GRUPA NORDICA A CARPATILOR ORIENTALI

(CARPATII MARAMURESULUI SI AI BUCOVINEI)

CARACTERIZARE FIZICA SI ECONOMICO-GEOGRAFICA

I. CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA:
Asezare si limite:
Constituie partea nordica a Carpatilor Orientali,care,la randul lor,reprezinta celmai
dezvoltat sector al Carpatilor. Are ca limite:
- in nord,granita tarii, cu Ucraina, până la Culoarul depresionar Dornelor-
Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului şi Pasul Mestecaniş
- in sud,aliniamentul ce uneste Depresiunea Dornelor de cea a Campulungului
peste pasul Mestecanis
- în partea de vest cu Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile de Vest şi
Câmpia de Vest.
- in partea de est se învecinează cu Podişul Moldovei (Podişul Sucevei),

Relief si subdiviziuni:
Această grupă a lanţului Carpaţilor Orientali-ramură a Carpaţilor Româneşti înălţaţi în
cea mai nouă orogeneză, orogeneza alpină din Neozoic- s-a format, ca şi Grupa Centrală, atât
prin încreţirea scoarţei terestre, cât şi prin erupţia vulcanilor, la sfârşitul Neogenului, pe rama
vestică..
Altitudinea medie a grupei este de cca. 1300m, vârfurile cu înălţimile cele mai mari fiind
Vf. Pietrosu(2303m) şi Vf. Ineu(2279m), ambele situate în M. Rodnei.
Această grupă se caracterizează printr-un paralelism petrografic, fiind alcătuită din trei
şiruri paralele de roci, ce impun şi un paralelism al culmilor, orientate de la NV la SE. Astfel, în
partea de vest întâlnim roci vulcanice (andezite, granite, bazalte), în partea centrală roci dure,
metamorfice (şisturi cristaline, gnaise, filite ş.a.), iar în partea estică, roci sedimentare cutate(fliş-
argile, calcare, conglomerate, gresii).
Grupa Nordică se caracterizează printr-o masivitate redusă, datorită fragmentării
accentuate, dată de mulţimea depresiunilor, pasurilor, trecătorilor şi văilor largi (Bistriţa,
Moldova, Moldoviţa ş.a.). Astfel, aici se află :
Depresiunea Maramureşului, cu sate mari, cu vestitele biserici de lemn, cu portul popular
specific şi creşterea animalelor, situată la altitudini de aproximativ 700-800m, drenată de râurile
Vişeu şi Iza cu Mara, unde se află oraşele Sighetu-Marmaţiei, Borşa, Vişeu de Sus, cu activităţi
industriale. Prin pasuri şi trecători depresiunea se leagă de unităţile vecine-prin Pasul Şetref (818
m) cu Podişul Transilvaniei, pe aici trecand calea ferată Salva-Vişeu de Jos, iar prin Pasul
Prislop(1416 m, aflat la cea mai mare altitudine), cu Depresiunea Dornelor, pe Valea Bistriţei
Aurii.
Depresiunea Oaşului numită şi „Ţara Oaşului”, drenată deTur, unde se află oraşul
Negreşti-Oaş.
Depresiunea Câmpulung-Moldovenesc , drenata de râurile Moldova cu Moldoviţa, unde
se afllă oraşele Câmpulung-Moldovenesc şi Gura -Humorului.
Depresiunea Dornelor, străbătută de râul Bistriţa cu Dorna, aici aflându-se oraşul Vatra
Dornei, staţiune balneo-climaterică şi cu activităţi industriale, cu exploatări de mangan la Vatra
Dornei. Depresiunea se leagă cu unităţile vecine prin următoarele pasuri şi trecători : prin Pasul
Mestecăniş (1096 m) cu Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, prin Pasul Prislop (1416 m) cu
Depresiunea Maramureşului, prin Pasul Tihuţa (1201 m) cu Podişul Transilvaniei si prin Pasul
Păltiniş cu Depresiunea Glod-Drăgoiasa, (drenata de râul Negrişoara, afluent al râului Neagra din
M-tii Bistritei).
Ca tipuri de relief se poate constata o mare varietate a acestora. În această grupă se
găseşte relief glaciar format doar in Munţii Rodnei, la altitudini de peste 2000 m, reprezentat de
circuri şi văi glaciare, aici aflându-se si lacurile de origine glaciară Lala si Buhăescu. În partea
vestica a grupei se află relief vulcanic, definit prin conuri si cratere vulcanice, iar în partea
centrală, relieful are aspect masiv, greoi, fiind format pe şisturi cristaline.
Grupa Nordică este alcătuita din şiruri de munţi cu caracteristici geografice deosebite,
masivele desfăşurându-se in şiruri aproape paralele, orientate NV-SV, ce „respectă” paralelismul
petrografic. Acestea se succed de la vest la est astfel :
-in vest – şirul munţilor vulcanici : Oaş Gutâi, Ţibleş (bogaţi în minereuri complexe –
Cu, Pb, Zn, Au, Ag), care împreună cu munţii de acelaşi fel din Grupa Centrală alcătuiesc
cel mai lung lanţ vulcanic din Europa;
-în centru – fîşia munţilor cristalini, bine dezvoltată, cu cele mai mari altitudini : Munţii
Rodnei (2303 m în vârful Pietrosul), cei mai înalţi din Carpaţii Orientali şi singurii unde
s-a păstrat relief glaciar, Munţii Maramureşului (1957 m în vârful Farcău), Munţii Suhard
(1932 m) şi Obcina Mestecăniş;
- în est – munţiii flişului cuprind culmile muntoase paralele si netede, numite obcine
(Obcinile Bucovinei) : Obcina Mare (1200 m), Obcina Feredeu (1479 m), Obcina
Mestecăniş (1588 m), formate din roci sedimentare cutate, exceptând Obcina
Mestecăniş, formată din şisturi cristaline. Tot acestei grupe aparţin Munţii Bârgăului
(1611 m), formaţi din roci sedimentare, străpunse de roci eruptive.

Clima:
Grupa Nordică se înscrie în condiţiile generale ale climatului de munte, cu temperaturi
medii anuale cuprinse între 6-0°C, cu temperatura medie a iernii cuprinsă între
-6 şi -11°C, cu temperatura medie a verii între 6-16°C, cu vânturi puternice şi precipitatii medii
anuale bogate cuprinse între 800 şi 1200 mm/an. În cadrul acestui climat se separa net climatul
alpin, la peste 2000 m altitudine în Munţii Rodnei, cu temperaturi medii anuale intre -1,-2°C,
temperatura medie a iernii de -11°C, temperatura medie a verii de circa 6°C şi precipitaţii de
peste 1200mm/an, iar in depresiunile intramontane sunt specifice inversiunile de temperatura
iarna. Influenţele climatice preponderente din această grupă sunt cele scandinavo-baltice, mai
reci, cu geruri frecvente si mai umede, iar în partea de vest se resimt influenţele oceanice.

Apele:
Această grupă se remarcă printr-o mare densitate de ape curgătoare : Someşul Mare,
Bistriţa, Vişeul, Iza, ce izvorăsc din Munţii Rodnei, Suceava si Moldova din Obcinile Bucovinei,
Turul din munţii vulcanici, iar la nord se află Tisa, ce formeaza pe o mică porţiune graniţa ţării
noastre cu Ucraina.
În partea nordică a grupei, în Depresiunea Maramureşului se află lacurile formate in
masive de sare : Ocna Şugatag şi Coştiui, iar în Munţii Rodnei se află lacurile glaciare Lala şi
Buhăescu. Ca urmare a erupţiilor vulcanice din trecut, aici se află izvoarele minerale de la Vatra
Dornei, Poiana Negri, Sângeorz Băi.

Vegetaţia:
Vegetatia naturală din Grupa Nordică este cuprinsă în zona forestieră, fiind reprezentată
de păduri de foioase : stejar, gorun, carpen, ulm, etajul fagului până la 1200 m, iar între 1200 şi
1800 m etajul coniferelor : pin, brad, molid, zadă. La altitudini de peste 1800 m în Munţii Rodnei
şi Munţii Maramureşului se întâlneşte zona alpină cu etajul alpin reprezentat de pajişti alpine, cu
flori viu colorate ( stepa rece) şi etajul subalpin cu tufişuri de jneapăn, ienupăr, afin, merişor şi
alţi arbuşti pitici. În lungul văilor, datorită umezelii persistente apare vegetaţia azonală specifică
de luncă, compusă din stuf, papură, rogoz, cu pâlcuri de plopi, sălcii,arini.

Fauna :
Este în strânsă legătură cu clima si vegetaţia. Astfel, în pădurile de foioase se întâlnesc :
viezurele, ursul brun, căprioara, cerbul, jderul, mistreţul şi altele, în pădurile de conifere sunt
multe păsări : cocoşul de mesteacăn, găinuşa de alun, dar şi animale din padurile de foioase, iar
in zona alpină capra neagră (repopulată in Munţii Rodnei, deoarece dispăruse) şi numeroase
păsări : vulturul bărbos, acvila de munte. Fauna râurilor reci de munte e reprezentată de
domeniul păstrăvului.

Solurile specifice altitudinilor mai mici sunt cambisolurile, iar la înalţimi mai mari sunt
spodosolurile.

Resursele naturale ale acestei grupe sunt reprezentate de :

-minereuri neferoase complexe in zona muntilor vulcanici: cupru, plumb, zinc, aur, argint;
-minereuri de Fe si Mn;
-roci de constructie: granit, andezit, gresii, argila alba (numita si caolin);
-apele minerale la Vatra Dornei, Poiana Negri, Sangeorz Bai
-padurile, pasunile si fanetele naturale, dar si solurile fertile din depresiuni;
-resurse turistice – principalul punct turistic fiind Maramureşul, dar si Obcinile Bucovinei
renumit prin tezaurul etnografic, folcloric si monumentele de arta medievala: Depresiunea
Dornelor-statiunea Vatra Dornei

Rezervaţiile: O atenţie deosebită este acordată conservării şi protectiei unor anumite

specii de plante, animale, peisaje naturale, pesteri etc.. În această grupa montana se intalnesc
urmatoarele rezervatii:
 -Rezervatia geologica de la Creasta Cocosului( M. Maramuresului)
-Rezervatia speologica (speologia studiaza pesterile) de la Pestera Izvorul Tausoarelor;
-Rezervatie forestiera la Costiui;
-Rezervatie complexa in Muntii Rodnei la Pietrosu Mare (sunt ocrotite caprele negre).

II. CARACTERIZARE ECONOMICO-GEOGRAFICA:

Populatia si asezarile:
Datorita altitudinii medii in general reduse, numeroasele depresiuni si culoarelor de vale
suficient de largi,precum si resurselor naturale variate,aceasta grupa muntoasa este relativ bine
populata.In depresiuni densitatea populatiei este mai ridicata(cca.100 loc./km patrat),dar in zona
muntoasa este mai scazuta(25 loc./km patrat).
Satele s-u dezvoltat nu numai in depresiuni si pe vai, ci si pe versantii insoriti si culmile
domoale, urcand pana la 1000-1200 m altitudine. Predomina satele de tip risipit sau imprastiat,
cu gospodariile despartite prin pasuni si fanete, iar in depresiuni, satele de tip rasfirat cu casele
prin gradini.Ca marime predomina satele mici( sub 500 locuitori) si mijlocii( 500-1500
locuitori). Predomina satele agricole,der exista si sate cu functii forestiere, miniere si mixte.
Orasele s-au dezvoltat in depresiuni si pe principalele vai: Baia Mare(depresiunea
omonima), Negresti-Oas( in Depresiunea Oas), Sighetu Marmatiei, Viseul de Sus, Borsa( in
Depresiunea Maramures), Baia Sprie, Cavnic,Sangeorz Bai( pe valea Somesului Mare), Vatra
Dornei( in depresiunea cu acelasi nume), Campulung Moldovenesc( in depresiunea
omonima).Un singur oras face parte din categoria celor mari: Baia Mare( 148000 locuitori),
centrul celei mai importante regiuni de minereuri neferoase. Doua orase sunt de marime mijlocie:
Sighetul Marmatiei si Campulung Moldovesc, iar celalte sunt mici, de regula cu functie
industriala,dar si unele cu functie turistica- balneoclimaterica:Vatra Dornei, Sangeorz-Bai.

Economia
Economia este variata, cu o agricultura bazata pe cresterea animalelor si o industrie in
principal miniera si de exploatare si prelucrare a lemnului.
Industria energetica nu dispune de rezerve de combustibili minerali,iar potentialul
hidroenergetic este slab valorificat. Exista cateva mici termocentrale la Sighetul Marmatiei,Vatra
Dornei,Borsa,Baia Mare.
Metalurgia neferoasa este bine dezvoltata,se gasesc aici cele mai importante zacaminte de
minereuri complexe(Cu,Pb,Zn), la poalele M-tilor Gutai,in imprejurimile orasului Baia Mare si
in Depr. Maramuresului. La Baia Mare ,la poalele m-lor Gutai se exploateaza si minereuri
auroargentifere,care sunt prelucrate tot acolo(pricipalul centru al metalurgiei neferoase din tara).
Aici se gasesc cele mai mari eploatari de mangan din tara in bazinul superior al Bistritei.
Industria constructoare de masini e reprezentata de utilaje miniere( Baia Mare) si masini
–unelte(Sighetul Marmatiei), iar cea chimica prin productia de acid sulfuric la Baia Mare,
vopsele si coloranti, si celuloza si hartie la Prundul Bargaului.
O dezvoltare insemnata cunoaste industria exploatarii si prelucrarii lemnului:fag si
foioase la Sighetul Marmatiei, rasinoase la Falcau,Campulung, Vatra Dornei,etc, industria de
furnire,placaje,placi aglomerate si fibrolemnoase la Sighetul Marmatiei.
Industria materialelor de constructie este reprezentata prin exploatari de
gresii(Campulung), argile(Parva), andezit(Baia Mare),marmura(Borsa), si productia de lianti: var
la Campulung si ceramica la Baia Mare.
 Industria usoara e reprezentata de industria bumbacului(Baia Mare),a inului si
canepii(Negresti-Oas),tricotaje(Sighetul Marmatiei), alimentara- lactate(Vatra Dornei),conserve
de fructe(Baia Mare), imbutelierea apelor minerale(Vatra Dornei).

Agricultura:
Datorita intinselor suprafete ocupate cu pasuni si fanete naturale este bine dezvoltata
cresterea ovinelor,pastoritul fiind o ocupatie traditionala. S-a dezvoltat si cresterea bovinelor-
Maramuresul.
Culturile agricole sunt in general restranse,fiind prezente in depresiuni, vai si pe versantii
mai insoriti.Se cultiva in,canepa,plante furajere,cartofi,cereale(depr. Maramures,Oas), pomi
fructiferi.

Transporturile:
Se remarca prezenta unor cai ferate transversale:Salva-Viseu-Sighetul Marmatiei;Viseu-
Borsa;Beclean-Vatra Dornei-Gura Humorului,spre Suceava.
Exista mai multe cai rutiere modernizate: Baia Mare- Sighetul Marmatiei; Vatra Dornei-
Borsa-Sighetul Marmatiei; Bistrita-Nasaud-Borsa;Sighetu Marmatiei-Vatra Dornei-Gura
Humorului;Bistrita-Vatra Dornei.La Baia Mare exista aeroport.

Turismul:
Exista un important potential turistic. Se remarca Muntii Rodnei si complexul turistic
Borsa din Depresiunea Maramures, Masivul Rarau cu stancile calcaroase Pietrele Doamnei,
statiunile balneoclimaterice Vatra Dornei, Sangeorz-Bai. Manastirile cu fresce
exterioare( Sucevita, Moldovita,Voronet), alte mamastiri(Putna).

BIBLIOGRAFIE:
Negut,S.;Mandrut,O;Alexandru,D;1995,Geografie.Teste si sinteze, Editura All,Bucuresti
Patuleanu,G.,2008,Geografia Romaniei-sinteze,Editura Aula,Brasov
Manual de geografie, cl. a IV-a, editura Teora
 REFERAT-
CARPATII ORIENTALI-
GRUPA DE NORD

UTUPAN GHEORGHE
CLASA A VIII-A F.R.