POTENTIALUL

TURISTIC
AL
CARPATIILOR
OCCIDENTALI

CUPRINS:

Argument
CAP.1 DATE GENERALE IN CARPATII OCCIDENTALI
1.1.Aezare geografic
1.2. Relieful n Carpaii Occidentali
1.3. Clima, hidrografia i nveliul biogeografic
1.4. Populaia i aezrile omeneti n
1.5. Vegetaie i faun
CAP.2 POTENIALUL TURISTIC AL CARPATIILOR
OCCIDENTALI
2.1 Potentialul turistic al cadrului natural
2.2 Potential turistic antropic
Bibliografie

Argument
Patrimoniul turistic actual al Carpailor Occidentali se poate dezvolta i moderniza i prin
activitile de valorificare i promovare a zonelor turistice n contextul adoptrii principiilor de dezvoltare
durabil i a globalizrii serviciilor turistice.
Cu ct aceste resurse sunt mai variate i mai complexe, cu att interesul turistice pentru ele este
mai mare, iar activitile turistice pe care le genereaz sunt mai valoroase i mai atractive rspunznd multor
motivai turistice.
Realizarea unor dotri turistice adecvate va determina, n timp i spaiu, o diversificare a turismului
din Carpaii Occidentali, i nsuirea acestuia n circuitul turismului european i internaional.

CAPITOLUL 1: DATE GENERALE N CARPAII OCCIDENTALI

1.1 Aezare geografic
Carpaii Occidentali se afl situai n partea de vest (occidental) a Depresiunii colinare a
Transilvaniei, de unde aceast denumire dat dup poziia lor geografic. Carpaii Occidentali, cuprini ntre
Dunre (n sud), zon Barcu-Some (n nord), Dealurile de Vest i Cmpia de Vest (n Vest) i culoarul
depresionar Cerna-Timi-Bistra-Hateg, Strei-Ortie (care i desparte de Carpaii Meridionali) i
Depresiunea Transilvaniei (n est), au o serie de trsturi generale comune (care i deosebete de celelalte
ramuri carpatice) cum ar fi:
- altitudinile mai coborte, substratul petrografic mai variat cu forme de relief diversificate;
- fragmentarea accentuat, ndeosebi n partea de vest, unde s-au format depresiunile - golf;
- locuirea integral (pn la mari nlimi), strveche i continu, a ntregului teritoriu;
- resurse diversificate (minereuri de fier, auroargentifere, bauxit, minereuri de cupru i
polimetalice, crbuni, roci de construcie, puni, pduri, ape minerale, hidroenergie, singurele zcminte de
minereuri rare - mercur, molibden, crom, nichel, magneziu.);
- o utilizare foarte veche a resurselor de minereuri (epoc bronzului i fierului, epoc daco-roman,
evul mediu) i o utilizare timpurie la scar industrial a resurselor industriei siderurgice (la Reia,
Hunedoara);
- o reea de aezri rurale, foarte mult adaptat la condiiile reliefului i activitile economice
predominante, cu o frecven mare a localitilor cu o textur risipit i rsfirat, legate strns de
hinterlandul lor apropiat;
- la acestea se adaug un potenial turistic deosebit de bogat i variat, dar insuficient utilizat pn n
prezent.

Prezentare
Una dintre caracteristicile eseniale ale Carpailor Occidentali, discontinuitatea indus de culoarele
menionate (Cmpia Lugojului i culoarul Muresului), segmenteaz spaiul montan n trei uniti distincte:
Munii Banatului - ntre Dunre i Cmpia Lugojului;
Munii Poian Rusc - ntre Cmpia Lugojului, culoarul Bistrei i Valea Muresului;
Munii Apuseni - la nord de Mure.
Fiecare unitate are o serie de trsturi fizico-geografice i economico-geografice relativ distincte,
care le confer caracteristici geografice proprii, att la nivel regional, ct i la nivelul ntregii ri.

1.2.Relieful n Carpaii Occidentali

Prezentare
Relief i subdiviziuni n Munii Banatului
Altitudinile medii sunt sub 1.000 m., iar altitudinile cele mai mari sunt n Semenic (1445 m)
i Munii Almajului (1228 m. n Vf. Svinecea Mare Munii Banatului sunt formai n mod
predominant din isturi cristaline la care se aduaga clcare, fli i roci vulcanice.
Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: peteri (Peter Comarnic), chei
(Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane, izvoare carstice, vai seci.
Pe fli se dezvolta forme de relief structural, iar pe isturile cristaline s-au conservat formale de
modelare ciclica (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal dect in Carpatii Meridionali.
In partea de vest si nord Munii Banatului sunt marginiti de o bordur deluroasa formata din
strate sedimentare friabile (depuneri submarine si litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale si
acumulri de pietriuri si nisipuri piemontane.
Parete central o constituie Muntii Semenicului, mai inalti, cu platforme largi pe culmi si vai adanci pe
margini.
Zona de izvoare a Barzavei, Nerei si Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari permanente situate
la altitudine.
Spre deosebire de Muntii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaliner , Muntii Aninei, situati spre vest in
continuarea acestora, cu o structura si petrografie foarte complicata in care calcarele ocupa suprafee
importante si dau forme reprezentative.
La nord de zona Semenic-Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului (Bazovici), o
depresiune intramontana ca pozitie; in sudul acesteia Muntii Almajului, mai inalti, au la interferenta cu
Dunarea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor.
Fisia calcaroasa este continuata din Muntii Aninei in Muntii Locvei iar la intersectia ei cu Valea Nerei sau dezvoltat Cheile Nerei.
Muntii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei,
mai josi (615m) si inecati in sedimente.
Muntii Poaiana Rusca
O caracterictica importanta a Carpatilor Occidentali o constituie discontinuitatea acestora si
separarea lor in trei areale distincte: Muntii Banatului, Poiana Rusca si Muntii Apuseni.
Muntii Poiana Rusca apar bine individualizati si delimitati de spatiile adiacente: in nord Valea Muresului
ii desparte de Muntii Apuseni, spre est contactul cu zona depresionara Hateg-Strei este relativ abrupt, spre
sud culoarul Bistrei cu Poarta de Fier a Transilvaniei ii desparte de Muntii Tarcu din Carpatii meridionali
(mai inalti cu aproape 1.000 m), iar spre vest Bega induce in relief un culoar bine conturat.
Relieful Muntilor Poiana Rusc
5

Relieful Muntilor Poiana Rusca are o serie de caracteristici care ii individualizeaza in

ansamblul Carpatilor Romanesti.
Altitudinile, pe ansamblu relative reduse, se mentin frecvent la 800 - 1000 m.; la contactul cu
zonele invecinate coboara la 200 -300 m., iar altitudinea maxima este de 1374 m, in Vf.Padesu.
Substratul geologic este format este format aproape in totalitate din sisturi cristaline, la care se aduaga
suprafete reduse de calcare puternic metamorfozate (marmura), roci vulcanice (Magura Devei) si roci
sedimentare pe margini. Pe ansamblu, Poiana Rusca are aspectul unui horst bine delimitat de grabene
marginale.
Muntii Poiana Rusca au culmi netede la altitudini interpretate ca platforme de eroziune.
La 1000 m exista o platforma neteda cu sate foarte vechi si drumuri de culme, pastratoare a unei
vechi civilizatii rurale (este tinutul Padurenilor).
Zona montana este intersectata de vai foarte adanci, cu desfasurare radiara, si, pe alocuri, cu tresee
sinuase.
Bega (si afluentii ei directi), Cerna (afluent al Muresului), vaile ce coboara spre Bistra sau Mures
formeaza un foarte interesant sistem hidrografic adancit puternic in masivul Poiana Rusca.
Fiind masivi nu au subdiviziuni de ordinul II.
Munii Apuseni
Muntii Apuseni se afla situati la nord de Valea Muresului, fiind cea mai intinsa si cea mai
devrsificata unitate a Carpatilor Occidentali.
Limita lor vestica o constituie Dealurile de vest si, pe mici portiuni, chiar Campia de Vest (in dreptul
Muntilor Zarandului), care patrund in interiorul depresiunilor - golf formand un teren foarte sinuos.
Limita de nord este ezitanta, deoarece structuri asemanatoare muntilor se prelungesc, prin intermediul
jugului intracarpatic, pana langa muntii vulcanici din grupa nordica a Carpatilor Orientali; conventional
limita ar putea fi dusa pana la Valea Barcaului si a Somesului (la Jibou), Dealurile Crasnei si ale Salajului
(apartinand Dealurilor de Vest) :inecand aici terminatiile nordice (Plopis, mese) ale Muntilor Apuseni.
Spre est contactul cu Depresiunea colinara a Transilvaniei se face printr-un sir de depresiuni
submontane (Almas, Iara, culoarul Alba Iulia-Turda.
Spre sud-est Culoarul Orastie ii desparte de Muntii Surenului din Carpatii Meridionali, iar in continuare,
Vale Muresului este o discontinuitate majora spre sud.
Relief si subdiviziuni in Muntii Apuseni
Desi reprezinta cel mai inalt sector al Carpatilor Occidentali, Muntii Apuseni abia depasesc
1.800m in partea centrala (Bihor, 1.847m; Vladeasa, 1.834m; Muntele Mare, 1.825m).
In general, altitudinile oscileaza in jurul valorii de 1.000m.
Substratul geologic este alcatuit predominant din sisturi cristaline, la care se adauga roci vulcanice
(Muntii Metaliferi, indeosebi), flis (Trascau, Padurea Craiului) si calcare (in Muntii Bihor, Codru-Moma,
Padurea Craiului, Trascau).
Asociat acestor structuri geologice exista un relief diferentiat: suprafete de modelare ciclica indeosebi
pe sisturi cristaline, relief structura si petrografic pe flis si calcare, relief vulcanic pe structurile
eruptive.
In Muntii Apuseni au fost identificate trei platforme de eroziune, asemanatoare si sincrone celor din
Carpatii Meridionali, dar mai reduse altitudinal. O trasatura distinctiva a Muntilor Apuseni o constituie si
frecventa mare a fenomenelor carstice de calcare.
Exista mai multe areale, dintre care mai semnificative sunt: zona centrala Scarisoara-Padis-Cetatile
Ponorului (cu ghetarul Scarisoara, sistemul subteran Cetatile Ponorului, izbucuri, ponoare etc).
Muntii Trascaului (indeosebi cu relief de tip chei), Muntii Codru-Moma (cu platoul carstic Vascau,
unde se afla izbucul de la Calugari, un sistem subteran, pesteri, polii) si Muntii Padurea Craiului (cu
6

pesteri deosebite, cum este Pestera Vantului, cea mai lunga din tara, Pestera Mezaid etc.).
O caracteristica importanta a Muntilor Apuseni o constituie existenta in partea lor vestica a depresiunilorgolf.
Subdiviziunile principale se pot grupa astfel:
a) in partea centrala: Muntii Bihor, Vladeasa, Muntele Mare continuati spre extremitati cu muntele
Gaina (1.484m), Muntii Gilaului si depresiunile Brad si Huedin; la izvoarele Ariesului se afla o regiune
cu traditii istorice si populare intensa: Tara Motilor;
b) in sud-est sunt Muntii Trascaului (cu Cheile Rametilor, Intregalde si in prelungirea lor nordica
Cheile Turzii) si Muntii Metaliferi (cu un relief de conuri vulcanice partial transformate de eroziune);
c) in vest sunt Muntii Zarandului (cu Vf. Drocea, 835m), Codru Moma (cu Plesu 1.109m), Muntii
Padurea Craiului si Muntii Plopisului (Ses), despartiti prin depresiunile-golf Zarand (pe Crisul Alb), Beius
(pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede); acesti munti sunt reuniti uneori sub denumirea de Muntii
Crisurilor;
d) in nord, Muntii Apuseni continua prin "jugul intracarpatic" (Meses, Prisnel, Preluca) pana in
apropierea Carpatilor Orientali. La vest de acest aliniament mai apare un sir de maguri (Magura Simleului si
Culmea Codrului), marginite de dealuri (Dealurile Crasnei si Dealurile Salajului). Depresiunea Simleului
are aspectul unei depresiuni-golf situata intre Meses si Plopis.

1.3. Clima,hidrografia si invelisul biogegrafic n Carpatii Occidentali

Clima, hidrografia si invelisul biogeografic in Muntii Banatului
Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri caracterizeaza
depresiunile si muntii josi.
Influentele submediteraneene (Austrul, precipitatii si toamne, temperaturi medii ridicate si ierni mai
blande) caracterizeaza ansamblul Muntilor Banatului.
In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen, iar in Deoresiunea Almajului si culoarul TimisCerna se produc inversiuni terimice.
Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias) si Orsova formeaza o
zona de defileu., Defileul Dunarii.
In regim natural Dunarea avea o succesiune de bazinete si sectoare mai inguste (cum sunt Cazanele), in
prezent, datorita construirii S.H.N. Portile de Fier, cursul Dunarii a fost transformat intr-un lac, foarte lung si
ingust, cu numeroase golfuri in zona confluentelor.
Dunarea primeste ca afluenti directi pe Caras (in exteriorul tarii), Nera (la Bazias) si Cerna (la Orsova).
Spre nord raurile sunt adunate de Timis (inclusiv Barzava). In afara lacului de pe Dunare, in Muntii
Banatului exista cateva lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si Timis) si lacuri
carstice semipermanente.
In Muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane.
Vegetatia este formata din paduri de stejar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu carpen, paduri de
fag, si la partea superioara in amestec cu conifere.
Exista specii submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie cu
prezenta unor elemente submediteraneene. Predomina, dintre soluri, cambisolurile (brune si brune acide) si
molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase).
Rezervatiile principale sunt:
Cazanele (flore, fauna, peisaj, relief);
- Pestera Comarnic;
7

- Cheile Nerei;
- Cheile Carasului.
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic al Muntilor Poiana Rusca
Climatul este caracteristic dealurilor inalte (pe margini) si muntilor josi). Are predominant
influente oceanice, cu precipitatii ridicate (800 - 1.000 - 1.200 mm) si vanturile de vest.
Temperatura medie scade sensibil ca altitudine (8 gr. C pe margini, 5 gr. C pe inaltimi).
Reteaua hidrografica este colectata de Mures (Cerna, precum si alte rauri mai mici), Bega (care izvoraste
din
centrul
zonei
montane),
Timis
(prin
intermediul
Bistrei).
Exista si lacuri de interes industrial si turistic (Cincis si Surduc). Apele subterane au, spre est, si un
caracter termal (Calan).
Vegetatia este etajata: in baza zonei montane predomina padurile de stejar, urmate apoi de paduri de
amestec (stejar-fag), paduri de fag, iar pe alocuri chiar in amestec cu rasinoase (la peste 1.000m).
La altitudini mari apar si pajisti secundare care (impreuna cu terenurile agricole) au inlocuit vegetatia
naturala.
Fauna este corepunzatoare etajelor de vegetatie. In Depresiunea Hategului exista cunaoscuta rezervatie de
zimbri. Spre Mures, in culoarul Streiului se afla parcul dendrologic de la Simeria, la vest de Deva rezervatia
de fauna si peisaj Cetatea Devei si rezervatia forestiera Padurea Bejan. .
Solurile sunt predominant cambice (cambisoluri) si podzolice (spodosoluri).
Clima, hidrografia, invelisul biogeografic in Muntii Apuseni
Clima acestui spatiu montan este influentata de pozitie (fiind situata pe traiectoria circulatiei
vestice), altitudinile modeste si fragmentarea reliefului. Altitudinile induc, pentru o mare parte a zonei
montane, un climat de dealuri, climatul montan reducandu-se ca areal doar la zona centrala.
Muntii Apuseni se remarca prin cantitatea mai mare de precipitatii fata de regiuni cu altitudini
similare datorita expunerii vestice: in Bihor-Vladeasa-Muntele Mare cad peste 1.200mm/anual (in Vladeasa
chiar peste 1.300mm, fiind unul dintre arealele cele mai ploioase din tara).
Depresiunile-golf din partea de vest au fenomene de inversiuni termice, iar in partea de sud-est se
formeaza vanturi de tip foen. Pe ansamblul lor, Muntii Apuseni au un climat cu influente oceanice.
Raurile principale cu izvoare in Muntii Apuseni sunt: Somesul Mic (format din Somesul Cald si Somesul
Rece), raurile din bazinul Crisurilor (Barcau, Crisul Repede cu Iada si Dragan, Crisul Negru, Crisul Alb),
Aries si Ampoi, afluentii directi ai Muresului.
Exista cateva lacuri in depresiuni carstice (Varasoaia) si lacuri hidroenergetice (Fantanelele si Tarnita, pe
Somesul Cald). Apele subterane au acumulari mari in zonele carstice. La Moneasa, Geoagiu Bai si Vata de
Jos exista izvoare termale.
Vegetatia, fauna si solurile pe fondul spatiului zonal au o dispunere verticala. Predomina padurile de fag,
in amestec cu cele de stejar (in zonele joase) si conifere (la 1.200-1.400m); padurile de conifere ocupa
altitudinile mai mari (1.400-1.800m).
Fauna naturala, mai bine pastrata ca in alte regiuni, are specii legate de etajele de vegetatie. Predomina
cambisolurile (soluri brune si brune acide) pe cea mai mare intindere, in depresiuni apar si soluri
argiloiluviale, iar la mari inaltimi (peste 1.600m) apar si spodosoluri.
Rezervatiile naturale mai cunoscute sunt: Cetatile Ponorului, Scarisoara, Vadu Crisului (rezervatii
speologice), Ighiu, Detunate, Dealu cu Melci, Bratca (rezervatii geologice si paleontologice), Intregalde
(rezervatie floristica, unde floarea de colt se afla la cea mai mica altitudine).
Muntii Apuseni au resurse variate: minereuri de fier, carbuni inferiori, minereuri complexe si
auroargintifere, mercur, molibden, bauxita, roci de constructie, pasuni, paduri, hidroenergie, ape termale si
un potential turistic deosebit.
8

1.4.Populatia si asezarile omenesti in Carpatii Occidentali

Populatia si asezarile omenesti in Muntii Banatului
Culoarul Timis-Cerna si Muntii Banatului au reprezentat in perioada daco-romana un teritoriu de
populare intensa. Dierna (orsova) si Ad Mediam (Mehadia) erau puncte de tranzit obligatoriu spre
Sarmizegetusa Ulpia Traiana.
In secolele XIII -XIX au exista un intens schimb de populatie intre Muntii Banatului si Oltenia, in ambele
sensuri. In prezent densitatea populatiei variaza intre 25-50 loc./kmp. in apropierea centrelor urbane (Resita,
Caransebes, Oravita).
Sporul natural este foarte redus, frecvent negativ, ceea ce duce la depopularea unor asezari rurale. Exista
un aport alogen, ceea ce contribuie
la realizarea unui echilibru demografic.
Asezarile rurale, in general mici, au frecvent acttivitati legate de cresterea animalelor, activitati miniere
sau ale economiei forestiere.
Asezarile urbane sunt: Resita (97.000 loc.), Caransebes (32.000 loc.), Bocsa (19.000 loc.), Moldova
Noua (17.000 loc.).
Resita s-a dezvoltat foarte mult datorita industriei metalurgice; are in prezent functii mai diversificate,
dar o structura urbana influentata de spatiul limitat oferit de relieful vaii Barzavei.
Caransebes este principalul centru urban din culoarul Timis Cerna cu o industrie mai modesta (in care
predomina prelucrarea lemnului), dar cu functii de transport (nod feroviar, rutier, aeroport) si culturale.
Celelalte orase au fiecare structuri urbane si functionale proprii, astfel: Bocsa este un oras industrial
(industria constructoare de masini); Moldova Noua este un centru industrial, cu un port la Dunare (moldova
Veche); Orsova, stramutat pe un amplasament nou si integral reconstruit, are activitati industriale (industria
de nave, prelucrarea bumbacului) si este un port de tranzit; Oravita are un trecut semnificativ (primul teatru
romanesc,centru administrativ, industrie de prelucrare a cuprului0, dar cu o industrie mai modesta in prezent
(textila, lemn); Anina este un centru minier.
Populatia si asezarile omenesti din Muntii Poiana Rusca
Populatia este formata in regiunea marginala aproape in exclusivitate din romani. Pe margini,
indeosebi in orase, exista si grupuri semnificative de maghiari (Deva, Hunedoara). Sporul natural este redus.
Densitatea populatiei este mai mare la contactul cu regiunile marginale )Hateg, Mures, Bistra) fiind de
50-75 loc./kmp. In interior densitatea este mai redusa fiind de sub 25 loc./kmp. Partea de nord este a
muntilor (tinutul Padurenilor) este mai bine si omogen populata. Exista argumente ca aceasta regiune
conserva traditii so populatie foarte veche, continua si mult timp autarhica.
Asezarile rurale se concentreaza pe zone de contact, pe vai, iar in interior chiar pe culmile netede. Pe
langa activitaitle agricole, pastorale si forestiere o serie de localitati au activitai extractive (Ghelari, Teliuc,
Ruschita, Muntele Mic) sau industriale (Nadrag, Tomesti).
Orasele sunt situate in zone marginale, adiacente, dar legate economic de Poiana Rusca.
Astfel, Deva, Hunedoara si Bistra (fost Otelu Rosu) sunt legate strans si ca pozitie si functii de zona
montana. Calan, Hateg si Simeria sunt orase situate in zona Hateg-Strei, dar, cu toata aceasta zona
depresionara, sunt complementare si foarte apropiate muntilor.
Deva (73.366) are functii administrative, economice si aspecte urbane proprii. Hunedoara (81.198) are
ostructura preponderent industriala (industria siderurgica); in mod similar, orasele Calan si Bistra (Otelu
Rosu). Simeria are o functie importanta de transport.

Populatia si asezarile omenesti in Muntii Apuseni

Muntii Apuseni sunt populati integral, pana la altitudini mari (1.400-1.600m), unde exista asezari
permanente si cvasipermanente.
O populatie straveche si continua caracterizeaza acest spatiu considerat, pe buna dreptate, un nucleu al
etnogenezei poporului roman.
O foarte interesanta constatare, prea putin cunoscuta, despre locuitorii din Muntii Apuseni: aici furtul
(hotia) este un fenomen necunoscut sau cel putin nepracticat pana cu putin timp in urma.
Densitatea populatiei are in prezent valori medii de 50loc/km2, mai ridicat in depresiuni si vai si mai
reduse proportional cu inaltimea. Sporul natural este de 5, relativ redus in comparatie cu valorile din alti ani.
Un grup original de locuitori il constituie motii, care locuiesc pe Aries si Crisul Alb.
Asezarile rurale sunt in general mici si mijlocii. O mare parte dintre acestea au o textura risipita, cu
"cranguri" situate la distante mari unele de altele, cum ar fi asezarile componente comunelor Bistra,
Scarisoara, Albac, Horea, Vidra, Bucium etc.
Pe vai si in depresiuni s-au dezvoltat asezari adunate, unele cu aspect liniar.
In cadrul functiunilor economice se imbina activitatile agricole (cresterea animalelor indeosebi), miniere,
industriale si turistice. Exista numeroase localitati cu profil minier (Baia de Aries, Rosia Montana, Tebea
etc.), industrial (Astileu, Gura Barza, Rosia Montana, Baita, Chiscadaga) si turistic (Moneasa, Geoagiu Bai,
Vata de Jos).
Orasele sunt de dimensiuni mici: Abrud (cu traditii istorice si miniere), Campeni (cu industria lemnului),
Brad (cu exploatari de minereuri, carbuni, industrie de prelucrare a minereurilor neferoase), Zlatna,
Ampelum in antichitatea daco-romana (centru de exploatare si prelucrare a minereurilor neferoase), Nucet
(cu exploatarea de molibden de la Baita), Vascau, Stei, Beius, Sebis, Alesd (un oras deosebit de
industrializat), Huedin, Simleul Silvaniei.
Pe margini s-au dezvoltat orase mai mari: Alba Iulia, Turda, Zalau, Aiud, Cluj-Napoca.

1.5. Vegetatie si fauna

Muntii Poiana Rusca
Vegetatia este etajata: in baza zonei montane predomina padurile de stejar, urmate apoi de paduri de
amestec (stejar-fag), paduri de fag, iar pe alocuri chiar in amestec cu rasinoase (la peste 1.000m).
La altitudini mari apar si pajisti secundare care (impreuna cu terenurile agricole) au inlocuit vegetatia
naturala. Fauna este corepunzatoare etajelor de vegetatie. In Depresiunea Hategului exista cunaoscuta
rezervatie de zimbri. Spre Mures, in culoarul Streiului se afla parcul dendrologic de la Simeria, la vest de
Deva rezervatia de fauna si peisaj Cetatea Devei si rezervatia forestiera Padurea Bejan.
Muntii Apuseni
Vegetatia, fauna si solurile pe fondul spatiului zonal au o dispunere verticala. Predomina padurile de
fag, in amestec cu cele de stejar (in zonele joase) si conifere (la 1.200-1.400m); padurile de conifere ocupa
altitudinile mai mari (1.400-1.800m).
Fauna naturala, mai bine pastrata ca in alte regiuni, are specii legate de etajele de vegetatie. Predomina
cambisolurile (soluri brune si brune acide) pe cea mai mare intindere, in depresiuni apar si soluri
argiloiluviale, iar la mari inaltimi (peste 1.600m) apar si spodosoluri.
Rezervatiile naturale mai cunoscute sunt: Cetatile Ponorului, Scarisoara, Vadu Crisului (rezervatii
speologice), Ighiu, Detunate, Dealu cu Melci, Bratca (rezervatii geologice si paleontologice), Intregalde
(rezervatie floristica, unde floarea de colt se afla la cea mai mica altitudine).
10

Muntii Banatului
Vegetatia este formata din paduri de stejar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu carpen, paduri
de fag, si la partea superioara in amestec cu conifere.
Exista specii submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie cu
prezenta unor elemente submediteraneene. Predomina, dintre soluri, cambisolurile (brune si brune acide) si
molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase).
Rezervatiile principale sunt:
- Cazanele (flore, fauna, peisaj, relief);
- Pestera Comarnic;
-Cheile Nerei;
- Cheile Carasului.

CAPITOLUL 2:POTENTIALUL TURISTIC AL CARPATIILOR

OCCIDENTALI
2.1 POTENIALUL TURISTIC AL CADRULUI NATURAL
MUNTII BANATULUI
Relieful carstic:
Larga dezvoltare a masei de calcar jurasic i cretacic, ocup o suprafat de 807 km2, fiind
generatoare de atracii turistice; Fenomenele exocarstice i endocarstice, prezenta apelor de suprafa i
subterane, specificul covorului vegetal fac din peisajul carstic o adevarat entitate geografic foarte
imporant pentru turismul din Munii Banatului.
Peterile
Endocarstul este reprezentat printr-un numr de aproximativ 1024 de peteri;
Printre atraciile ntilnite n peteri: galeriile nalte i lungi, cascadele, hornurile, asociaiile
stalactitice i stalagmitice, formele de coroziune (terase, marmite, lingurie).
n numeroase peteri se afl resturi scheletice de urs (Ursus Spelaeus), altele dispun de o faun
cavernicol endemic, iar ntr-o peter din Munii Aninei l-au gsit pe Ion cel mai vechi locuitor al Europei,
de 40000 de ani.
Cele mai importante peteri sunt: Comarnic, Buhui, Ponicova, Popov, Gaura haiduceasc.
Petera Comarnic este cea mai mare pester din Munii Banatului. La nceput, galeria este ngust i
nclinat, apoi, din Sala Mic, ncepe s fie de dimensiuni mari i ncep s apar diferite formaiuni. Sala
Zebrelor are perei dungai, exist Muzeul, Orga Mic, Orga Mare.
La "Zidurile Chinezeti", n perioadele cu precipitaii abundente se formeaz mari lacuri. Urmeaz
"Hornul Mare" al crui tavan nu se distinge din cauza naltimii mari, "Sala de Cristal" i "Sala Domului".
Mai este "Sala Virginia, dar i formaiuni de mici dimensiuni cu nume specifice: Nuca de Cocos,
Crocodilul, Lmia, Ciupercile, Gemenii, Cmila. n total, petera are galerii ce totalizeaz peste cinci
kilometri.
Petera Buhui este a doua peter ca mrime din Munii Banatului (dup Petera Comarnic), cu o
lungime total a galeriilor de 3.217 m, i este parcurs n ntregime de prul Buhui. Galeria prinicpal
msoar 2.100 m.
Petera Ponicova este cea mai mare peter din Defileul Dunrii. Galeriile sale nsumeaz 1.660 m
strbtnd Ciucaru Mare i ieind n Dunre. Este accesibil de pe uscat sau de pe Dunre cu barca. La
intrarea n petera Ponicova, prul cu acelai nume creeaz nite chei scurte i slbatice i un pod natural
lung de circa 25 m i nalt de 6- 8m.
11

Chei i defilee
Rurile au spat n calcare chei slbatice: Nerei, Caraului, Grlitei, Miniului, Suarei, Timiului
de sus, Rudriei.
Cel mai lung i mai spectaculos defileu din Europa este Defileul Dunarii, iar sectorul cel mai frumos
al acestui defileu l formeaz Cazanele Dunrii (7,4 km).
Cheile Nerei sunt o formaiune de tip chei de-a lungul rului Nera n judeul Cara-Severin, ntre
localitile Sasca Romn i opotul Nou. Distana pe care se ntind cheile este de circa 22 km din care
aproximativ 20 km de chei propriu-zise. O poteca turistic marcat le strbate, dar parcurgerea lor necesit
traversarea rului Nera direct prin ap.
n partea estic (dinspre amonte) a cheilor gsim un alt obiectiv turistic, Lacul Dracului, iar din
partea vestic se poate ajunge la Cascadele Beuniei si la lacul Ochiul Beului.
Parcul Naional Cheile Nerei-Beunia ocup zona sudic a Munilor Aninei i partea nordic a
Munilor Locvei, ocupnd o suprafa de 36.364,8 ha ce include 6 rezervaii declarate i una propus.
Unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din sud - vestul Romniei este reprezentat de versanii
stncoi
cu
vegetaie
chasmophitic
ce
formeaz
Cheile
Caraului.
n aceast zon slbatic se ntlnesc perei calcaroi de pn la 100 de metrii nlime, numeroase culmi cu
lapiezuri, grohotiuri i nelipsitele peteri care dau un farmec aparte.
Crestele i abrupturile
Au att valoare peisagistic prin spectaculozitate, dar pot fi valorificate i prin alpinism. Se ntlnesc
des n zonele de chei i defilee.
Ponoarele
Constituie forme carstice cu o larg arie de rspndire pe ntreg cuprinsul zonei carstice, unde apele
se pierd prin sorburi n subteran, vi permanente sau temporar seci: Beiului, Ponor-Plopa, Buhui, Comarnic.
Peisajul carstic
Este rezultatul asocierii formelor exocarstice: lapiezuri, doline, orgi geologice, uvale, polii, vi i
ruri carstice (izbucuri, sohodoluri, ponoare), abrupturi, chei, conturnd arii de interes turistic major cu certe
valene recreative.
Hidrografia
Apele curgtoare: se nscriu n peisaj, mrindu-i vloarea recreativ-turistic i deschid ci de acces n
zonele montane.
Apele n carst: izbucurile constiuie obiective de mare atractivitate turistic prin ineditul apariiei
apelor subterane la suprafa. Cel mai important izbucul Bigar de pe Cheile Miniului; apele subterane din
peterile Ponor, Comarnic, Plopa, Buhui; lacurile carstice: Lacul Dracului format prin prbuirea cavernei
unei peteri, Ochiul Beiului; cascade: Valea Beuniei, Bigrului i Suarei.
Lacuri de acumulare:
de pe Brzava: Valiug, Breazova, Secu;
de pe Timi (Trei Ape);
de pe Buhui (Buhui, Mrghita);
de pe Mini (Gura Golumbului), etc.
Vliug este un lac de acumulare pe Brzava, utilizat pentru producerea energiei electrice i pentru
alimentare cu ap. Are o suprafa de 12,6 ha i un volum de 1.130.000 m.c. de ap. Barajul lacului a fost
ridicat n anul 1909.Este ncadrat de lacurile de acumulare Gozna (66,2 ha), aflat n amonte i Secu (105,67
ha) aflat n aval.
Lacul Buhui este primul lac artificial din Romnia fiind realizat n 1904 pentru alimentarea cu ap a
Aninei prin bararea unor galerii din Petera Buhui. Tot aici se afl i unul dintre cele mai lungi cursuri
subterane de ap (3217 m) cunoscute din Romnia, Prul Buhui.
Vegetaia i fauna
Din suprafaa total a Parcului Naional Cheile Caraului, 79 % este ocupat de fond forestier, din
care 73 % din suprafa fondului forestier este ocupat de specia fag, constituind astfel un parc naional al
12

fagului cu predilecie. Rinoasele, n special bradul, ocup 13 %, restul de 14 % din suprafa fondului
forestier
al
parcului
este
ocupat
de
diverse
specii
de
amestec.
n structura pe vrste, se constat o preponderen net a arboretelor btrne, respectiv toate arboretele au
varst
de
peste
52
60
ani.
La obria Nerei, respectiv n Valea Nergania i Valea Beunia, se afl cea mai compact mas de
fagete
cvasivirgine
din
Europa
pe
o
suprafa
de
cca.
5000
ha.
Interveniile antropice neeseniale au permis meninerea structurii generale a acestor arborete i echilibrul
lor ecologic. Aceste fgete nu au fost afectate de incendii.
Teritoriul de S, SE, SV al parcului are un caracter aparte prin energia mare de adaptare pe care au
solicitat-o staiunile aride pe calcare, prin originalitatea unor specii componente. Se includ aici n cea mai
mare parte ecosisteme forestiere care au fost constituite n rezervaie cu muli ani nainte. ntreaga zon este
bine mpdurit, cu pduri bine gospodrite, specia predominant fiind fagul, nsoit de diverse specii
precum: carpen, cire, frasin, paltin.
Defileul Dunrii este un domeniu biogeografic prin excelen forestier.El cuprinde specii termofile
datorit condiiilor de adpost i influenelor climatice submediteraneene.Valea Dunrii n defileu,orientat
n linii mari V-E,cu un versant mai nsorit i altul mai umbros,impune diferenierea vegetaiei n funcie de
orientare. Pe pantele nsorite cu soluri scheletice mai rspndit este gorunul,carpinia i pinul negru.Pe
pantele umbroase cu soluri silveste brune luvice, se dezvolt stejarul pendunculat, cerul, grnia.
n pajistile de pe locurile n care pdurea a fost defriat apare o vegetaie de ierburi mesoxerofitice.
Fauna: n Defileul Dunrii,unde fluviul are ape repezi, n albia minor se ntlnete o faun torenticol tipic
format din diferite specii de crustacei i melci. Se ntlnesc o serie de elemente mediteraneene.ntre acestea
sunt cteva reptile ca vipera cu corn, care vara se nclzete la soare pe stncile albe calcaroase sau prin
tufiuri, broasca estoas ; insecte: clugria ;scorpionul. Ca elemente autohtone sunt: broasca rioas verde
i brun, soprla i arpele de cas. Un pete tipic pentru defileu este cega.
MUNTII POIANA RUSCA
Relieful carstic. Peteri
Dei rocile carbonatice i relieful carstic au o raspndire larg n partea de est i de nord-vest a
Munilor Poiana Rusc, pn n prezent se cunosc puine peteri. Aceasta se datoreaz faptului c n marile
masive de roci carbonatice de la Hunedoara-Runc, Gros i Luncani-Poieni calcarele apar subordonat
cantitativ, marea majoritate a suprafeei fiind ocupat de dolomite (roci mai puin propice carstificrii n
adncime). Explorarea speologic ns nu i-a spus ultimul cuvnt, deoarece o cercetare sistematic a
ntregii arii nu a fost realizat pna n prezent.
Mai bine sunt cunoscute cteva peteri din bazinul vii Bega, datorit unor explorri efectuate n
1963. Dintre aceste peteri cea mai mare i interesant pentru turiti este cea de la Romnesti sau Petera
cu Ap, aceasta fiind renumit pentru acustica sa.
n toamna anului 1987, Romnia a inut unul dintre cele mai frumoase evenimente culturale care a
avut loc n Munii Carpai, i anume, primul concert simfonic care a impresionat peste 600 de partcipani
care au luat parte la acest concert. Romnia se numr astfel printre puinele ri care organizeaz i in
astfel de concerte simfonice n zone speologice.
Petera Albastr este i ea unic n felul ei datorit unei dominane cromatice atent studiat de
ctre speologi (Albastru de Pietroasa).
Peteri, mai mici, se afl n valea Bega Luncanilor:

13

-Petera din Stnca lui Florian, situat n malul drept al vii, n apropierea fabricii de sticl de la
Tometi;
- Petera din Cioaca Birtului n versantul stng al vii, la jumatatea distanei ntre Valea lui Liman i
primele case ale localitii Luncani;
- Petera din Piatra Fetii, localizat n versantul drept al vii Caprioara.
Printre puinele peteri din Poiana Rusc se mai numar:
-Petera de la Mgura -Crjihi ( Hunedoara);
Petera Coasta Firezului- Dobra ( Hunedoara);
Petera Valea Seac Lpugiu de Jos ( Hunedoara);
Petera Marea- Lelese ( Hunedoara)
Petera Mic -Lelese ( Hunedoara);
Petera Cauce -Lelese ( Hunedoara);
Petera de la Crciuneasa- Lelese ( Hunedoara);
Petera Curat -Pestisiu Mic ( Hunedoara);
Petera Spurcat -Pestisiu Mic ( Hunedoara);
Petera Piatra Fetii -Luncanii de Jos ( Timis);
n afara celor menionate, mai exist peteri necercetate n partea de nord i cea de est a munilor
Poiana Rusc.
Peterile cunoscute din Poiana Rusca se nscriu ntre peterile mici i mijlocii i nu au o importan
speologic deosebit.
n general, sunt peteri fosile i nu sunt bogate n stalactite, stalagmite sau alte ornamentaii
naturale. n parte, acestea au fost deteriorate de localnici i turiti.
Peterile menionate sunt neocrotite i neamenajate, fiind vizitate mai ales de localnici. Drumurile i
potecile care duc la aceste peteri nu sunt marcate pentru turiti.
Rezervaii i arii protejate
Zona agroturistic a piemontului Poiana Rusci dispune de patru rezervaii naturale, respectiv Lacul
fosilifer Rdmneti de 4 ha, aflat pe raza Ocolului Silvic Fget i Lacul cu Narcise cu o suprafa de 20
ha din satul Bteti aparinnd de oraul Fget.
De asemenea, n zon se afl o arie protejat n suprafa de 362 ha pe teritoriul comunei Frdea Lacul Surduc. Acumularea Surduc, nfiinat n 1975, este cea mai mare ntindere de ap din Piemonturile
Vestice, avnd o suprafa de 362 ha. Este o ap oligotrof, curat, cu maluri fr vegetaie, doar partea
amonte prezentnd cteva tufe de rchit i slcii pe malul polderelor de refulare nierbite. Aceste locuri
sunt improprii pentru cuibritul psrilor acvatice. Flancurile lacului sunt puternic antropomorfizate prin
14

numeroase i diverse construcii de sfrit de sptmn. Traptat se formeaz o structur de construcii

confortabile pentru agrement mai ndelungat n zon.
Plimbrile pe lac cu ambarcaiunile sunt la ordinea zilei, n scopuri de agrement i de practicare a
pescuitului, iar n sezonul rece n acelai mod se practic vntoarea raelor slbatice.
Zona are un ridicat potenial piscicol deoarece, pe lng Lacul Surduc, dispune de dou importante
ruri ale judeului Timi, respectiv Timi i Bega.
Telecabina este singurul ascensor nclinat din Romania, iar din punct de vedere al lungimii traseului
278 metri i a diferenei de nivel 158 metri este primul din Europa.
Instalaia asigur legatura mecanic de la staia de plecare, situat la cota 180
metri pn la platforma intermediar a Cetii Deva situat la cota 342,65 metri,
respectiv o diferen de nivel de circa 160 metri.
Fauna i flora specii rare, ocrotite sau pe cale de dispariie
Zona agroturistic a piemontului Poiana Rusci are cteva specii din fauna Romniei foarte rare sau
pe cale de dispariie.
Dintre aceste specii trebuie amintite: corbul (Corvus corax) n zona Rdmneti; lstunul de mal
(Riparia riparia) n zona Hitia; rsul (Lynx lynx) n zona Fget i nu n ultimul rnd ursul carpatin
(Ursus arctus), n zona Fgetului.
Din flor, specia cea mai interesant este narcisa (Narcissus Poeticus) ntlnit n zona Bteti, din
comuna Fget.

MUNTII APUSENI
Potenialul natural reprezint prin peisaje spectaculoase configuraia variat a reliefului
,condiiile climatice favorabile (frecvena redus a fenomenelor negative ,absena temperaturilor
excesive),valoarea terapeutic i abundena unor
factori naturali ,(ape minerale i
termominerale,nmoluri curative,topoclimat i microclimat ,fauna i flora ,etc.)

Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au pastrat ntr-o form sau
alta neatinse de activitile umane.Prin specificul,coninutul i valoarea lor ,resursele turistice
naturale reprezint ,pe de o parte ,atracii turistice,pretabile pentru vizitare ,iar pe de alt parte ele
pot fi valorificate direct n activitatea de turism ca materie prim.

Munii Apuseni ofer resurse turistice naturale

:relief,clim,ruri,lacuri,ape subterane ,vegetaie ,faun,.a.

prin

componentele

sale

legate

de

Teritoriul acestor muni dispune de un fond bogat i foarte variat de resurse naturale
,componente ale peisajului su geografic cu importante atribute definite de numr i densitate
relativ mare i de valene estetice,tiinifice,recreative i educative superioare.Aceste valene au
fcut ca zestrea natural a teritoriului s reprezinte principalele elemente de atragere a sa i de
reinere a turitilor.
15

Principalul element atractiv l constituie relieful ,valoarea sa turistic fiind amplificat de

particularitile celorlali factori geografici cum ar fi clima,hidrografia,vegetaia i fauna.

.Relieful munilor Apuseni

Relieful munilor Apuseni se nscrie drept cel mai variat potenial turistic ,prezentnd
interes prin valoarea sa peisagistic ,ct i prin posibilitile sale de acces ,de desfurare a
activitilor turistice i de amenajare pentru turism.
Munii Apuseni i impun frumuseea cadrului natural luat in ansamblu ,remarcabil pentru
frumuseea peisajelor sale.
Sub acest aspect cea mai interesant este zona carstic a munilor Bihor care reprezint cea
mai spectaculoas ,interesant i original zon carstic din ara noastr ,similar sau superioar
unor zone carstice din Europa.

Munii Trascu
Ea ntrunete cele mai reprezentative formaiuni carstice de suprafa :doline,vi carstice
izbucuri,ponoare,etc.i de adancime (peteri,avene) unele dintre ele comparabile cu alte formaiuni
similare din alte pri ale lumii reprezentnd de altfel ,obiectivele turistice majore ale munilor
Apuseni evideniindu-se:

Chei pitoreti i impresionante precum sunt cele de pe Valea Garda Seac (cheile
Garda Seac ,Tuzului ,Cerbului ,Sohodolului,Grdioara),de la Coiba mic ,valea Ordncua,valea
Arieului mare (cheile Mndruului),Albacului sau de la Zugi pe valea Stearp.

Peteri de mrimi diferite cu formaiuni spectaculoase sau de ordin tiinific printre

care peterile Ghearul Scrioara,Vrtop,de pe valea Garda Seac,Coiba mare,Coliba
Ghiului,Petera cu Apa de la Fata Blcenii Sura ,izbucul Sura Apei,Petera lui Ionele,Petera
Urilor.

Izbucuri pe valea Garda Seac :izbucul Tuzului,Gura Apei ,coliba Ghiobului.

Cascade i praguri pitoreti pe valea Grdioara i Arieul mic (cascada Vrciog)

Ponoare,doline,lapiezuri apar n depresiunea nchisa , ocoale,n mprejurimile ctunelor

Gheari i Ocoale ,i pe platoul carstic Scrioara.

Relieful carstic reprezint aspecte pitoreti n perimetrul Muntele Mare,unde pot fi admirate
defileul de pe cursul inferior al Arieului,cheile Posagii,Pociovalitei,Runcului,Ocolielului,
Sagagelei,renumitele izbucuri Feredeu i Bujori de pe valea Posaga,cascadele sipote i izbucul de pe
valea Arieului i masivul calcaros Scrioara-Biloaia,cel mai interesant sector al acestor muni.
Munii Trascu sunt prezeni n teritoriu cu formaiunile calcaroase din versantul sudic al
masivului Bedeleu,peterile Huda lui Papara i Zmeilor ,cheile Morilor,Ponorului,Bulzului i
cascadele de pe valea Poienii.
Pitorescul cadrului al zonei este sporit i de peisajele create de celelalte formaiuni geologice
aflate n alctuirea munilor ce strjuiesc valea Arieului ,reinnd atenia n mod deosebit clile
16

vulcanice ce domin formele n general montane ale ramurii estice(munii Auriferi) a munilor
Metaliferi printre care Poienua,Detunatele,Vlcioiu i Gemenele.n morfologia de detaliu chiar i
unele roci sedimentare din alctuirea acestor muni au generat forme ce se impun n peisaj :stnci
abrupte,vrfuri ascuite,mici creste,cum ar fi Margaia de langa Lupa,Negrileasa,culmea Mogoului
din munii Trascu.
Frumuseile peisagistice constituie o mare bogie n Apuseni ,acestea gsindu-se n marea
majoritate a zonelor de vi sau de culmi montane:munii Bihor n zona Vrtop ,comuna
Arieeni,Muntele Mare ,munii Trascu.De la platoul muntelui Gina se zresc n deprtare esurile
Aradului,extremitile vestice ale munilor Apuseni,pdurile de molid i de brad de la Dragu,culmea
Bihorului nvecinat(1848m) fermectoarea vale a Criului Alb cu satele ei , forma piramidal a
Mgurei,vrful Strmba i Detunata cu coloanele ei de bazalt fiind declarat monument al naturii.
3.3 .Clima munilor Apuseni
Clima este un alt element de atracie turistic ce reprezint particularitile climatului
deoarece favorizeaz desfurarea de activiti turistice pe parcursul ntregului an.Zona munilor
Apuseni are un climat continental moderat cu particulariti determinate de poziia sa, fiind sub
directa influen a maselor de aer umed i rcoros dinspre vest peste care se suprapun influene
sudice i sud-vestice care aduc n tot timpul anului mase de aer cald de origine tropical.Apar i
influene climatice nordice i nord-estice purttoare a unor mase de aer rece ,de origine polar i
arctic.
n acest cadru cea mai mare parte a Apusenilor ,are temperatura medie anual de 6* C . n
funcie de regimul termic se constat:

Zile de iarn -temperatura maxima sub 0* C ,n depresiuni,n ntervalul noiembrie

martie(35 zile) i octombrie-aprilie(70 zile),n zona nalta a munilor Bihor;

Zile cu nghe se produc n intervalul septembrie-aprilie pe vile rurilor ,uneori i

n august-iulie ,la mare altitudine.

Zile de var cu temperatura maxim de 25* C apar numai n bazinele inferioare ale
rurilor n perioada martie-septembrie(80 zile).Numrul lor scade odat cu altitudinea ,pn la o zi
sau deloc(peste 1599m)

Datorit influenei circulaiei vestice umezeala aerului are valori medii de 7585%.Nebulozitatea cea mai accentuat (7 zecimi) se nregistreaz n munii Bihor i muntele Mare
corespunzator umezelii de 85%.n zona nalt zonele cu cer acoperit sunt mai numeroase ,n timp
ce zilele cu cer senin se remarc mai ales spre estul teritoriului.
Precipitaiile sunt abundente n zona munilor Apuseni ,variind de la 1400mm ,n vest ,pe
culmile nalte ale Bihorului i muntele Mare pn la circa 1100 mm,la Arieeni -800 mm i Avram
Iancu-650 mm i mai puin de 800 mm spre vest.
Maximul pluviometric se nregistreaz n lunile mai ,iunie i iulie,iar cele mai mari cantitti
de precipitaii cad n februarie i martie.Ninsorile cad timp de 50-60 zile n muni i de 20-30 zile
n depresiuni i vi.Stratul de zpad dueaz 150 zile pe an n zona Montana nalt i 30-50 zile n
vale.n zona de munte stratul de zpad este stabil din luna decembrie pn n martie.
Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarn sunt nltimile de peste
900 metri ,stratul de zpad atinge 30-40 cm.Vntul este adaptat liniilor mari ale reliefului,astfel n
zona Montana predomin circulaia vestic,la Cmpeni ,direciile dominante sunt cele de sudvest,vest i nord-est .
Particularitile climatului creeaz ambiana pentru activitatea de turism ,dar constituie n
acelai timp i un important factor natural de cur (climatoterapie);se disting trei tipuri de
bioclimat:excitant-solicitant de cmpie,sedativ indiferent de deal i podi,tonic-stimulent de
munte.Unele din aceste trei tipuri se constituie n factori indispensabili practicrii turismului(zapada
17

pentru practicarea sporturilor de iarn) reprezentnd n acelai timp i un important

turistic,interesnd activitatea turistic att n sezon ,ct i n eztrasezon.

potenial

. Elementele hidrografice ale munilor Apuseni

Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importan turistic ridicat
,impunndu-se prin elementele estetice pe care le introduce n peisaj prin aspectele tiinifice
complexe ce le prezint sau prin posibilitile oferite pentru practicarea de activiti de recreere i de
agrement nautic.
Astfel ,att Arieul ,ct i afluenii si prezint vi pitoreti marcate cu sectoare de chei
sau defilee spectaculoase ntrerupte de bazine sau lunci.n lungul acestor vi este o importan
reea de drumuri feroviare i poteci care asigur accesul n muni,n toate direciile,alctuind
principala reea de trasee turistice.
Pentru balneoturism funcioneaz ca bazine complexele lacustre de la Turda ,Cojocna,OcnaDejului,Bia-Gherla.O atracie deosebit o constituie fenomenele hidrologice din zonele carstice
.Dirijate n subteran prin sorburi i ponoare (Scrioara,Gheari i Ocoli),apele strbat distane mari
n interiorul calcarelor i ies la suprafa prin guri de peter ,izvoare carstice sau izbucuri
puternice(Coteul Dobretilor, Tutul i Gura Apei)
n peisajul teritoriului exist o serie de lacuri antropice unele amenajate la nceputul secolului
al XX-lea pentru asigurarea apei necesare exploataiei miniere.Este vorba de cele 9 lacuri amenajate
n perimetrul comunei Roia Montana cu o suprafa de 6,4 ha dintre care cel mai mare este Lacul
Mare de 2,5 ha.

Vegetaia
n munii Apuseni apar toate etajele i subetajele de vegetaie.Vegetaia subalpin se
ntlnete insular n Curcubata mare i muntele Mare,limita ei inferioara cobornd pn la 1560
m.Asociaiile de tufrisuri apar n alternana cu pajitile alpine.Tufriurile sunt formate din jneapn
,ienupr pitic ,arin de munte ,smardar.Gramineele alctuiesc n special pajitile :prusca,iarba
vntului,firua i mai multe dicotiledonate.
Etajul molidului este ntlnit n munii Bihorului i muntele Mare ,limita inferioara fiind
cuprins ntre 1550 m i 1230 m.Pdurile de molid mbrac versanii abrupi ai acestor muni
cobornd uneori spre vi.Elementul principal este molidul ,la care se adaug bradul,fagul i arinul
alb.
Subetajul molidului se afl n etajul pdurilor de foioase cu mai multe etaje.Pdurile de
rinoase i de fag apar ntre 1200 i 900 m.Speciile caracteristice sunt fagul i bradul ,la care se
adaug frasinul,tisa,molidul,carpenul,paltinul de munte,teiul i alunul.
Pdurile de fag ocup cea mai mare parte de pdure din bazinul Arieului.
Pajitile secundare foarte rspndite n munii Metaliferi ,Trascau i n depresiuni ocup azi
locul fostelor pduri de fag defriate i aparin formaiei de paiusc cu diverse specii.Subetajul
gorunului este dezvoltat la poalele muntelui Mare ,Trascu i n regiunile deluroase limita superioara
fiind la 700 - 900 m.Speciile ntlnite n aceste pduri sunt stejar ,garnia,fag,carpen,frasin.
18

Vegetaia luncilor este deosebit fa de cea a etajelor de vegetaie strbtute de ruri

,factorul hotrtor putnd fi inundaiile periodice ,dar i apropierea apelor freatice.Speciile lemnoase
caracteristice luncilor sunt:plopul,salcia,rchita ,aninul negru,iar din cele ierboase :rogoz,stnjenel de
balta i se ntlnesc bazinele rurilor Arie,Arieul mic,Abrud,Posaga,Ocoli ,Iara.
Vegetaia de mlatin cunoscut sub numele de molhas provenit din graiul moilor este
prezent n Vrful Cpnii din Muntele Mare i este format din muchi,fanerogame,merior,roua
cerului.
Potenialul natural generat de vegetaie complecteaz
compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice .

gama

atraciilor

proprii

altor

Fauna
Din punct de vedere turistic fauna prezint importan mai mult prin valoarea sa
cinegetic.Fauna de mare interes vntoresc se concentreaz n unitile montane :urs,mistre,coco
de munte,cerb,etc.,dar i n pdurile de deal i cmpie :cpriorul.
n pdurile de foioase psrile au reprezentani tipici :ierunca ,piigoiul,mierla,buha.
n fgete triesc :oarecele gulerat,viezurele,ursul brun,lupul,jderul ,cerbul,mistreul ,iepurele i
veveria.
Cprioara este mai des ntlnit n pdurile de stejar dect n fget ,iar psrile sunt
numeroase aici:sturzul de vsc,potrnichea,ciocrlia de pdure,graurul,ghionoaia sur.

atracie deosebit n bazinul Arieului o constituie fauna piscicol care cuprinde mai
multe specii de peti,cu o zonalitate bine evidentia:

zona pstrvului ocup o buna parte din bazinul Arieului i

principalii si aflueni Arieul mic ,Bistra,Lupa, (urc pn la 1400 -1500 m i cobornd pn la
600 m)

zona lipanului i moioagei se gsete pe cursul superior al

Arieului;predominante sunt specii ca lipanul i mreana de munte sau moioaga.

zona scobarului ocup o bun parte din cursul inferior i

mijlociu al Arieului,iar speciile dominante sunt scobarul i cleanul

zona cleanului suprapus cursului inferior al Arieului i este

dominat de specia cleanului

Rezervaii naturale
Pentru a se pstra nealterate frumuseea lor ,o parte din monumentele naturii sunt ocrotite
de lege spre a putea fi transmise n ct mai buna stare generaiilor care vor urma ,chiar n
condiiile puternicelor influene pe care le exercit omul.
Ocrotite i declarate monumente ale
stncile calcaroase din munii Bihor,muntele
ursului de la Scriele-Blioara;pinul de pe
mparatului de la Baia de Arie;frasinul de la
de 7 m.

naturii sunt plante ca :floarea de col ntlnite pe

Gina ,muntele Mare i munii Trascu;strugurele
stnca din albia Arieului de la Slciua; fagul
Aiton avnd vrsta de cca 300 ani si circumferina
19

n cadrul faunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele ,corbii,psrile insectivore.
n munii Apuseni se individualizeaz o serie de rezervaii naturale de mare interes cu regim
special de vizitare ,dar cu mare atractivitate pentru turiti.
a)Rezervaii geologice

Dealul cu melci se afl n vestul comunei Vidra ,reprezentnd un celebru recif

senovian prin ntinderea apreciabil, variaia speciilor de animale i marea diversitate a
organismelor.Forma dominant o reprezint melcul Acteonella cu speciile Gigantea i Lamavka
cenura ,cca 100 000 mii de exemplare acumulate ntr-un spaiu restrns n cretacicul superior.

Detunata goal i detunata flocoas(24 ha) const n prezena faimoaselor coloane de

bazalt,de form prismatic hexagonal. Aflate n munii Metaliferi ,aceste vrfuri deja modeste ca
altitudine reprezint puncte de puternica atracie pentru iubitorii naturii.

Complexul carstic Scrioara(200 ha) - accesul n aceast peter se face printr-un

aven care d ntr-un sistem de galerii etajate de 2 500 m lungime i o denivelare de 220 m.
b) Rezervaii botanice :

Rezervaia natural de la Scrioara-Blioara-zona ocrotit este situat n partea

superioar n masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi epoase ,nsoite de plante
saxofile.n aceast subasociatie regional se remarc argintica ,precum i strugurii ursului sau dupa
numele dat de localnici sarbazele.

Rezervaia Cptna-se afl pe culmile largi dintre Balomireasa si muntele

Mare,unde se gasesc cele mai nalte tinoave din ar ,numite de moi molhasuri.Situat la 1600
m ,rezervaia este format din muchii Sphagnum i Holitrichum cu mai multe specii de Vaccinum
i plcuri de pinus mugho,alge,n varietti de forme noi.

Rezervaia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

c)Rezervaiile forestiere
Pdurea de larice de la Vildom este situat la poalele munilor Trascu la sud de
Arie.Laricele apare n locurile luminate ,n plcuri sau arborete destrmate i se ntlnete n
cadrul etajului fagului.
d)Rezervaii mixte:

Cheile Turzii(125 ha) reprezint o uria spintecatur n bara de calcare jurasice ,la
jumatatea culmii Petretilor.Rul Hasdate coboara de la 460 m ,cat are la intrarea in cheiepana la 420
,la iesire realizand astfel o panta medie de 13 m/km.
Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile ,nu numai pentru Romania ,ci si pentru
Europa.,cum ar fi o plant specifica de usturoi care constituie faima cheii aceasta planta gasindu-se
numai in Turkestan.
Zona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali de cura care pot fi
structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul balnearin:

ape minerale si termominerale;

lacuri si namoluri terapeutice;

plante medicinale;

factori climatici(aeroterapie si cura de teren)

curele de aeroionizare;
2.2 POTENIAL TURISTIC ANTROPIC
20

MUNTII BANATULUI
Obiectivele turistice de provenien antropic sunt rezultatul interacionrii dintre om i mediul
su de via, n decursul epocilor istorice.
Aceste obiective turistice antropice constituie un element de baz n aprecierea valorilor
recreative, precum i un indicator de dezvoltare cultural-istoric i economico-social al zonei turistice.(Olaru,
2000. pg. 36)
Portul, datini si obiceiuri stravechi, olritul, cojocritul
Trstura general a culturii bnene este motenirea unei puternice romanit i, parte integrant
din cultura spaiului carpato-dunrean, cu prezena unor trepte de cultur oriental bizantin mai trzie. La
acestea se mai adaug i interferena puternic cu influenele etnografice ale Olteniei, legtura cu lumea suddunrean i ocupaia de mai bine de 150 ani sub Imperiul Otoman.
Cteva din elementele mofrologice ce compun costumul bnean brbtesc sunt cma lung i
laibr iar n ceea ce priveste costumul femeiesc acesta este compus din catrine, opreguri cu ciucuri i ceapsa
cu conciul.
ranii satelor din aceast zon sunt purttorii unor inegalabile bogii i anume cea a datinilor i
a obiceiurilor strvechi, transmise din generaie n generaie. Cele mai frumoase obiceiuri sunt cele de var
i primvar: nprodul, nvruichitul, slobozirea la mort, nunta Cornilor, Urii i multe, multe altele.
Printre meteugurile cu datin din Banat pot fi amintite:

Olritul- care are ca i centru principal comuna Bini, dar se mai practic i n
Socolari, Lpunicul Mare. n aceste sate se pot vedea cuptoarele de ars oale, roata olarului cu ajutorul
creia meteugarul plmdete lutul.

Cojocritul- care se mai practic ns n puine locuri, iar dintre acestea pot fi amintite
Teregova, Bozovici, Domanea.
Monumente, ansambluri si situri arheologice
n aceast categorie intr urmtoarele edificii i ansambluri, cele mai reprezentative din
zona Banatului: Biserica i necropola de la Ogele, aezrile neolitice din epoca bronzului, aezrile
fortificate dacice de la Grdite i Dalboe.(Olaru 2000)
Monumente de arhitectura religioas, religioas popular
n ceea ce privete arhitectura religioas aceasta abund n exemple, cele mai importante
fiind: biserica romano-catolic din Anina (1828), biserica romano-catolic din Reia (1848), biserica
Pogorrea Duhului Sfnt din Lpunicul Mare (1770). Mai pot fi amintite: biserica Sfinii Apostoli din
Sasca Montan (1777), biserica nalarea Domnului din Bozovici(1798), etc. (Olaru, 2000)
n cadrul monumentelor religioase populare intr bisericiile de lemn, care din pcate sunt
foarte reduse la numr. Dintre acestea puine pot fi amintite: biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului
de la Iersig (cca. 1450), biserica de lemn Sf. Prooroc Ilie de pe Semenic.
Ansambluri de arhitectura populara cu caracter industrial
Morile cu ap de la Eftimie Murgu, Prigor, Bozovici; gatere de la Luncavi a, Grna, etc;
mori cu ciutur i butoni la opotu Nou, ichevia.
21

Muzee
Exist o multitudine de muzee dintre care cele mai cunoscute sunt: Muzeul Jude ean de
Istorie din Reia, Muzeul Culturii Crene, Muzeul Clisurii de sus a Dunrii din Moldova Nou, Muzeul
locomotivelor cu aburi din Reia, unde este expus prima locomotiv fabricat la Reia.
Plci comemorative, cldiri memoriale
Casele memoriale din Banat sunt puine i relativ necunoscute. Casa memorial a dr, Ioan
Srbu din localitatea Eftimie Murgu, casa lui Tata Oancea din Boca, casa generaluilui Ion Dragalina din
Caransebe, iar dintre plcile comemorative cele mai reprezentative sunt cele de pe cladirea teatrului din
Oravia.
Zone unde au loc festivaluri folclorice, etnografice
Festivaluri de poezie n grai bnean Tata Oancea Caransebe, Serbrile Zpezii de pe
muntele Semenic, Cntecul muniilor- festivalul muzicii romneti i germane de la Brebu Nou i Grna.
Arii agricole de interes turistic
Aceste zone sunt: aria pomicol Domaneaa, Eftimie Murgu si deasemenea aria viticol
Moldova Nou, Socol, Buzia.
Obiective socio-culturale- case de cultura si institutii de spectacol, obiective culturalspotive
Case de cultur i instituii de spectacol ntlnim pe toat aria zonei, n toate oraele: Rei a,
Caransebe, dar poate cel mai reprezentativ este teatrul din Oravia care prin arhitectura sa este unicat n
Europa. Aceai situaie o ntlnim i n cazul obiectivelor sportive cum sunt slile polivalente, trandurile
care deasemenea la ntlnim peste tot. (Olaru, 2000)

MUNTII POIANA RUSCA

Se pot distinge patru categorii de turism practicabil n aceast zon:
1.
turism de tabr pentru tineret (Poieni)
2.
turism alternativ de recreere pe Lacul Surduc, Cincis
Lacul este nconjurat n mare parte de pduri de foioase i fnee, pe maluri fiind ridicate numeroase
case de vacan. n zon fauna este deosebit de bogat ceea ce face ca i atracia cinegetic s fie deosebit de
mare. Animalele frecvent ntlnite sunt iepurele, popndul, dihorul, nevstuica, fazanul, cocoul de munte,
lupul, vulpea, mistreul, veveria, cerbul, cprioara, pisica slbatic sau chiar ursul.
Pe lng lac sau n satele nvecinate proprietarii caselor de vacan sau stenii ofer cazare i mas
turitilor.
3.
turism clasic organizat n hoteluri, moteluri, cabane i campinguri
Reeaua de cazare a zonei este diversificat, incluznd hoteluri, cum ar fi la Fget, hotelul Padeul.
De asemenea, la Tometi, n apropierea crei localiti se afl i Petera Romneti, n care se organizeaz i
concerte de muzic simfonic, funcioneaz complexul turistic Valea lui Liman iar n apropiere de
localitate Ndrag cabana Cpriorul ,etc.
4.
agroturism n stadiu incipient de organizare
22

Trebuie s precizm c ofertele de cazare n zona de interes sunt multiple i variate, dar nu sunt n
totalitate clasificate. Zona dispune de un potenial agroturistic ridicat.
Vestigii arheologice, monumente i ruine medievale
ntreaga zon este atestat documentar nc din secolele XIII XIV, constituind o comunitate
romneasc aflat cnd sub ocupaie turceasc, cnd habsburgic. Vestigiile i monumentele zonei reflect
ntru totul aceast alternan.
n satul Romneti exist o aezare paleolitic din mil. VI I. Chr., la Fget se gsesc ruinele cetii
Fgetului din secolele XVI XVII; n satul Jdioara, comuna Criciova se afl Cetatea Jdioarei din secolele
XIV XVI, iar n satul Romneti din comuna Tometi, n petera Vrful lui Filip se afl o aezare
neolitic din epoca bronzului datnd din mil. II I. Chr.
n comuna Frdea se afl o fost min de argint din secolele XIX.
La Mntur exist o aezare medieval i ruine de biseric din mil. III I. Chr. precum i un plc
de platani de pe vremea mprtesei Maria Tereza.
n satul Poeni se gsesc ruinele castelului Oster von Leopoldina i cripta familiei Oster.
La Romneti se afl Mnstirea Izvorul lui Miron, iar n localitile Victor Vlad Delamarina i
Traian Vuia s-au nscut poetul, respectiv inventatorul Traian Vuia.
Castelul Huniazilor este unul din cele mai importante monumente de Fig.2 Manastirea Izvorul
arhitectur medieval din ar. Forma pe care o vedem astzi dateaz n cea lui Ion
mai mare parte din secolul XV i se datorete reconstruirii unei ceti de hotar mai vechi din secolele XIII
XIV, n timpul de nflorire al familiei Huniazilor (Voicu i fi ul su Iancu de Hunedoara). n anul 1724
castelul intr n proprietatea statului. Fiind distrus parial prin mai multe incendii, castelul a fost supus
restaurrilor nc din secolul trecut. Cea mai important restaurare, nceput n 1956, a urmrit
transformarea monumentului n muzeu de art feudal i istorie.
Biserica de lemn din Lpugiu de Jos, situat idilic n cimitirul comunei, n mijlocul unui mediu rural
tipic pentru partea de nord a Munilor Poiana Rusc, a fost construit n 1777. Pereii i stalpii de susinere
din stejar masiv mbinate cu bare de fier se reazem pe o fundaie de piatr. Biserica este acoperit cu
indril.
Porile de Fier ale Transilvaniei-este singurul loc din ar n care a circulat (pn n primvara
anului 1978) un tren tras de o locomotiv cu cremalier. ina central cu zimi poate fi vzut i astzi pe
calea ferat de lng drum.
Comuna Sarmizegetusa, unde se poate vizita amfiteatrul roman , palatului Augustalilor i ale
Forului (300 m de la amfiteatru) i muzeul de arheologie (200 m de amfiteatru). Aezarea roman (Ulpia
Traiana) a fost nfiinat din porunca mpratului Traian, dup primul rzboi daco-roman i cumplita lupt
de la Tapae, prin instalarea unei garnizoane n apropierea Porilor de Fier ale Transilvaniei.
Ulterior, mpratul Hadrian adaug denumirii epitetul Sarmizegetusa (numele complet n documente
este colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa), pentru a arta c noua capital roman a preluat
rolul capitalei dacice din Munii Ortiei. Cldirile centrale din aezare erau nconjurate de ziduri n form
de patrulater, nalte de 45 m .
Oraul, metropol politic, religioas i cultural a provinciei ntre anii 106271, decade dup ce
este prsit de oficialitile romane. n secolul XIII era probabil deja o ruin, din care localnicii se
aprovizionau cu material de construcie (ex. bisericile de la Densu i Strei).
Biserica din Strei, unul din cele mai vechi monumente de arhitectur romneasc din Transilvania,
datnd din secolul XIII, poate fi vizitat n comuna Strei, la civa kilometri nainte de a ajunge la Clan.
Turnul i acoperiul sunt construite din piatr n stil roman, n mod asemntor bisericii din Densu. La
construcie au fost utilizate fragmente din sculpturi i pietre cu inscripii romane, provenite de la
Sarmizegetusa. n interior se pstreaz picturi din secolul XV. Urme de pictur au fost observate i n
exterior.
La Simeria se poate vizita rezervaia dendrologic Arboretul Simeria.
23

Spturile arheologice au artat c mprejurimile municipiului Deva au fost locuite ncepnd din
neolitic. Prima atestare scris a oraului dateaz din 1269. n ultimii ani oraul Deva s-a extins mult, n
special spre sud-est, i a cptat o nfiare modern datorit reconstruirii centrului i ridicrii cartierelor
noi Dacia, Gojdu i Micro 15 A.
Oraul este dominat de Dealul Cetii, care se ridic n spatele parcului i al stadionului, strjuit de
ruinele unei fortree medievale reconstruit de mai multe ori i distrus definitiv n timpul revoluiei din
18481849. Pe artera principal a oraului (Bulevardul Dr. Petru Groza) se afl statuia ecvestr a lui
Decebal cu dragonul, oper a sculptorului I. Jalea (Piaa Victoriei), monumentul Dr. Petru Groza de C.
Baraschi (Piaa Unirii), iar n parcul de sub cetate, statuia mai veche a lui Decebal realizat de R. Moga.
Tot n parcul ora ului sunt deschise pentru public dou secii ale muzeului judeean, i anume secia de
tiine naturale i secia de arheologie, ultima amenajat n castelul Magna Curia, cldire n stil baroc
din secolul XVII.
Haegul este principalul centru urban din depresiunea Haeg, renumit prin bogia ei folcloric i
etnografic. ara Haegului unea n trecut mai multe cnezate romneti amintite prima dat n documentele
anului 1247. O colecie de etnografie i art popular a fost amenajat n Casa de cultur a oraului. n
pdurea Silvu, la 1,5 km de hanul Bucura, se poate vizita o rezervaie de zimbri aclimatizai, care
gzduiete de asemenea cerbi loptari i cprioare. n sudul oraului, la 4 km de centru, pe oseaua E 79, se
afl biserica de la Sntmria Orlea, monument de arhitectur din secolul XIII i castelul cnejilor, n curs
de renovare n vederea crerii unui complex turistic (camping, hotel, restaurant).

MUNTII APUSENI
Reprezentnd creaia uman ,resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice
,culturale i economice ,ct i elementele spirituale i tradiionale ale oamenilor de pe vile ce
strbat munii Apuseni manifestate de-a lungul timpului ntr-o mbinare armonioasa cu natura.n
zona Apusenilor exist un imens tezaur de vestigii arheologice ,monumente istorice ,de arhitectur
i de art ,precum un impresionant patrimoniu de care atest evoluia si continuitatea n munc i
de viaa n aceti muni,dezvoltarea culturii i artei poporului romn.
ntre componentele resurselor antropice turistice ale zonei munilor Apuseni ,cele mai
reprezentative sunt:

1.
Vestigiile arheologice legate de geneza poporului romn i
paternitatea sa pe aceste meleaguri:cetile dacice,ruine ale unor ceti milenare,s.a.
2.
Monumente istorice,de arhitectur i de arta cu valoare de
unicat:bisericile
i
mnstirile
cu
fresce
interioare;bisericile
si
cetile
rneti
fortificate;monumentele istorice din principalele orae-vechi capital sau orae medievale.
3.
Muzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele judetene si
orasenesti.
4.
Marturiile civilizatiei si culturii populare :elemente de etnografie si
folclor,arhitectura si tematica poulara traditionala ,creatia artistica :mestesuguri,artizanat,ceramica,port
popular,folclor literar,muzical si etnografic.
24

5.
Satele turistice care prin specificul lor ,originalitatea si valoarea
turistica ,cultural-istorica , prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot
sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern
si international.
6.
Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la
randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si
acumularile de apa de interes hidroenergetic,hidrocentralele si alte obiective economice.
7.
Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din
lemn specifice Tarii Motilor,zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele
constructii tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntii
Metaliferi,muntele Mare.Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizeaza
prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie.
8.
Portul popular ,deosebit de pitoresc ,purtat in mod frecvent ,in
special in zona Ocolis -Salciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor.
9.
Elemente de arta populara caracterizate prin simplitate ,sobrietate si
functionalitate specifice Tarii Motilor;este vorba in special de:obiectele executate din
lemn(tulnice,fluiere,donite,ciubere), unelte cu decoratii ornamentale,sumane,tesaturi,pieptare ornate cu
piele,unelte din metal cu ornamentatii.

10.
Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin
la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de pe
Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;
11.
Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte numeroase
si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva mpilrii sub conducerea lui
Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu mpotriva exploatarii austro-ungare sau cea a
Ecaterinei Varga, supranumita si Doamna Muntilor;
12 Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor, prezente
n majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase
prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.
13 Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca
meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii arheologice.
Astfel n pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul
Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand din paleolitic.
In aceeasi cheie se mai afla Pestera Calastur, situata la cea mai mare cota, Pestera Morarilor
(660 m) si Pestera Binder (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv in paleoliticul mijlociu.

25

B I B LI O G RAFI E :

Gabriela igu ,Turism montan , Ed. Uranus, Bucuresti, 2002;

Krautner, G, (1984), Poiana Rusc, ghid turistic, Editura Sport
Turism,Bucuresti;
Ilinca, N., (1994), Masiv Poiana Rusc, Editura Vinea, Bucuresti;
Olaru, M., (1996), Munii Banatului. Resursele turistice naturale i
antropice, Ed. Hestia, Timioara ;
Olaru, M., (2000), Munii Banatului. Amenajarea i dezvoltarea
turistic , Ed. Hestia, Timioara ;
Octavian Mndru - Mic atlas de geografie al Romniei, Ed. Corint,
Bucureti 2006 ;
Revista Muntii Carpati, nr.1-14;
V. Glavan, Geografia turismului in Romnia, Editura Institutului de
Management Turism Ed. Eden, Bucuresti, 1996;
http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/poiana_rusca38/prezentare/
http://banattera.ro
http://www.turism.cjcs.ro

26