957m) , cu
alcãtuire cristalinã, bogaţi în minereuri neferoase complexe, fragmentaţi de afluenţii Vişeului,
Ruscova şi Vaser.
Sectorul de est reprezentat de OBCINELE BUCOVINEI, cuprinde 3 culmi paralele, cu altitudini
de scad de la vest la est: OBCINA MESTECÃNIŞ( cea mai înaltã şi singura cu roci cristaline),
între râurile Bistriţa şi Moldova, OBCINA FEREDEU, între râurile Moldova şi Moldoviţa;
OBCINA MARE, la est de Moldoviţa.

Depresiuni:

Depresiunea MARAMUREŞ , delimitatã de Munţii vulcanici GUTÂI , ŢIBLEŞ la vest; Munţii

RODNEI la sud şi Munţii MARAMUREŞULUI la est; altitudinile nu depãşesc 800m; este
traversatã de râurile Iza SUHARD Vişeu; prezintã lacuri în masive de sare Coştui şi Ocna Şugatag;
Depresiunea OAŞ, la poalele munţilor OAŞ, traversatã de râul Tur, cu izvoare minerale;
Depresiunea DORNELOR, traversatã de râul Bistriţa, delimitatã de Munţii BÂRGÃU,
SUHARD la NV şi N, de Munţii CÃLIMANI la S , de Munţii GIUMALÃU şi BISTRIŢEI la
Est
Depresiunea CÂMPULUNG MOLDOVENESC, traversatã de râul Moldova, delimitatã de
OBCINELE BUCOVINEI la N şi de Munţii GIUMALÃU şi RARÃU la Sud.

Trecãtori:

 PRISLOP, la NE de Munţii RODNEI, cea mai înaltã din Carpaţii Orientali( 1416m),
 MESTECÃNIŞ în sudul OBCINEI MESTECÃNIŞ
 TIHUŢA, leagã dep. Dornelor de Transilvania
 ŞETREF , la NV de Munţii RODNEI, leagã dep. Maramureş cu Transilvania
 În Munţii GUTÂI trecerea de pe un versant pe altul se face prin pasul HUŢA
Clima este influenţată de etajarea altitudinală, expunerea şi fragmentarea reliefului.Topoclimatele sunt
determinate de raportarea la masele de aer din est şi vest(doar în extremităţi intervin cela baltice), de
alcătuirea lor din şiruri de massive paralele separate de culoare de vale şi depresiuni şi de dezvoltarea
în altitudine.
Clima se încadrează în climatul montan propriu-zis, răcoros, cu temperaturii medii anuale ce scad de
6ºC la 0 ºC( la peste 1800 m) , precipitaţii abundente între 800 şi 1000-1200 mm⁄ an; se adaugă un
climat alpin( în munţii Rodnei şi Nordul munţilor Maramureşului), mai rece, cu temperature negative(
-1 ºC şi -2 ºC ), cu cantităţi mai mari de precipitaţii ( peste 1200mm⁄ an), dar şi un climat al
depresiunilor intramontane, cu temperaturi medii anuale de 6 ºC-8 ºC; precipitaţii medii de 600-700
mm⁄ an; frecvente inversiuni de temperatură; specific depresiunii Maramureşului şi depresiunii
Dornelor.
Temperatura medie a iernii : sub -5 ºC, iar cea a verii între 16 ºC la baza munţilor( 1000m) şi
6 ºC pe crestele acestora.
Influenţe oceanice atenuate( cu umiditate accentuată şi moderaţie termică) se resimt în munţii
vulcanici( Oaş, Gutâi, Ţibleş), în timp ce influenşele scandinavo-baltice ( climat rece şi umed) sunt
prezenteîn Obcinele Bucovinei şi estul munţilor Maramureşului.

Rețeaua hidrografică
Aceastã unitate montană se remarcă printr-o mare densitate de ape curgătoare. Munţii Rodnei constituie
zona de obârşie a Someșului Mare, cu afluentul său Sălăuța, care se orientează spre vest, a Bistriţei ,
care curge apoi în lungul Culmii Suhard şi pătrunde în estul Depresiunii Dornelor; a Vișeului şi a Izei,
care se îndreaptă spre nord, drenând depresiunea Maramureș. La nord se află Tisa, formând pe o mică
porțiune granița țării. Cu izvoare în munții vulcanici se remarcă râul Tur ( din munţii Oaş) și râul Lăpuş
( din munții Gutâi), după care îi delimitează de munții Ţibleș. Din Obcina Mestecăniş izvorăște
Moldova, care drenează depresiunea Câmpulung şi primește la ieșirea din această depresiune pe
Molovița, ce-şi înscrie traseul între Obcina Feredeu și Obcina Mare. Suceava izvorăște din Obcina
Mestecăniş, drenează nordul Obcinelor, trecând spre Podișul Moldovei.

Lacurile:
-glaciare: Lala, Iezer şi Buhăescu în Munţii Rodnei;
- lacuri în massive de sare: Lacul Coştui și Ocna Şugatag în Depresiunea Maramureş
- lacuri antropice , exemplu Lacul Firiza, pe râul cu același nume din depresiunea Maramureş ( este de
acumulare, atât în scopuri energetice, cât și pentru acumulare cu apă potabilă și industrială.

Vegetaţia Se remarcă o dispunere etajată pe verticală a vegetației distingându-se două zone:

- a pădurilor de munte;
- alpină.
Zona pădurilor de munte cuprinde 2 etaje: al fagului și al coniferelor.
Etajului fagului bine dezvoltat, urcă până la 1200m , iar în amestec cu răşinoasele, chiar mai sus. Etajul
coniferelor, cuprinzând molidul, bradul, pinul și pe alocuri zada, urcă până la limita superioară a
pădurii; predomină molidul în acest sector carpatic.Aceste etaje ale pădurii se interferează în zone de
tranziție, se produc chiar inversări între etajele de vegetație, esențele de climă rece coborând pe văile
umbrite.
Deasupra zonei pădurii se află zona alpină , numită și stepa rece întrucât caracteristice sunt pajiştile cu
plante erbacee ( părușca, firuţa, volburica, iarba vântului ), amestecate bla partea inferioară în etajul
subalpin, cu tufişuri de arbuşti pitici ca ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul, salcia pitică, bujorul de
munte.