Raspandirea si tipologia asezarilor urbane si rurale in Romania.

Asezarile rurale
Satul romanesc se diferentiaza puternic din punct de vedere al organizarii terit. A gradului de
concentrare sau dispersie a locuintelor, fizionomiei, fara a pierde din unitatea elem. comune, el are rol
in formarea tipurilor de peisaje geografice pe terit. Tarii.
Datorita valorif. Terenului, localizare si asigurarea securitatii colective s-au generat mai multe
tipuri de asezari si organizare a spatiului de la pesteri la case taranesti, acestea au evoluat odata cu
trnasformarea si dezvoltarea societatii.
Din oranduire primitive oamenii au construit in pamant (bordeie, colibe, argele). Dinaainte de venirea
romanilro se ocnstata constructii din lemn , piatra, si caramida, infleunta greceasca.
De la romani ne-au ramas constructii din piatra si caramida castre (armata), asezari intarite pana si
satul avea o intarire.
In Dobrogea is in lungul Dunarii (dupa parasirea romanilor) predomina bordeiele in locuri isolate sau
aproape de ape unde oamenii aveau acces la mancare din natura.
Aparitia formatiunilor politice cnezate si voievodata se dezv. viata ec. si sociala predomina caramida
iar satele intarite, iar dupa intemeierea tarilor romane se dezv. targurile si cetatile iar in capitalism
viata urbana influenteaza viata de la sate consistent.
Forme specifice de locuire permanenta.
In timpul Daciei forme “vicus” si “pagus” recunoscute de administratia imperial astfel s-au pastrat
termini cu care se pot reconstrui elemente de baza ale asezarii rurale termini ca: bordei, argea si casa
(pt locuinte permanente folosite). Aceste forme se regasesc la originea asezarilor din tara noastra iar
cea mai veche forma de locuinta permanenta este “bordeiul”. Originar inca din neolitic reprez.
adaptarea la mediu a pop sedentare ;a o locuinta semiingropata lucru influentat de lipsa materialelor
de ocnstructie sua cerintele rezistentei la ocnditiile climatic ( S Olteniei, Camp. Moldovei, Camp
Moldovei).
Argeaua a capatat intelesul de anexa era folosita pentru tesut vara si adapost pt stupid iarna)
Bordeiul locuinta stabile a stepei si a padurii iar argeaua capata cu timpul intelesul de locuinta
temporara.
Casa era locuinta la suprafata din chirpici, lemn si piatra iar api caramida. Desi termini pt elem. casei
provin din latina ( perete, fereastra, curte), ele s-ar putea sa fie mai vechi decat cucerirea romana.
In zona de campie s-a trecut de la bordeie la argea, iar udpaceea la case constr. Idn chirpici si
acoperite cu stuf si paie adptate pt clima. Casele de caramida cu acoperis de table sau tigla au inlocuit
vechile case deabea in sec nostrum si dupa 1 RM.

1
Locuintele intarite cule si gospodarii cu ocol intarit. Culele sunt sub forma de cetate provine din turca
(raspandite in Oltenia) cu 3 niveluri : pivnita sau camera de depozite (in peretii acestui nivel se gaseau
creneluri prin care se aparau cu armele de focde atacatori), scari interioare aparate de usi solide,
nivelul superior locuit. O varianta mai ismpla se gaseste la mosneni din Depres. Chiojd.
Casa cu ocol intarit este considerate de etnografi “un tip stravechi de gospodarie a pop autohtone
romanesti” , o mica cetate cu acareturi pe toate laturile ocolului se intalneste in Banat, Tara Almajului,
Bran, Marginimea Sibiului, Valea Jiului, Moldova de N.
Coliba o casa mica saracacioasa, adapost provizoriu folosita in Tara Romanesca de tarani numiti “
colibasi” dupa locuinta lor.Ulterior sate care au preluat aceasta denumire din Arges, Buzau,
Mehedinti. Actual colibele sezoniere se faac pt paza unor culturi ( pepeni) sau in balti de catre
pecari.Colibi- Valea Secasului, Colibita pe Valea Bistritei.
Gospodarii folosite sezonier
Cea mai veche locuinte sezoniera care defatp nu este o asezare este stana, iar toate cuv. Legate de
aceasta sun preromane oieritul fiind o ocupatie decica. Asezate la inaltimi acestea nu s-au grupa
niciodata ca sa devina asezari.
Tarla un loc neimprejmuit si acoperit unde se odihnesc vitele sua oile in timpul pasunatului. In M
Apuseni tarla esteu staul mutator facut idn lese de nuiele impletite.
Odaile impus ca locuinta udpa sec X, initial adaposturi pt animale din poieni, activitate incepe odata
cu ocsitul fanului si se termina primavera, alc. Din o singura incapere cu un tarc in jurul ei pt vite si
unul pt fan. Tarle si odai le intalnim in Baragan, Camp. Buzaului, Ramnicului iar in sec XIX in jurul
tarlelor ,stani, cosare se intemeiaza catune apoi sate.
Cramele pe harta Tarii Romanesti din 1864 foarte raspandite.
Prisaca locul unde sunt asezati stupii si cresc albinele, asezate in zona fanetelor au devenit cu timpul
locuinte permanente 25 de localitati cu numele de prisaca sau presaca :Mehedinti, Olt, Arges, Bihor,
sinonim cu stupina.
Forme de organizare sociala a satului.
Sate rasesti in Moldova, mosnenesti in Tara Romaneasca, sate de clacasi care apartineau de boieri sau
manastire, feudalism – sloboziile si salistile.
Se pastreaza azi denumiri care ua marcat fenomenul de migrare a ungurenilor de pe versanti N ai
Carp. Merid. pe bordura S sate dublete : Tismana Ungureni Tismana Pamanteni, Maneciu Ungureni-
Pamanteni, Albesti Ungureni si Pamanteni.
Culoare de vale sis are “urcate” cele tentaculare pt vaile principale, trnsversale, in zonele montane sau
de campie: Dunare, Olt, Jiu.
Exploatarile carbonifere , material de constr. Au determ. Aparitia sat-matca- roiuri bazine carbonifer
Petrosani procese de coborare a pop. Spre locuri mai favorabile.

2
Dupa al II RM dezv, industriei satele se grupeaza in apropierea centrelor industrial roiuri liniare –
regruparea satelor apropiate insirate ( Subcarpati )
Cadrul geographic al asezarilor rurale.
In prezent 13 093 sate ce concentreaza 45 % sin pop si valorifica 64 % din supraf totala a tarii, fiecare
mare domeniu geographic prez inta in buna masura un anumit specific al sau.

Tipuri majore de asezari rurale

Dupa criteriul favorabilitatii si functionalitatii cadrului fizico-geografic se disting urmatoarele tipuri
de asezari rurale:
1.Tipul carpatic :
- Munti ofera prin culmi si depresiuni conditii propice pt aparitia si dezv indeletnicirilor ec.,
trecatori de vale, pasuri
- Zona muntoasa de la 800 m grupeaza doar 1,9 % din nr asezarilor si concentreaza 1,2% din
pop totala.
- Indeletnici satesit cresterea animalelor , pastorit vechi, plugarie carpatica.
- Asezari amplasate in depresiuni, culoare de vale iar pe culmile de 1400 m predomina asezarile
temporare.
- Carp Orientali sate Depres DOrnelor intre 800-1300 m Moldova-Sulita 1360 m
- Carp Occ Apuseni mult mai accesibili cu depre largi, platform intinse pt cultivare 600-1100 si
pana la 1600 Petreasa si Tomantec cele mai mari
- Trasatura geografica fundamental a satului la inaltime este dispersare vetrei un trup de mosie
amestecat cu case si asezari sezoniere salan, tarle, odai ex. Sirnea, Fundata.
- Sate mai aglutinate cu grupari de case si catune numite “cranguri” in Apuseni.
- Desi lipsit de coeziune interna sua elem. polarizatoare satul de inaltime se carac. prin
aglomerari mici
- Satul de inaltime insa are inca o viata confortabila, lipsind dotari tehnico-utilitare.
- M Apuseni zona antropogeografica unicat in cadrul sis montan carpatic cei mai puternic
antropizati 31% din satele carpatice, densitatea asezarilor 18,60 loc /100 kmp, stabilitatea vetrelor
intalnim un nr relative mare al asezarilor f mici cu o pop sub 100 loc ar putea constitui zona de etalon
a coexistentei dintre agricultura moderna si turiam complex.

2. Tipul subcarpatic si de podis

- Constituie un compartiment deosebit de original si important al pamantului romanesc fizico-
geografic, uman si istoric
- Conditiile natural favorabile , bogatia resurselor ( petrol, gaze natural, carbune, sare) iar pe acest
teritoriu relativ restrans de uspraf se ocncentreaza circa 13% din pop Ro 14% din asezari

3
 - Locuit inca din paleolitic , neolitic ( Valeni , Targu Ocna) descoperire arheologice
- O continuitate din vechi timpuri prin dovada cetatilor Petrodava, Cetateni asezari geto-daci dar si
daco-romani Gradistea, Gura Ocnitei
- Obstea sateasca se conducea dupa obiceiul pamantului si se axau pe reteaua hidrografica.
- Uniunile de obsti au evoluat in cnezate si voievodate
- Subacarpatii un pol de atragere dinspre campie de frica pop. migratoare iar dincolo de Carpati
ungureni , barsani.
- Ungurenii s-au asezat pe langa satele vechi ale pamantenilor dublandule in unele devenind pop
majoritara.
- Asezarile cu pop transcarpatica mare in sectoarele drumurilor transversal Bicaz, Arges, Olt, Jiu,
sau Subc .Getici manastiri Tismana, Horezu, iar tipul de popularea a fost cel rasfirat.
- Apare is aici fenomenul de roire atestat documentar sec XVIIIastfel apar oiconimele dublete “din
deal” si “din vale”, “de sus” si “de jos” , fen. Roirii agropoastorale : Tuicenii din deal , din vale ( erau
create pentru a prelua excedentul demografic)
- Arii de concentrare a asezarilor Subc. Prahovei si BUzaului, Baz Slanicului 31 sate /100kmp
Subc Valcei 25-30 sate/ 100 kmp Muscelele.
-Subc Curburii , BUzaului pondere ridicata a satelor mici 250-500 loc si f mici Arbanasi.
-prezenta izvoarelor minerale statiuni : Sarata Monteoru, Pucioasa.
3. Tipul de campie
- Campii sub 200 ii revin >45% din totalul asezarilor rurale asociata uc campiile piemontane obt
cea mai intens populate 80% din nr de asezari.
- Caracterul agro-cerealier pred. zona ec. ele fiind asezari de 14 000 loc insa densitatea satelor este
intre 2-6,8 sate/100 kmp
-Vaile raurilor ariile de concentrare a vetrelor satelor
- Sunt preferate asezarile in lungul vailor , terasa joasa sau grinduri neinundabile
4. Tipul litoral
- Se diferentiasa prin functii specific si mod de organizare de la Razim la Vama Veche agricultura
cerealiera si zootehnic si turism.
- Vetre orientate in general spre gurpari compacte.
5. Tipul deltaic
- Asezarile din Antichitate in lungul bratului Sf Gheorghe si din Evul Mediu Chilia exista si
asezari care si-au schimbat pozitia continua in functie de evolutia tarmului
4
 - Sate piscicole pe bratele Sf. Gheorghe si Chilia
- 1856 amenajarea canalului Sulina si gurii de varsare
- 1900 pescuitul devine rentabil prin amenajarea canalelor se dezv. axa Sulina
- 2002 26 de asezari 25 de sate.
6. Tipul coridor dunarean
- cel din lungul Dunarii din defileul si cele din baltile Ialomitei si Brailei
Tipologia geodemografica a asezarilor rurale
Asezarile de pe teritoriul tarii noastre sunt grupate in comune si sate
Dupa marimea medie demografica 5 categorii de asezari:
a) Asezari rurale mici (sub 500 loc) 43% din totalu lasezarilor rurale acestea au si asezari sub
100 de loc cu denum “crang” , “ pala”.
b) Asezari rurale de marimi medie inferioara 500-1000 loc subcarpati, zone de contact, podis.
c) Asezari rurale de marime medie superioara ( 1000-2000 loc) zone de contact campie-deal
inalte , vai transversal, depress intramontane
d) Asezari rurale mari ( 2000-6000 loc) camp joase , pod, zone colinare, agricult intensive
Camp Romana, de Vest.
Tipologia morfostructurala
Tipuri morfostructurale dispersate:
Aceste se gasesc in formele risipite si rasfirate
Cele risipite sunt caracterizate prin lipsa unei regulalitati , gospodariile asezate pe poteci influentate
de relief begetatie interioara bogata, au aparut in timpuri vechi pana in secolele XII, nu are forma si
vatra bine inchegata, sunt situate in locuri de padure care ua fost defrisate, au intinderi mari, ca
gurpari secundare “crangurile” din acest tip de sat risipit sunt influentate de prezenta izvoarelor si a
cailor de acces
Cele rasfirate influentata mai putin de relief mai mutl de ocupatiile oamenilor se intlaneste in
Subcarpati si reg colinare , carac. prin gospodarii distantate prin terenuri cultivate pasuni si fanete
extinderea satului se face catre margine.
Tipuri morfostructurale adunate
Au un contur al vetrei bine delimitat la gasim la campie sunt adeseori lipsite de vegetatie interioara ,
tipurile concentrate snut caracteristice marilor regiuni agricole, cerealiere.
Pentru Baragan o risipire a asezarilor determinate de efectuarea muncilor campului, cresterea vitelor :
urme de conace boieresti , hanuri, tarlaua de oi.

5
Pt Camp de V forma adunata ca urmare a actiunilor de populare a unor regiuni.Nevoie de a economisi
spatial a dictat forma asezarii prin conditii de relief.
Subtipuri pt cel adunat:
- Compacte – cladirile usnt asezate la strada cele care au indeplinit functie de targsua centre de
aparare.
- Concentrate sate cu cladiri despartite intre ele de curti desutl de inguste , strazi sau drumuri
strict delimitate.
- Aglomerate sate prin care cladiri sunt despartite prin curti largi si chiar prin terenuri inchise pt
culture de camp, livada.
Dupa particularitati ale cadrului natural si social regasim elem caracteristice :
 asezari liniare dezvoltate in lungul drumurilor sau apelor , monoliniare sau pluriliniare
in Subcarpati , reg de deal si munte dimensiuni 10-15 km.
 asezari areolare sau pluricelulare capata forme diverse prezente in toate oznele tarii bine
ocnturate( poligon, rotund)
 asezari mixte sau complexe rezultate din combinari diferite de sate , imbonari care pot
genera forme tentaculare, areolare-liniare .
Tipologia functionala
Baza economica a satelor o reprezinta pamantul , spatial prelucrat agricol. Exista si un numar
insemnat de comune in prezent in care sunt intreprinderi industriale domina cele cu industrie
forestiera is material de constructii: Capratii Orientali, M Apuseni. Cele cu industrie textile in zonele
cu veche traditie a cresterii animalelor Fagaras, Sibiu, Brasov. Industrie alimentara Tara Barsei, N
Moldovei.
Tipuri functionale de asezari rurale
Relatiile dintre vatra si locul de munca, populatie is vatra, au favorizat transformarea asezarilor rurale
astfel s-au cautat criteria pt stabilirea tipurilor de activitati :
1. Asezari rurale cu functii predominant agricole cu o pop Agricola de peste 65% si productie
agricole de peste 70% si trei subtipuri :
 Agricol : cu profil cerealier pod si campie , cu profil legumicol, cu profil viticol
peste 15% din supraf agricola este cu vii (Jidvei, Buciu) cu profil de crestere a
animalelor
 Asezari rurale cu activitati mestesugaresti sau ale industriei mici si artizanale
Tismana
 Asezari agricole cu rol de cazare a fortei de munca in apropierea centrelor
polarizatoare
2. Asezari rurale cu functii predominant industriale
 Asezari cu industrie extractiva zacaminte carbuni, petrol, gaze natural, sare ex: Ocna de
fier, Rosia Montana
 Asezari cu industrie prelucratoare a materiilor prime agricole
 Asezari rurale cu industrie extractive si prelucratoare.

6
 3. Asezari rurale cu functii mixte activitati agricole si nonagricole cu ponderi apropiate cu
subtipurile: agro-industriale, agro-forestiere, agro-piscicole, agricole cu active de transport,
agro-industriale si de servicii
4. Asezari rurale cu functii speciale cu doau subtipuri cele cu functii turistice ex: Homorod,
Sarata Monteoru si cele cu functii piscicole si turistice specific Deltei Dunarii

Tipologia etno-culturala a satelor

Satul romanesc este unul orginal unde se reflecta diversitatea conditiilor naturale, arhitectura populara
romaneasca imbinand cele trei material pt constructii in mod echilibrat (lemnul, piatra si lutul).
In zonele de munte predomina piatra si lemnul pt acoperis sita, mai ales in Maramures unde se
foloseste si la biserici.Casele traditionale sunt ocnstruite ind barne de brad sau stejar cu acoperisuri
inalte si pante repezi, prispa lata inconjurata de parmalac si stalpi. In Delta Dunarii se foloseste ca
material de constructie lutul iar pt acoperis stuful. Iar in celelalte zine geografice predomina utilizarea
lutului sub forma de caramizi iar pe acoperis tigla.
Ornamentatia exterioara a caselor este o adevarata arta reprezentativ este satul Cicanesti din Moldova
ornamentatie de lemn . Sculptura de lemn este o atractie a satului romenasc cu diferite obicecte
regasite la sectiile de tehnica populara alea muzeelor Muzeul Lemnului din Campulung Moldovenesc,
Muzeul tehnici popoulare din Dumbrava Sibiului. Portile de lemn Maramures, Bucovina si M
Apuseni , N Olteniei inalte cu streasina impodobite cu motive si simboluri. Bisericile din lemn
Maramures din barne de lemn, stresini duble stalpi ciopliti si turnuri inalte 200-300 de ani vechime.
Pictura pe sticla si ceramica , cea pe sticla Transilvania , ceramica traditii vechi cea de Cucuteni din
mileniile III-II i. Hr. , centre renumite : Radauti – Marginea (Moldova de N),Oboga si Horezu ( N
Olteniei) Corund ( Transilvania).
Portul popular se remarca culoarea labastra dar si economia coloristica , varietatea costumului popular
pe teritoriul tarii se remarca prin combinarea pieselor de baza iia – camasa , fota, catrinta, opregul .
Folclorul romanesc prin imbinari de poezie si epica , vers si mit : Miorita, Mesterul Manole , pt lirica
tradiitonala doine , dansuri populare romanesti strans legate de sarbatori hora, Calusul.De asemena
alte obiceiuri de peste an , targuri traditionale insa interesante sunt si obiceiurile realizare la
momentele cruciale din viata omului ( nasterea, nunta, inmormantarea).
Satele romanesti au monumente care au intrat in patrimonial mondial Unesco : Putna, Dragomirna,
Varatec, Govora, Horezu, Tismanapt frescele exterioare, cetatile taranesti din sudul Transilvaniei cu
nenumarate comori: Prejmer, Homorod, Cata, Saschiz, Biertan, Cisnadioara.
Interesante sunt si alte biserici ,cetati sau monumente istorice si de arta, muzeele satesti , casele
memoriale: Iposteti ( Mihai Eminescu), Humulesti( Ion Creanga) Hobita ( Constantin Brancusi).

Asezarile urbane

7
 Premisele urbanizarii. Conditionari fizico- geografice si geoeconomice
Pozitia geografica a Romaniei situate la rascrucerea de drumuri importante de larga circulatieinca
ind vremuri indepartate, rolul Dunarii au dezvoltat o viatza materiala si spiritual autohtona, varietatea
reliefului , prezenta resurselor naturale, accesibilitatea oferita de muntii nostrii care ua pernis
dezvoltarea unor nuclee de densa populare in interior sau de o parte si de alta a lor, in functie de
aceasta dispunere parand “ centre de supraveghere”, sau aparare , orase “dublete” sau orase” poarta”.
Campiiile prin terenurile fertile creaza conditii ale dezv ec , dealurile si reg subcarp bogatei n
resurse de subsol constituie intense zone de cnetrare , zona litorale si Valea Dunarii prin succesiunea
celor mai variate tipuri de centre urbane.
Aparitia si consolidarea oraselor antice, feudale sunt legate de diviziunea muncii sau separarea
treptata a mestesugurilor, agriculturii. Un rol important l-au avut drumurile comerciale care atesta
legaturi dintre orasele din Transilvania si porturile de la M Neagra sau cele dunarene prin case se
facea legatura cu Europa Sudica, deasemena drumurile care strabteau Transilvania legau orasele
romanesti de centre precum Buda, Praga, Viena, Lvov, Cracovia .Drumuri cunoscute din perioada
Daciei romane care legau Dunarea de la Sucidava la Lederata, Azizis, Tibiscum, Sarmizegetusa,
Potaisa Napoza, Porolissum ,Dierna(Orsova). Pe aceste vechi drumuri comerciale ulterior aparand
reteaua de cai ferate pe care s-au dezvoltate orase mari : Buzau, Focsani, Bacau sau orase mici vechile
targuri moldovenesti :Harlau, Saveni , Darabani, , orase noi industriale: Motru, Ticleni, Uricani. La
intersectia principalelor cai de ocmunicatii s-au dezv orase mari Bucuresti, Brasov, Craiova,
Timisoara, Arad, Iasi.
Caracterul formarii orasului in tara noastra este legat si de o serie de fapte isotrice, orasele vechi
nuclee de centre se aseamana sub aspectul planului si structurii cu cele din Europa Occidentala.Orase
unde se recunoaste cetatea ca germen sau catedrala, palatal sau curtea domneasca. Orasele din
Trnasilvania pastreaza influenta Occidentului conserva si dezvolta si insusirile dobandite in epoca
feudala pe cand cele din Moldova si Tara Romaneasca pastreaza elem originii rurale.
Tipuri genetice de orase de pe terotoriul Romaniei :
1. Fortareata ori cetatea
2. Targul
3. Porturile
4. Orase intemeiate pe baza resurselor primare
5. Orase recent decretate pe baza antecedentelor rurale (nu e tratat in carte )
1. Fortareata ori cetatea
-formatiuni simple si faze embrionare ale mediului urban pe teritoriul tarii noastre;
-functia de aparare initiala devine treptat functie militara izvorata din necesitatea de aparare a
teritoriilor autohtone;
-oppida-tip de asezara intarita cu caracter cvasiorasenesc iar pe masura consolidarii statului dac unele
capata alaturi de functiile militare,functii politice, administrative si partial comerciale;

8
-in preajma anului 100 I.Hr ne apar cunoscute o serie de dave care se inmultesc pe intreg cuprinsul
tarii(cetati dacice) : Sucidava, Buridava
-orasele-cetati mentionate au o semnificatie deosebita,formand un tip genetic aparte
-cea mai clara formatiune urbana o constituie castrele iar mai tarziu cetatile romane;numai pe drumul
dunarean sunt identificate peste 50 de asemea cetati.
-rolul cetatilor romane: introducerea unei culturi arhitectonice superioare, o organzare urbanistica
superioara :Muntii Orastiei
-cetatile feudale-se dezvolta pe vetrele sau in apropierea vechilor fortarete, a centrelor urbane
existente sau a unor sate mai evoluate;
-in procesul constituirii statului vechile orase-cetati au fost puse in dependenta fata de domnie,de
boierime sau puterea centrala, determinand schimbari structurale atat in functiile acestora cat si in
fizionomia urbana;
-orase ale caror centre istorice s-au pastrat nealterate in plan orizontal si vertical (ex:Sighisoara);
-orase ale caror centre istorice s-au pastrat nealterate in plan orizontal insa au suferit modificari
substantiale pe plan vertical :Sibiu,Bv,Cluj;
-orase in care au loc interventii asupra centrului istoric atat pe plan orizontal cat si vertical, fostele
raiale turcesti: Giurgiu, Braila sau cele bogate si infloritoare in treuctul feudal : Ploiesti, Buzau,
Bacau.
2.Targurile
-centre cu functii de schimb permanente,periodice sau de tranzitie;
-au prosperat pana in zilele noastre si sunt situate in zonele naturale de contact, indeosebi in zonele
colinare, in locurile mai indepartate de “marginile” tarii;
-orasele-targuri sunt orasele de astazi alcatuite oarecum spontan prin dezvoltarea unor asezari rurale
recunoscute ca axa sate in epoca feudala: Targu Jiu, Targu Mures,
- orase targuri centre de meserii si comert care prin pozitie strategica au devenit resedinte nobiliare
sau domnesti: Bucuresti, Targoviste, Iasi , Suceava, Alba-Iulia.
-orasele targuri fortificate au in vedere formatiuni care au devenit centre cu o activitate de comert si
meserii iar cu timpul,orase: Brasov, Sighisoara, Sibiu, Medias, Sebes, Bistrita.
-orasele-targuri dublete sunt centre urbane generate de functiile de schimb si de tranzit,orase
influentate de pozitia lor fata de coroana carpatica: Targu Jiu- Hateg (orase la capete de durmuri daco-
romane_
-Valea Prahovei a favorizat aparitia a doua orase dublete mari Bv si Ploiesti;
-de-o parte si de alta a C.Orientali: dubletele Tg Ocna si Odobesti-Tg Secuiesc; Campulung
Muldovenesc-Bistrita etc;
9
-dublete pe cursul vailor apelor folosite drept cai de comunicatie : Braila-Macin; Slobozia-Harsova;
Fetesti-Cernavoda;

3.Porturi
-este o aparitie relativ recenta;
-portul si orasul s-au dezv paralel, treptat s-au unit si au generat orasele de astazi ca Giugiu,Turnu
Magurele,Oltenita;
-in cazul oraselor Galati,Braila,Tulcea,Sulina,Cda,Harsova hinterlandul si umland-ul urban se
suprapun;

4. Centre ale industriei primare

-vizeaza in 1 rand vechile centre de exploatare a resurselor subsolului din Dacia preromana,mineritul
constituind una din ocupatiile de baza;
-centre aurifere pana in zilele noastre: Abrud,Zlatna,Rosia Montana,Baia de Aries;
-Ghelari,Teliuc,Baia de Arama au fost generate de exploatarile deargint ,arama si plumb,dar mai els
fier;
-Ocnele Mari,Slanic,Ocna Sibiului,Tg Ocna-au fost scoase in evidenta datorita extractiei de sare;
-exploatare a carierelor de piatra necesara constructiilor-Deva;

10