AŞEZĂRILE OMENEŞTI

FORME DE LOCUIRE ŞI DIFERENŢIERI TERITORIALE

pg. 25-27

1. AŞEZĂRILE OMENEŞTI
-sunt împărţite în două categorii: rurale şi urbane
1. aşezările rurale, în care populaţia desfăşoară activităţi predominant agricole, sunt
reprezentate de:
 gospodăria individuală
 cătunul
 satul
 comuna
2. aşezările urbane, în care populaţia desfăşoară predominant activităţi industriale şi de
servicii, sunt reprezentate de:
 oraş
 metropolă (oraş cu peste 1 mil. de loc)
 conurbaţie (un oraş mare în jurul căruia gravitează mai multe oraşe mai mici din
apropiere)
 megalopolisul (o suprafaţă urbanizată foarte întinsă pe care se găsesc sute de oraşe de
diferite mărimi, iar spaţiile dintre ele, care au rămas neconstruite, sunt transformate în
parcuri)

2. DIFERENŢIERI REGIONALE
a. Aşezările rurale- diferă ca aspect şi mod de organizare în funcţie de zona de climă, tipul de
relief în care se află, materialele de construcţie tradiţionale/locale, ocupaţiile locuitorilor,
numărul de locuitori etc. Astfel:
1) după modul de dispunere a gospodăriilor în vatra satului pot fi:
 sate risipite- la munte
 sate răsfirate- la deal
 sate adunate- la câmpie şi în depresiuni. Acestea pot fi:
o liniare
o compacte
o stup etc.
2) după arhitectura construcţiilor şi materialele de construcţie locale, pot fi sate:
 cu case din bârne şi piatră- la munte, în taigaua siberiană (= izbe) şi nordul Europei
 cu case din cărămidă şi piatră- în Europa Vestică
 cu case din chirpici- în Europa Estică
 cu case din cărămidă nearsă- în Asia de sud-vest şi Africa de Nord
 cu case din crengi, lipite cu lut, aşezate în cerc- în estul şi sudul Africii
 cu case semisferice din gheaţă (= igluuri)- în nordul Americii etc.
b. Aşezările urbane- diferă şi ele în funcţie de vechime şi de activităţile economice dominante.
Cele mai vechi au o parte veche numită city şi cartiere noi, moderne. Exemple: ...