Carpatii Orientali

Carpații Maramureșului si ai Bucovinei

Asezarea : N - granita cu Ucraina
geografica S - depresiunea Dornelor
E - pod Sucevei
V - Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Geneza si geologie: O parte sunt munți tineri de încrețire

formați în orogeneza alpină, iar spre vest, începând cu
Munții Țibleș sunt de origine vulcanică.
Caracteristici:
 culmi paralele pe direcția NV - SE, curbate în partea
de sud
 prezența Obcinelor
 altitudini de peste 2000 metri în Munții Rodnei și
Munții Maramureșului.
 foarte fragmentați de depresiuni, văi și trecători
 depresiunile intramontane sunt localizate la înălțimi de
peste 500 m
 relief glaciar în Munții Rodnei
 relief carstic pe ramura sudică a Munților Rodnei și
Suhard
 cel mai înalt pas din Carpații Românești: Pasul Prislop
(1416 m)
Hidrografie:
Bistrița Aurie Someșul Mare
Crisului Bistrița Ardeleană
Moldova Moldovița
Dorna Săsar
Mara Iza
Tisa Vișeu

Diviziuni principale:
 Munți vulcanici: Munții Oaș, Munții Igniș, Munții
Gutâi și Munții Țibleș.
 Munți cristalini: Munții Maramureșului, Munții
Rodnei, Munții Suhard, Obcina Mestecăniș.
 Fliș: Obcina Feredeu, Obcina Mare, Munții joși ai
Bârgăului.
 Depresiuni: Depresiunea Oaș, Depresiunea
Maramureș, Depresiunea Dornelor, Culoarul
Câmpulung - Gura Humorului.
 Pasuri: Pasul Prislop , Pasul Neteda, Pasul Gutâi, Pasul
Huta, Pasul Șetref, Pasul Rotunda, Pasul Tihuța, Pasul
Ciumârna, Pasul Mestecanis
 Carpații Moldo-Transilvani

Asezarea : N - Depresiunea Dornelor

Geografică S - Depresiunea Brasov
V - depresiunea Colinara a Transilvaniei
E – subcarpatii moldovei

Munți vulcanici: Calimani, Gurghiului, Harghita

Munti cristalini: Bistritei, Giurgeului, Hasmas,
Rarau-Giumalau
Flis: Stanisoarei, Ceahlau, Tarcau, Gosmanu, Ciucului,
Berzunti, Nemira, Bodoc, Baraolt, Perșani
Depresiuni: Giurgeu, Ciuc, Comanesu, Bilbor, Borsec,
Varsag, Casin.
Pasul: Stanisoara, Bicaz, Bucin, Sicaș, Vlahița, Tusnad,
Uz, Ghimes, Bargau, Ditrau

Hidrografie: Bistrita Cracau

Bistricioara Trotus
Bicaz Mures
Olt Gurghiu
Niraj Tarnava Mica
Tarnava Mare Homorodul Mare
Geneza: Grupa montană, în ansamblul său, s-a format prin
cutarea şi ridicarea materialelor în timpul orogenezei
alpine
Caracteristici:
 în partea vestică, munţi vulcanici, în partea centrală
munţi din şisturi cristaline, iar în partea estică, munţi
din fliş
 Altitudinea maximă este dată de vârful Pietrosul
Călimanilor la 2100 m. Tipul de relief vulcanic este
bine conservat în această grupă, păstrându-se conurile
şi craterele vulcanice.
 Alte microforme de relief aparţin tipului de relief
petrografic: tip de relief carstic cu chei, versanţi
abrupţi, ace carstice; tip de relief conglomeratic cu
forme reziduale, ciudate (ciperci, babe, sfincşi).
 Carpatii de Curbura

Asezarea N - Carpatii moldo-transilvani

Geografica: S - Subcarpatii curburii
V - raul Prahova
E - Subcarpatii curburii

Relief carstic: Vf Postavaru

Flis: Vrancei, Intorsurii, Buzaului, Ciucas, Baiului, Piatra
Mare
Depresiuni: Brasov, Comandau, Intorsura Buzaului, Cheia
Pasuri: Predelus, Buzau, Oituz, Bratocea, Tabla Buții

Hidrografie: Raul Negru Buzau Casin

Prahova Oituz Putna
Teleajen Slanic

Caracteristici:
 s-au format prin incretirea scoartei terestre in
orogeneza Alpina
 predomina flisul
 altitudinea maxima 1954m -Vf.Ciucas din Muntii
Ciucas
 culmile muntilor sunt orientate in toate directiile
Munții de încrețire: se formează acolo unde straturile
cutate de roci sunt împinse în sus

Munții bloc: se formează prin deplasarea rocilor de-a

lungul unei falii în scoarța Pământului

Munții vulcanici: se formează prin erupția vulcanilor.

Sisturi cristaline. Rocile din categoria acestor șisturi

dure, au luat naștere prin transformarea rocilor
sedimentare (eruptive, vulcanice), în condițiile
modificărilor din scoarța terestră

Fliș: un ansamblu de terenuri constituite din

conglomerate, gresii, argilă și marnă,

Obcine: culmi, dealuri

Relief carstic: cea mai cunoscută formă rezultată în

cadrul acestuia este reprezentată de peșteri.