GRUPA NORDICA A CARPATILOR ORIENTALI (CARPATII MARAMURESULUI SI AI BUCOVINEI)

CARACTERIZARE FIZICA SI ECONOMICO-GEOGRAFICA

I.

CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA:

Asezare si limite: Constituie partea nordica a Carpatilor Orientali,care,la randul lor,reprezinta celmai dezvoltat sector al Carpatilor. Are ca limite: in nord,granita tarii, cu Ucraina, pn la Culoarul depresionar DornelorCmpulung Moldovenesc-Gura umorului !i "asul Mestecani! in sud,aliniamentul ce uneste Depresiunea Dornelor de cea a Campulungului peste pasul Mestecanis #n partea de vest cu Depresiunea Colinar a $ransilvaniei, Dealurile de %est !i Cmpia de %est. in partea de est se #nvecineaz cu "odi!ul Moldovei &"odi!ul 'ucevei(, Relief si s !"i#izi $i: Aceast grup a lan)ului Carpa)ilor Orientali-ramur a Carpa)ilor *omne!ti #nl)a)i #n cea mai nou orogenez, orogeneza alpin din +eozoic- s-a ,ormat, ca !i Grupa Central, att prin #ncre)irea scoar)ei terestre, ct !i prin erup)ia vulcanilor, la s,r!itul +eogenului, pe rama vestic.. Altitudinea medie a grupei este de cca. -.//m, vr,urile cu #nl)imile cele mai mari ,iind %,. "ietrosu&0./.m( !i %,. 1neu&0023m(, am4ele situate #n M. *odnei. Aceast grup se caracterizeaz printr-un paralelism petrogra,ic % ,iind alctuit din trei !iruri paralele de roci, ce impun !i un paralelism al culmilor, orientate de la +% la '5. Ast,el, #n partea de vest #ntlnim roci vulcanice &andezite, granite, 4azalte(, #n partea central roci dure, metamor,ice &!isturi cristaline, gnaise, ,ilite !.a.(, iar #n partea estic, roci sedimentare cutate&,li!argile, calcare, conglomerate, gresii(. Grupa +ordic se caracterizeaz printr-o masivitate redus, datorit ,ragmentrii accentuate, dat de mul)imea depresiunilor, pasurilor, trectorilor !i vilor largi &6istri)a, Moldova, Moldovi)a !.a.(. Ast,el, aici se a,l : Depresiunea Maramureului, cu sate mari, cu vestitele 4iserici de lemn, cu portul popular speci,ic !i cre!terea animalelor, situat la altitudini de apro7imativ 2//-8//m, drenat de rurile

%i!eu !i 1za cu Mara, unde se a,l ora!ele 'ig9etu-Marma)iei, 6or!a, %i!eu de 'us, cu activit)i industriale. "rin pasuri !i trectori depresiunea se leag de unit)ile vecine-prin "asul :etre, &8-8 m( cu "odi!ul $ransilvaniei, pe aici trecand calea ,erat 'alva-%i!eu de ;os, iar prin "asul "rislop&-<-= m, a,lat la cea mai mare altitudine(, cu Depresiunea Dornelor, pe %alea 6istri)ei Aurii. Depresiunea Oaului numit !i >?ara Oa!ului@, drenat de$ur, unde se a,l ora!ul +egre!ti-Oa!. Depresiunea Cmpulung-Moldovenesc , drenata de rurile Moldova cu Moldovi)a, unde se a,ll ora!ele Cmpulung-Moldovenesc !i Gura - umorului. Depresiunea Dornelor, str4tut de rul 6istri)a cu Dorna, aici a,lndu-se ora!ul %atra Dornei, sta)iune 4alneo-climateric !i cu activit)i industriale, cu e7ploatri de mangan la %atra Dornei. Depresiunea se leag cu unit)ile vecine prin urmtoarele pasuri !i trectori : prin "asul Mestecni! &-/3= m( cu Depresiunea Cmpulung Moldovenesc, prin "asul "rislop &-<-= m( cu Depresiunea Maramure!ului, prin "asul $i9u)a &-0/- m( cu "odi!ul $ransilvaniei si prin "asul "ltini! cu Depresiunea Glod-Drgoiasa, &drenata de rul +egri!oara, a,luent al rului +eagra din M-tii 6istritei(. Ca tipuri de relie, se poate constata o mare varietate a acestora. An aceast grup se gse!te relief glaciar ,ormat doar in Mun)ii *odnei, la altitudini de peste 0/// m, reprezentat de circuri !i vi glaciare, aici a,lndu-se si lacurile de origine glaciar Bala si 6u9escu. An partea vestica a grupei se a,l relief vulcanic, de,init prin conuri si cratere vulcanice, iar #n partea central, relie,ul are aspect masiv, greoi, ,iind ,ormat pe isturi cristaline. Grupa +ordic este alctuita din !iruri de mun)i cu caracteristici geogra,ice deose4ite, masivele des,!urndu-se in !iruri aproape paralele, orientate +%-'%, ce >respect@ paralelismul petrogra,ic. Acestea se succed de la vest la est ast,el : -in vest C !irul mun)ilor vulcanici : Oa Guti, ible &4oga)i #n minereuri comple7e C Cu, "4, Dn, Au, Ag(, care #mpreun cu mun)ii de acela!i ,el din Grupa Central alctuiesc cel mai lung lan) vulcanic din 5uropaE -#n centru C ,#!ia mun)ilor cristalini, 4ine dezvoltat, cu cele mai mari altitudini : Munii Rodnei &0./. m #n vr,ul "ietrosul(, cei mai #nal)i din Carpa)ii Orientali !i singurii unde s-a pstrat relie, glaciar, Munii Maramureului &-3F2 m #n vr,ul Garcu(, Munii u!ard &-3.0 m( !i Obcina Mestec"niE - #n est C mun)iii ,li!ului cuprind culmile muntoase paralele si netede, numite o4cine &O4cinile 6ucovinei( : Obcina Mare &-0// m(, Obcina #eredeu &-<23 m(, O4cina Mestecni! &-F88 m(, ,ormate din roci sedimentare cutate, e7ceptnd O4cina Mestecni!, ,ormat din !isturi cristaline. $ot acestei grupe apar)in Mun)ii 6rgului &-=-- m(, ,orma)i din roci sedimentare, strpunse de roci eruptive. Clima: Grupa +ordic se #nscrie #n condi)iile generale ale climatului de munte, cu temperaturi medii anuale cuprinse #ntre =-/HC, cu temperatura medie a iernii cuprins #ntre -= !i ---HC, cu temperatura medie a verii #ntre =--=HC, cu vnturi puternice !i precipitatii medii anuale 4ogate cuprinse #ntre 8// !i -0// mmIan. An cadrul acestui climat se separa net climatul alpin, la peste 0/// m altitudine #n Mun)ii *odnei, cu temperaturi medii anuale intre --,-0HC, temperatura medie a iernii de ---HC, temperatura medie a verii de circa =HC !i precipita)ii de peste -0//mmIan, iar in depresiunile intramontane sunt speci,ice inversiunile de temperatura

iarna. $nfluenele climatice preponderente din aceast grup sunt cele scandinavo-4altice, mai reci, cu geruri ,recvente si mai umede, iar #n partea de vest se resimt in,luen)ele oceanice. A&ele: Aceast grup se remarc printr-o mare densitate de ape curgtoare : omeul Mare, %istria, &ieul, $'a, ce izvorsc din Mun)ii *odnei, uceava si Moldova din O4cinile 6ucovinei, (urul din mun)ii vulcanici, iar la nord se a,l (isa, ce ,ormeaza pe o mic por)iune grani)a )rii noastre cu Ucraina. An partea nordic a grupei, #n Depresiunea Maramure!ului se a,l lacurile ,ormate in masive de sare : Ocna )ugatag !i Cotiui, iar #n Mun)ii *odnei se a,l lacurile glaciare *ala !i %u!"escu+ Ca urmare a erup)iilor vulcanice din trecut, aici se a,l izvoarele minerale de la &atra Dornei, ,oiana -egri, ngeor' %"i+ Ve'eta(ia: %egetatia natural din Grupa +ordic este cuprins #n zona ,orestier, ,iind reprezentat de pduri de ,oioase : steJar, gorun, carpen, ulm, etaJul ,agului pn la -0// m, iar #ntre -0// !i -8// m etaJul coni,erelor : pin, 4rad, molid, zad. Ba altitudini de peste -8// m #n Mun)ii *odnei !i Mun)ii Maramure!ului se #ntlne!te zona alpin cu etaJul alpin reprezentat de paJi!ti alpine, cu ,lori viu colorate & stepa rece( !i etaJul su4alpin cu tu,i!uri de Jneapn, ienupr, a,in, meri!or !i al)i ar4u!ti pitici. An lungul vilor, datorit umezelii persistente apare vegeta)ia azonal speci,ic de lunc, compus din stu,, papur, rogoz, cu plcuri de plopi, slcii,arini. )a $a : 5ste #n strns legtur cu clima si vegeta)ia. Ast,el, #n pdurile de ,oioase se #ntlnesc : viezurele, ursul 4run, cprioara, cer4ul, Jderul, mistre)ul !i altele, #n pdurile de coni,ere sunt multe psri : coco!ul de mesteacn, ginu!a de alun, dar !i animale din padurile de ,oioase, iar in zona alpin capra neagr &repopulat in Mun)ii *odnei, deoarece dispruse( !i numeroase psri : vulturul 4r4os, acvila de munte. Gauna rurilor reci de munte e reprezentat de domeniul pstrvului. S*l rile speci,ice altitudinilor mai mici sunt cam4isolurile, iar la #nal)imi mai mari sunt spodosolurile. Res rsele $at rale ale acestei grupe sunt reprezentate de : -minereuri ne,eroase comple7e in zona muntilor vulcanici: cupru, plum4, zinc, aur, argintE -minereuri de Ge si MnE -roci de constructie: granit, andezit, gresii, argila al4a &numita si caolin(E -apele minerale la %atra Dornei, "oiana +egri, 'angeorz 6ai -padurile, pasunile si ,anetele naturale, dar si solurile ,ertile din depresiuniE -resurse turistice C principalul punct turistic ,iind Maramure!ul, dar si O4cinile 6ucovinei renumit prin tezaurul etnogra,ic, ,olcloric si monumentele de arta medievala: Depresiunea Dornelor-statiunea %atra Dornei Rezer#a(iile: O aten)ie deose4it este acordat conservrii !i protectiei unor anumite specii de plante, animale, peisaJe naturale, pesteri etc.. An aceast grupa montana se intalnesc urmatoarele rezervatii:

-*ezervatia geologica de la Creasta Cocosului& M. Maramuresului( -*ezervatia speologica &speologia studiaza pesterile( de la "estera 1zvorul $ausoarelorE -*ezervatie ,orestiera la CostiuiE -*ezervatie comple7a in Muntii *odnei la "ietrosu Mare &sunt ocrotite caprele negre(. II+ CARACTERI,ARE ECONOMICO-GEOGRA)ICA: P*& latia si asezarile: Datorita altitudinii medii in general reduse, numeroasele depresiuni si culoarelor de vale su,icient de largi,precum si resurselor naturale variate,aceasta grupa muntoasa este relativ 4ine populata.1n depresiuni densitatea populatiei este mai ridicata&cca.-// loc.IKm patrat(,dar in zona muntoasa este mai scazuta&0F loc.IKm patrat(. 'atele s-u dezvoltat nu numai in depresiuni si pe vai, ci si pe versantii insoriti si culmile domoale, urcand pana la -///--0// m altitudine. "redomina satele de tip risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin pasuni si ,anete, iar in depresiuni, satele de tip ras,irat cu casele prin gradini.Ca marime predomina satele mici& su4 F// locuitori( si miJlocii& F//--F// locuitori(. "redomina satele agricole,der e7ista si sate cu ,unctii ,orestiere, miniere si mi7te. Orasele s-au dezvoltat in depresiuni si pe principalele vai: 6aia Mare&depresiunea omonima(, +egresti-Oas& in Depresiunea Oas(, 'ig9etu Marmatiei, %iseul de 'us, 6orsa& in Depresiunea Maramures(, 6aia 'prie, Cavnic,'angeorz 6ai& pe valea 'omesului Mare(, %atra Dornei& in depresiunea cu acelasi nume(, Campulung Moldovenesc& in depresiunea omonima(.Un singur oras ,ace parte din categoria celor mari: 6aia Mare& -<8/// locuitori(, centrul celei mai importante regiuni de minereuri ne,eroase. Doua orase sunt de marime miJlocie: 'ig9etul Marmatiei si Campulung Moldovesc, iar celalte sunt mici, de regula cu ,unctie industriala,dar si unele cu ,unctie turistica- 4alneoclimaterica:%atra Dornei, 'angeorz-6ai. E.*$*mia 5conomia este variata, cu o agricultura 4azata pe cresterea animalelor si o industrie in principal miniera si de e7ploatare si prelucrare a lemnului. 1ndustria energetica nu dispune de rezerve de com4usti4ili minerali,iar potentialul 9idroenergetic este sla4 valori,icat. 57ista cateva mici termocentrale la 'ig9etul Marmatiei,%atra Dornei,6orsa,6aia Mare. Metalurgia ne,eroasa este 4ine dezvoltata,se gasesc aici cele mai importante zacaminte de minereuri comple7e&Cu,"4,Dn(, la poalele M-tilor Gutai,in impreJurimile orasului 6aia Mare si in Depr. Maramuresului. Ba 6aia Mare ,la poalele m-lor Gutai se e7ploateaza si minereuri auroargenti,ere,care sunt prelucrate tot acolo&pricipalul centru al metalurgiei ne,eroase din tara(. Aici se gasesc cele mai mari eploatari de mangan din tara in 4azinul superior al 6istritei. 1ndustria constructoare de masini e reprezentata de utilaJe miniere& 6aia Mare( si masini Cunelte&'ig9etul Marmatiei(, iar cea c9imica prin productia de acid sul,uric la 6aia Mare, vopsele si coloranti, si celuloza si 9artie la "rundul 6argaului. O dezvoltare insemnata cunoaste industria e7ploatarii si prelucrarii lemnului:,ag si ,oioase la 'ig9etul Marmatiei, rasinoase la Galcau,Campulung, %atra Dornei,etc, industria de ,urnire,placaJe,placi aglomerate si ,i4rolemnoase la 'ig9etul Marmatiei. 1ndustria materialelor de constructie este reprezentata prin e7ploatari de gresii&Campulung(, argile&"arva(, andezit&6aia Mare(,marmura&6orsa(, si productia de lianti: var la Campulung si ceramica la 6aia Mare.

1ndustria usoara e reprezentata de industria 4um4acului&6aia Mare(,a inului si canepii&+egresti-Oas(,tricotaJe&'ig9etul Marmatiei(, alimentara- lactate&%atra Dornei(,conserve de ,ructe&6aia Mare(, im4utelierea apelor minerale&%atra Dornei(. A'ri. lt ra: Datorita intinselor supra,ete ocupate cu pasuni si ,anete naturale este 4ine dezvoltata cresterea ovinelor,pastoritul ,iind o ocupatie traditionala. '-a dezvoltat si cresterea 4ovinelorMaramuresul. Culturile agricole sunt in general restranse,,iind prezente in depresiuni, vai si pe versantii mai insoriti.'e cultiva in,canepa,plante ,uraJere,carto,i,cereale&depr. Maramures,Oas(, pomi ,ructi,eri. Tra$s&*rt rile: 'e remarca prezenta unor cai ,erate transversale:'alva-%iseu-'ig9etul MarmatieiE%iseu6orsaE6eclean-%atra Dornei-Gura umorului,spre 'uceava. 57ista mai multe cai rutiere modernizate: 6aia Mare- 'ig9etul MarmatieiE %atra Dornei6orsa-'ig9etul MarmatieiE 6istrita-+asaud-6orsaE'ig9etu Marmatiei-%atra Dornei-Gura umoruluiE6istrita-%atra Dornei.Ba 6aia Mare e7ista aeroport. T rism l: 57ista un important potential turistic. 'e remarca Muntii *odnei si comple7ul turistic 6orsa din Depresiunea Maramures, Masivul *arau cu stancile calcaroase "ietrele Doamnei, statiunile 4alneoclimaterice %atra Dornei, 'angeorz-6ai. Manastirile cu ,resce e7terioare& 'ucevita, Moldovita,%oronet(, alte mamastiri&"utna(.

616B1OG*AG15: +egut,'.EMandrut,OEAle7andru,DE-33F,Geogra,ie.$este si sinteze, 5ditura All,6ucuresti "atuleanu,G.,0//8,Geogra,ia *omaniei-sinteze,5ditura Aula,6rasov Manual de geogra,ie, cl. a 1%-a, editura $eora