Subcarpatii Curburii

Limite:
- in V: Valea . Dambovitei, care ii separa de Subcarpatii Getici si Podisul Getic
- in E: v. Trotusului (zona deluroasa Ousoru-Zabraut
- in N: Carpatii de Curbura
- in S: C.Roaman
-
Elemente de ordin geologic:
- cea mai complexa structura geologica din tot ansamblul subcarpatic
- la vest de Slanicul de Buzau in vecinatatea muntelui structura complexa este impusa de existent a
doua aliniamente de dealuri alcatuite din roci predominant grezoase similare celor din munti care
alcatuiesc “ pinteni paleogeni” ( Pintenul de Ivanetu si Pintenul de la Valeni) care deci au o
structura similara muntelui au intaltimi si fizionomie subcarpatica.
- intre acesti pinteni se afla doau zone sedimentare mai noi “Depresiunea Slanic” si “ Depresiunea
Drajna”
- un element care a complicat structura subcarpatilor au fost samburii de sare care in ascensiunea
spre suprafata au dus la boltiri diapire
- regiunea a suferit intense miscari de ridicare ce au determiant inaltimi de 700m ( 900 m in unele
locuri) ridicari care continua si in prezent.
- datorita faptului ca sectorul vrancean apartine unei microplaci care se subduce spre N , NV
faciliteaza producerea frecventa a miscarilor seismice

Relief si subdiviziuni
- cea mai complexa structura
- alt max 996m in Magura Odobesti; alt min sub 100m la contactul cu C.R.; alt medie cca 500m
- structura f cutata in succesiune de sinclinale si anticlinale
- spre interior roci miocene, spre exterior roci pliocene
- structura in 2 fasii paralele, curbate sub foram unor arcuri concentrice→ 2 zone distincte:
o subcarpatii interni
o subcarpatii externi
- caracteristica deosebita: patrunderea din Carpati a pintenului de flis paleogen Ivanetu care
creeaza o zona de tranzitie a caracteristicilor montane si submontane (zona de interferenta
carpato-subcarpatica)
- contactul cu CR se face printr-o treapta de depuneri de tip glacis, care trece in campiile
piemontane ale Targovistei, Ploiestilor si Ramnicului
- in dreptul campiei Ploiestilor latimea Subcarpatilor se reduce datorita patrunderii spre interior a
campiei
- relieful este conform structurii: depresiuni pe sinclinale si dealuri pe anticlinale
- inversiuni de relief pe suprafete restranse
- samburi de sare in unele anticlinale → cute diapire (Slanic Prahova, Telega)
- vulcani noroiosi la Policiori-Berca-Albanasi legati de emanatii de gaze

1
- in miscare de ridicare continua, mai accentuata in sectorul dintre Susita si Calnau → alunecari de
teren
- deplasare a Subcarpatilor spre exterior datorita presiunii Carpatilor Curburii
- puternica arie seismica
- caracteristica este succesiunea dinspre munte spre campie a mai multor fasii longitudinale:
o depresiuni submontane Soveja, Vrancei, Neculele, Lopatari, Patarlagele+ Depresiunea
Chiojd din spatele pintenului Ivanetu
o un sir de dealuri subcarpatice interne cu structura cutata:Rachitas, Raiut, Gurbaneasa,
Bisoca, Dilma, Blidisel, Salcia, Ciolanul
o sir de depresiuni intracolinare: Vidra, Mera, Dumitresti, Policiori(cu vulcanii noroiosi),
Niscov, Patarlagele, Podeni
o dealuri subcarpatice externe: Magura Odobestilor(996m), Deleanu, Dealul Istrita(Dealul
Mare), Dealul Bucovel
- la V de Teleajen relieful se simplifica datorita ingustarii Subcarpatilor si patrunderii in interiorul
lor a C Ploiestilor; depresiunile au aici caracter intracolinar: Valeni de Munte(pe Teleajen),
Campina (pe Prahova), Pucioasa (pe Ialomita)
- se separa trei subunitati importante:
o Subcarpatii Vrancei se intind intre vaile Trotus la N si Slanic la S dominati in V de
culmile Muntilor Vrancei iar la E de Campia Siretului cintine Despresiunea Vrancei
(structura cutata mai mult pe sinclinale)
-alte depresiuni :Soveja, Campuri-Racoasa, Vidra, Mera , Buda-Dumitresti
- dealuri : Ousorul , Rachitasu, Raiutu, Garbova,Bisoca,
- eroziunea a creat pe Milcov intre Andreiasu si Mera un peisaj ruiniform cunoscut sub numele de
“zidurile de la Reghiu” reprezinta rezervatie naturala.
- la Andreiasu fenomenul natural “Focurile vii” datorat autoaprinderii la suprafata a gazelor naturale
care se strecoara prin crapaturile stratelor de gresii.
o Subcarpatii Buzaului se intind intre vailea Slanicul de Buzau si Teleajen in N domina
Muntii Buzaului .
- caracteristic cei doi pinteni paleogeni
- Paclele (509 m ) cu importantep uturi petroliere in cadrul lor existand o depresiune pe anticlinal
Berca- Arbanasi sau Policiori in varta careia emanatiile de gaze din adanc incarcate cu apa si
argila au dus la formarea platourilor cu vulcani noroiosi : Berca , Paclele Mici , Paclele Mari,
Arbanasi.
- Existanta unor izvoare minerale bogate a favorizat dezvoltarea staitunii balneaoclimaterice Sarata
Monteoru aici se gaseste si asezarea din epoca bronzului unde pe partea S a Istritei a fost
descoperita “Closca cu puii de aur “
o Subcarpatii Prahovei se desfasoara intre Vaile Teleajen E si Dambovita V se numesc asa
dupa raul carre ii strabate aproape prin centru si care ii separa in doua subunitati :
Subcarpatii Teleajenului (depresiuni :Valenii de Munte , Slanic, Alunis, Campina
Comarnic) si Subcarpatii Ialomitei ( depresiuni : Fieni, Pucioasa)
- si aici sunt cracteristice cute care ascund zacaminte de titei si gaze si bazinete derpesionare de
tipul butonierelor

Clima
- climat de dealuri joase (in depresiuni) si dealuri inalte (la altitudini mai mari)
- nuanta de ariditate
2
- vanturi cu caracter de foehn datorita existentei in N a muntilor care domina prin versanti
povarniti facilitand circulatia maselor de aer NV
- deschiderea larga catre campie a vailor usureazapatrunderea spre spre central subcarpatilor a
aerului cald cu temp anuale 7-8 ˚ in vecinatatea muntelui si 10-11˚ langa campie, -3 -2 ˚C ian si
17-20 ˚C iulie, precipitatii de 600 mm la exterior si 750 mm la contactul cu muntele.
- topoclimat de adapost fata de vanturile de V si fata de Crivat(NE)

Hidrografia
- retea principala care strabate transversal zona subcarpatica: Putna, Zabala, Buzau, Rm Sarat,
Teleajen, Prahova, Ialomita
- retea de rauri cu originea aici: Rimna, Milcov, Calnau, Niscov, Cricovul Sarat, Cricovul Dulce
- lacuri in cute diapire la Slanic Prahova si Telega
- izvoare min: Sarata Monteoru, Pucioasa, Vulcana Bai

Vegetatia - stejar, stejar in amestec cu fag, la ocntacutl cu muntele si pe dealuri intlate paduri de fag
in amestec cu brad, cele mai intinse sunt paduri de gorun cu carpen
Fauna- este caracteristica regiunilor de padure de deal :mistreti , multe specii de pasari si insecte.
Solurile - cambisoluri, argiluvisoluri, local molisoluri
Rezervatii –“ Vulcanii noroiosi” si “Muntele de sare” de la Slanic Prahova, Calcarele de la Badula,
Focurile vii de la Andreiasu si Lopatari
Resurse – petrol, gaze naturale asociate, carbuni, sare, ape minerale, suprafete agricole si forestiere

Populatia si asezarile
- densitate medie ridicata 100-150loc/km²
- asezarile rurale: textura adunata in depresiuni si pe vai; rasfirata pe dealuri
o sate cu activitati extractive, chiar industriale: Filipestii de Padure, Valea Calugareasca,
Maneciu
o predomina activitatile agricole, legate de cresterea animalelor,pomicultura, viticultura
- orase: Panciu, Odobesti(la contactul cu Culoarul Siretului), Nehoiu, Boldesti-Scaeni, Plopeni,
Baicoi, Valeni de Mte, Slanic, Breaza, Campina, Comarnic, Moreni, Fieni, Pucioasa

Caracteristici economico-geografice
- industria energetica:
o centre de extractie a petrolului: Moreni, Campina, Baicoi, Boldesti, Mizil, Urlati, Sarata
Monteoru, Berca
o exploatari de gaze asociate: Moreni, Sarata Monteoru
o lignit: Ceptura, Filipesti de Padure, Margineanca
o termocentrale la Doicesti, Fieni, Floresti
- industria siderurgica si constructoare de masini:
o utilaj petrolier: Moreni, Campina
o utilaj minier: Filipesti de Padure
o produse mecanice: Plopeni
- industria chimica: are importante resurse proprii (sare, petrol, gaze naturale)
o anvelope: Floresti
o ingrasaminte fosfatice: Valea Calugareasca
3
 o acid sulfuric – Campina
o cartoane si hartie – Boldesti-Scaeni
- industria lemnului: prelucreaza materie prima din regiunea montana
o cherestea de rasinoase: Nehoiu, Maneciu
o cherestea de fag: Campina, Gugesti
- materiale de constructii:
o ciment: Comarnic,Fieni
o var: Comarnic, Magura
o sticla: Boldesti-Scaeni
- industria textila: prelucrarea inului si a canepei: Pucioasa, Paulesti
- industria alimentara:
o vin: Focsani, Cotesti, Odobesti, Panciu, Valea Calugareasca, Pietroasele, Urlati
o conserve de fructe: Valeni de Munte, Campina
- agricultura:suprafete arabile restranse; suprafete intinse de vii si plantatii pomicole
o se cresc indeosebi bovine si ovine

Cai de comunicatii
- spre exterior pe aliniamentul Ploiesti-Buzau-Rm Sarat-Focsani; Ploiesti-Targoviste
- transversal pe V Prahovei, v Buzaului, v Ialomitei

Obiective turistice
- la Slanic-Prahova, Sarata Monteoru, vulcanii noroiosi, Valeni de Munte, Campina, Breaza,
Pucioasa