CUPRINS:

Limite; Diviziuni;
Relief-Caracteristici;
Clim
Ape
Vegetaie i faun
Rezervaii,monumente,zone turistice
Bibliografie

Se ntind de la grania cu Ucraina(N) i pn la

Valea Prahovei(S);

Carpatii Orientali se subdivid in trei grupe,

astfel:
grupa nordic ( Carpaii Maramureului si
ai Bucovinei),;
grupa central (Carpatii MoldoTransivaneni);
grupa sudic (Carpatii de Curbur).

S-au format n orogeneza alpin prin ncreire i prin erupii vulcanice;

Sunt alcatuiti din roci vulcanice, roci cristaline, sedimentare(mozaic
petrografic).
Sirul muntilor vulcanici reprezinta cel mai lung lant vulcanic din Europa (Oas,
Gutii, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita, Bodoc, Baraolt).
Sunt formai din iruri de muni aproape paralele orientate NV-SE
V-muni vulcanici
Centru-muni cristalini
E-roci sedimentare(fli)
Au altitudini mici ntre 1000-1900m;C.Mnalt vrf-Vf.Pietrosu ;
Sunt foarte fragmentai de vi i depresiuni;
Au numeroase pasuri;
Resursele naturale din Carpaii Orientali:
Pduri(fag,conifere),puni;
Minereuri neferoase
Crbuni
Ape minerale

Muni

Grupa nordic:Oa,Guti,ible,Maramureului,Rodnei,Obcina Feredeului,O. Mare

Munii Oa,Guti sunt bogai n
minereuri neferoase.

Obcina Mare-formai din

Munii Rodnei-au circuri glaciare

gresii i marne

Grupa central:
Climani,Gurghiu,Harghita/Giumalu,Raru,Bistria/Ceahlu,Hma,Stnioarei,Gomanu

M.Climani au resurse n sulf.

REZERVAIA CEI 12 APOSTOLI
Grupa sudic: Buzului,Baiului,Ciuca,Vrancei,Brecu,ntorsurii,Piatra Mare,Postvaru

M.Ciuca sunt alctuii din

gresii,argile,conglomerate

Grupa nordica :
-Pasul Prislop;
- Pasul Mestecanis;
- Pasul Tihua.

Grupa central :
-Pasul Bicaz;
- Pasul Tunad;
- Pasul Oituz.

Grupa sudic :
-Pasul Predeal;
- Pasul Bratocea;
- Pasul Oituz.

Trectoarea Prislop

(cea mai inalt din

C.Orientali)

Pasul Predeal

Pasul Bicaz

Grupa nordica :
-Oa
-Maramure
-Dornelor
-C-lung Moldovenesc.

Grupa central :
-Comneti
-Gheorgheni
-Ciucului
-Borsec

Grupa sudic :
-Braov.
Depresiunea Braovului

Depresiunea Dornei

Borsec este un ora situat n judeul Harghita,

Depresiunea Maramureului Transilvania, Romnia. Izvoarele de ap mineral sunt
numeroase .
(cea mai mare)
Cimitirul Vesel este un cimitir din
localitatea Spna, judeul Maramure ,faimos pentru
crucile mormintelor viu colorate, picturile naive
reprezentnd scene din viaa i ocupaia
persoanelor nhumate. Pe unele cruci exist chiar
versuri n care sunt amintite, deseori cu nuane
umoristice, persoanele respective.

CLIMA:

Temperat continentala
Se ncadreaz etajului climatic:
montan (la altitudini ntre 800 i 1700 m): cu temperaturi
medii anuale de 6...0 C i precipitaii medii anuale de
800...1200 mm;
alpin (la altitudini de peste 1700 m) (Munii Rodnei,
Maramure, Suhard, ible): cu T.M.A. sub 0C i precipitaii
peste 1200 mm/an;

Exista un fenomen mai special numit

inversiune termica(se produce atunci
cand masele de aer coboara de pe
versanti si raman in depresiunile intra
montane astfel ca avem temperaturi
mai scazute in depresiuni si mai
ridicate pe versanti.

Importana turistic-Ape
Lacu Rosu este un lac de baraj natural,
situat la poalele Muntilor Hasmasu
Mare, in apropiere de orasul
Gheorgheni, din judetul Harghita.
Este cel mai mare lac natural montan
din Romania

Lacul Sfnta Ana este un lac vulcanic,

fiind singurul astfel de lac de pe ntreg
teritoriul Romniei. Este situat pe
teritoriul judeului Harghita, n masivul
Ciomatu, de pe stnga Oltului, n
apropiere de Tunad.

Izvoarele de ap mineral de la Borsec.

Ruri:Somesul Mare,Iza,Moldova,Viseul,Tisa,Mure,Turul

Vegetaia,fauna:
A.Etajul pdurilor:
de fag, mai jos 1100 m, FAUNA: vulpe, lup, mistre, arici, iepure, cprioar,
numeroase psri;
de conifere, ntre 1100 i 1700 m; FAUNA: urs, cerb, rs, coco de mesteacn;
B.Etajul alpin, la peste 1 700 m; FAUNA: capr neagr, vulturi.

REZERVAII I MONUMENTE ALE NATURII:

Cheile Bicazului fac parte din Parcul
National Cheile Bicazului-Hasmas care
are ca arii protejate: Lacu Rosu, Cheile
Bicazului, Hasmasul Mare.
Rezervatia Ineu Lala, prezinta o larga
dezvoltare a reliefului glaciar (cascade,
lacuri glaciare)...

Rezervatia Izvorul Albastru al Izei,

Denumirea acestei arii protejate
geologice si peisagistice provine de la
nuanta verzui-albastruie a izvorului
carstic, unul din afluentii de obarsie al
raului Iza.

REZERVAII I MONUMENTE ALE NATURII:

mlatini oligotrofe: Poiana Brazilor (n
Munii Igni) n care vegeteaz relicte
glaciare Pinus mugo (jneapn), aflat
aici la cea mai joas altitudine din ar:
970 m
Arbori ocrotii: castanii comestibili de la
Baia Mare (rezervaie de interes economic i
peisagistic), castanii de la Huta Certeze,
Bixad, stejarii de la Bixad, Valea Mariei
(Vama), teiul de la Cmrzana.

REZERVAII I MONUMENTE ALE NATURII:

Rezervaii geologice, geomorfologice, speologice:
Creasta Cocoului din Munii Guti
Cheile Ttarului din Munii Igni tiate n andezite bazaltoide;
Lacul Albastru de pe Dealul Minei (565 m), la N de Baia Sprie, format prin
surparea unor lucrri miniere, alimentat de un izvor pe o veche galerie;
prezena ionului de cupru l face albastru;
rezervaia fosilifer Chiuzbaia (850 m), cu plante fosile teriare (neozoice);
Petera cu oase de la Biu.

ZONE TURISTICE:

Mnstirea Brsana

Cascada Cailor-Maramure Mii Piatra Rea

Cimitirul Vesel

Bisericile din lemn din Maramures

BIBLIOGRAFIE:

http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali
http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Orientali
Turism n Carpaii Orientali, Ion Talab, Editura Pentru Turism, 1991
http://www.hartaturistului.com/munte/carpatii-orientali/
http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/neamt/bicaz

MULUMESC PENTRU ATENIE!!!!!