Sunteți pe pagina 1din 9

Munii Banatului

Muntii Banatului
Cuprinsi intre Defileul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est, Campia
Lugojului in nord si o succesiune de dealuri in vest, Muntii Banatului reprezinta
subdiviziunea sudica a Carpatilor Occidentali. Ei par o continuare fireasca a Carpatilor
Meridionali spre vest, dincolo de culoarul Timis-Cerna, in lungul caruia se afla la o
altitudine cu 1000 m. mai scazuta.
Relief si subdiviziuni in Muntii Banatului
Altitudinile medii sunt sub 1.000 m., iar altitudinile cele mai mari sunt in Semenic
(1445 m) si Muntii Almajului (1228 m. in Vf. Svinecea Mare). Muntii Banatului sunt
formati in mod predominant din sisturi cristaline la care se aduaga calcare, flis si roci
vulcanice.
Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: pesteri (Pestera
Comarnic), chei (Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane,
izvoare carstice, vai seci. Pe flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturile
cristaline s-au conservat formale de modelare ciclica (platformele de eroziune), mai
reduse altitudinal decat in Carpatii Meridionali. In partea de vest si nord Muntii Banatului
sunt marginiti de o bordura deluroasa formata din strate sedimentare friabile (depuneri
submarine si litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale si acumulari de pietrisuri si
nisipuri piemontane. Partea centrala o constituie Muntii Semenicului, mai inalti, cu
platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini. Zona de izvoare a Barzavei, Nerei si
Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari permanente situate la altitudine. Spre
deosebire de Muntii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaliner, Muntii Aninei, situati spre
vest in continuarea acestora, cu o structura si petrografie foarte complicata in care
calcarele ocupa suprafete importante si dau forme reprezentative. La nord de zona
Semenic-Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului (Bazovici), o
depresiune intramontana ca pozitie; in sudul acesteia Muntii Almajului, mai inalti, au la
interferenta cu Dunarea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor. Fasia
calcaroasa este continuata din Muntii Aninei in Muntii Locvei iar la intersectia ei cu

Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Muntii Banatului continua spre nord-vest,
dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei, mai josi (615m) si inecati in
sedimente.
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic in Muntii Banatului
Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri
caracterizeaza depresiunile si muntii josi. Influentele submediteraneene (Austrul,
precipitatii si toamne, temperaturi medii ridicate si ierni mai blande) caracterizeaza
ansamblul Muntilor Banatului. In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen,
iar in Depresiunea Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni terimice.
Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias)
si Orsova formeaza o zona de defileu., Defileul Dunarii. In regim natural Dunarea avea o
succesiune de bazinete si sectoare mai inguste (cum sunt Cazanele), in prezent, datorita
construirii S.H.N. Portile de Fier, cursul Dunarii a fost transformat intr-un lac, foarte lung
si ingust, cu numeroase golfuri in zona confluentelor. Dunarea primeste ca afluenti directi
pe Caras (in exteriorul tarii), Nera (la Bazias) si Cerna (la Orsova). Spre nord raurile sunt
adunate de Timis (inclusiv Barzava). In afara lacului de pe Dunare, in Muntii Banatului
exista cateva lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si Timis) si
lacuri carstice semipermanente. In Muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane.
Vegetatia este formata din paduri de stejar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu
carpen, paduri de fag, si la partea superioara in amestec cu conifere. Exista specii
submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie
cu prezenta unor elemente submediteraneene. Predomina, dintre soluri, cambisolurile
(brune si brune acide) si molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase).
Rezervatiile principale sunt:
-Cazanele (flore, fauna, peisaj, relief);
- Pestera Comarnic;
- Cheile Nerei;
- Cheile Carasului.

Populatia si asezarile omenesti in Muntii Banatului


Culoarul Timis-Cerna si Muntii Banatului au reprezentat in perioada dacoromana un teritoriu de populare intensa. Dierna (Orsova) si Ad Mediam (Mehadia) erau
puncte de tranzit obligatoriu spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana. In secolele XIII -XIX au
exista un intens schimb de populatie intre Muntii Banatului si Oltenia, in ambele sensuri.
In prezent densitatea populatiei variaza intre 25-50 loc./kmp. in apropierea centrelor
urbane (Resita, Caransebes, Oravita). Sporul natural este foarte redus, frecvent negativ,
ceea ce duce la depopularea unor asezari rurale. Exista un aport alogen, ceea ce
contribuie la realizarea unui echilibru demografic.
Asezarile rurale, in general mici, au frecvent activitati legate de cresterea
animalelor, activitati miniere sau ale economiei forestiere. Asezarile urbane sunt: Resita
(97.000 loc.), Caransebes (32.000 loc.), Bocsa (19.000 loc.), Moldova Noua (17.000
loc.). Resita s-a dezvoltat foarte mult datorita industriei metalurgice; are in prezent functii
mai diversificate, dar o structura urbana influentata de spatiul limitat oferit de relieful vaii
Barzavei. Caransebes este principalul centru urban din culoarul Timis Cerna cu o
industrie mai modesta (in care predomina prelucrarea lemnului), dar cu functii de
transport (nod feroviar, rutier, aeroport) si culturale. Celelalte orase au fiecare structuri
urbane si functionale proprii, astfel: Bocsa este un oras industrial (industria constructoare
de masini); Moldova Noua este un centru industrial, cu un port la Dunare (moldova
Veche); Orsova, stramutat pe un amplasament nou si integral reconstruit, are activitati
industriale (industria de nave, prelucrarea bumbacului) si este un port de tranzit; Oravita
are un trecut semnificativ (primul teatru romanesc,centru administrativ, industrie de
prelucrare a cuprului0, dar cu o industrie mai modesta in prezent (textila, lemn); Anina
este un centru minier.
Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunarii cu Cazanele, zona
carstica Anina, cheile, amenajarile turistice din Semenic etc.).

SEMENIC
Munii Semenicului fac parte din grupa sudic a Carpailor Occidentali,
culminnd cu Vrful Piatra Goznei (1447 m) i Vrful Semenic (1445 m) i reprezint un
important nod hidrografic castelul de ap al Banatului din care izvorsc Timiul,
Nera, Brzava etc. n ceea ce privete constituia lor geologic, putem separa dou zone
cristaline: zona Mini i zona Sebe. Relieful coboar, de la nord de Vrful Semenic,
pn la Vrful Nemanu Mare (1122 m). n regiunea izvoarelor Timiului se gsete
depresiunea Grna, format prin eroziune diferenial. n aceti muni nu se ntlnesc
urme glaciare, ci doar efectele modelrii preglaciare, depresiuni nivale, vluriri i vrfuri
piramidale. Alturi de Munii Semenicului, n aceeai grup, se mai gsesc i Munii
Aninei i ai Dognecei, formnd nucleul Munilor Banatului. ntreg acest ansamblu
montan formeaz o zon turistic important, unde se poate practica un turism complex.
n acest areal se afl rezervaiile naturale Semenic - Cheile Caraului i Cheile Nerei Beunia, de o mare valoare i frumusee. Complexul turistic Semenic se gsete la peste
1400 m altitudine, ntre vrfurile Piatra Goznei i Semenic, situat ntr-un cadru natural
atractiv, beneficiind de amenajri pentru sporturi de iarn i ci de acces lesnicioase. n
afara unui teleferic, exist drumuri de acces din Reia - Vliug i Slatina Timi - Trei
Ape - Grna. Acest al doilea drum face legtura cu linia ferat Timioara - Bucureti
prin Slatina-Timi, de unde pe oseaua E 70 sunt circa 20 km pn la Caransebe. Zona
Semenic are avantajul unei lungi perioade de zpad, ca i pe Muntele Mic. Sunt destul
de puine locuri n ar n care zpada s persiste, chiar i 6 luni pe an . Turitii gsesc aici
un schilift i mai multe prtii, iar n ceea ce privete cazarea, staiunea Semenic dispune
de peste 400 locuri de cazare n principal n cabanele Gozna, Nedeea i Semenic, ca i n
vilele din zon.
n apropierea staiunii de vrf, pe drumul Slatina Timi - Semenic, se mai gsete
o alt grup de cabane, la Trei Ape i Grna, unde se pot practica i sporturi nautice de
var n jurul lacului de acumulare. Satele Grna (Wolfsberg) i Brebu Nou (Weidental)
au reuit, nc de mult, s-i afirme funcionalitatea lor turistic, n special n aa-zisul
turism montan, deoarece locuitorii de origine german din zon nchiriau, cu muli ani n
urm, camere pentru turitii ce veneau acolo, ei fiind primii ce au practicat turismul rural

cu esen montan din Banat. Exist acolo numeroase pensiuni care ofer servicii
turistice de calitate. Anual se organizeaz diverse manifestri, printre care un apreciat
festival de jazz.
Dei legate mai mult de Reia, Centrul Semenic i Grna - Brebu - Trei Ape,
prin punerea la punct a oselei de acces din Slatina-Timi, ar constitui un nucleu turistic
cu drumuri bune de acces, cu zone frumoase i amenajri sportive, care mpreun cu
celelalte zone din jude, ar putea rivaliza cu multe staiuni din ar sau strintate.
In zona muntilor Semenic se regasesc urmatoarele rezervatii naturale si arii
protejate:
-

Rezervatia Buhui Marghitas;

Rezervatia Cheile Carasului;

Rezervatia Cheile Girlistei;

Rezervatia Izvoarele Carasului;

Rezervatia Izvoarele Nerei;

Rezervatia Pestera Buhui 2237 / 3;

Rezervatia Pestera Comarnic 2243 / 3.

TRASEE TURISTICE OMOLOGATE


1. TRASEUL : Punct Rosu \ Anina - Garliste
2. TRASEUL : Cruce Galbena \ Carasova - Garliste
3. TRASEUL : Banda Rosie \ Valiug - Sat Borloveni
4. TRASEUL : Punct Albastru \ Cuptoare - Semenic
5. TRASEUL : Cruce Rosie \ Comarnic - Semenic
6. TRASEUL : Triunghi Rosu \ Crucea Iabalcei - Prolaz
7. TRASEUL : Cruce Albastra \ Semenic - Garana
8. TRASEUL : Triunghi Galben \ Semenic - Teregova

9. TRASEUL : Triunghi Albastru \ Carasova - Comarnic


10. TRASEUL : Banda Albastra \ Resita - Lacul Gura Golambului

TRASEE CICLOTURISTICE
1. TRASEUL : Cod A - Resita \ Anina
2. TRASEUL : Cod B - Valiug \ Borloveni
3. TRASEUL : Cod C - Canton Barzavita \ Anina
4. TRASEUL : Cod D - Saua Prislop \ Lacul Trei Ape
OBSERVATII SI RECOMANDARI GENERALE
Traseele turistice prezentate aici insumeaza 154.5 km din care 115 km in
interiorul parcului, asadar se vor respecta normele de practicare a turismului din arealele
protejate. Traseele turistice au fost modificate de curand, ca ruta de parcurs si ca tip culoare a marcajului si nu mai corespund cu cele mentionate in ghiduri turistice mai vechi
de anul 2004. Atentie, nu va lasati inselati de urmele marcajelor vechi care se mai pot
observa, partial sau foarte slab uneori, desi s-au facut eforturi mari pentru neutralizarea
lor. Deasemenea pentru parcurgerea traseelor se va avea in vedere faptul ca marcajeele,
fiind noi ( 2002 - 2003 ), sunt efectuate pe copaci in mare parte si este posibil sa le
pierdeti in zone de poieni sau gol alpin, asadar se impune ca busola si harta sa nu lipeasca
din echipament. Pesterile care nu sunt deservite de ghizi se recomanda pentru vizitare
doar speologilor experimentati cu echipament specific : sursa sigura - dubla de lumina,
salopeta, cizme de cauciuc, casca.

STATIUNI SI SATE TURISTICE:


-

Statiunea Semenic;

Statiunea Crivaia;

Statiunea Trei Ape;

Statiunea Garana;

Sat Cuptoare;

Sat Secu;

Sat Doman;

Comuna Breu Nou;

Comuna Carasova;

Sat Iabalcea;

Sat Garlliste;

Sat Borloveni;

Comuna Teregova;

Comuna Valiug.

CARANSEBES
Caransebeul beneficiaz de avantaje naturale care ar putea face din zona noastr
o atracie turistic deosebit.
Turismul de tranzit este favorizat de magistralele feroviare i rutiere ce leag
zone ale Depresiunii Caransebeului cu Cmpia Oltean i Dunre, prin Poarta Oriental,
cu ara Haegului i Bazinul Transilvaniei, prin Porile de Fier ale Transilvaniei, iar prin
deschiderea larg spre Golful Lugojului, cu Cmpia Banatului.
Liniile ferate i oselele fac din Caransebe un punct de tranzit foarte important.
La toate acestea se mai adaug i aeroportul, care poate face legtura pe plan
internaional cu ntreaga lume.
Turismul montan are condiii deosebite de dezvoltare, deoarece suprafaa zonei
are peste 65 % forme de relief nalte, cu muni mpdurii i zone alpine de o frumusee
unic. Acesta are o tradiie destul de veche, ce se extinde n timp chiar nainte de anul
1900, putndu-se afirma c avem un secol de activitate turistic, timp n care au fost
fcute marcaje turistice i au fost construite adposturi i cabane turistice. n perioada
interbelic, la Caransebe a luat fiin, n anul 1935, Clubul Turistic Bnean, unul dintre
primele cluburi turistice din ar.

n cadrul turismului zonal este cuprins i turismul cultural, facilitat de existena


unor vetre folclorice i etnografice unice n ar, cu numeroase manifestri (srbtori)
anuale. O atracie turistic deosebit o reprezint nedeile (rugile) din aceast zon care
corespund cu hramurile bisericilor. De remarcat c numele acestor srbtori a fost de
nedee un titlu dacic i abia la jumtatea secolului al XIX-lea episcopul Popasu le
schimb numele n rug, actualmente fiind folosii ambii termeni, ca i neaoul
negee.