GEOGRAFIA ROMÂNIEI

 Suprafata : 238 391 km² (locul 3 in Europa si 80 in lume )

 Se afla in Europa Centrala (Germania , Polonia , Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia ,
ungaria, Romania , Bulgaria si Moldova )
 Latitudional este situata in emisfera nordica fiind traversata de paralela de 45º lat N
(ne aflam la jumatatea distantei distantei dintre Ecuator si PolulNord )
 Principala consecinta a asezarii in lat. este climatul temperat continental
 Longitudional ne aflam in emisfera estica , meridianul de 25º long. E , trecand de la
N la S prn centrul tarii
 Romania se afla la distanta de circa 1000 km fata de M. Mediterana(sud) si la circa
2700-2800 km fat de Oceanul Atlantic (V), Oceanul Artic(N) si Muntii Ural (E)
 Nu suntem o tara balcanica aflandu-ne in N acestei peninsula de care ne separa
Dunarea dar intraga istorie este legata de acest spatiu.
 Pe teritoriul Romaniei se afla limita nordica vitei-de-vie si limita estica a fagului.
 Mathematic suntem situati intre 43º 37’-48º 15’lat. N si 20º 41’-29º 41’ long E
 Vecini: N-Ucraina (Paltinis-Halmeu)
E-Paltinis si varsarea Prutului in Dunare
E-Ucraina (varsarea Prutului in Dunare si bratul Chilia )
S-Bulgaria (Vama Veche si Prislop )
SV-Serbia si Muntenegru ( Prislop si Beba Veche)
NV-Ungaria )Beba Veche si Halmeu)
 Localitati extreme :
N-Horodistea
E-Sulina
S-Zimnicea
V-Beba Veche

Carpatii
 Reprezinta o prelungire mai scurta a Alpilor incepand din bazinul Vianei
terminandu-se la S de valea Timokului dincolo de care se desfasoara Muntii Stara
Planina
Sunt munti tineri formati in orogeneza alpina si fac parte din lantul alpino-carpato-
himalaian
Are o lungime de 1300 de km si cuprind 3 grupe:
 Muntii Tatra ( varful Gherlachovska-2655 m
 Muntii Beschizii Orientali – Ucraina
 Carpatii romanesti

Carpaţii Meridionali

Limite : V – Culoarul Timis –Cerna

E – Valea Pahovei

Munţi

 Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului: Munţii Bucegi · Munţii Leaota

· Munţii Piatra Craiului
 Grupa montană Şureanu-Parâng-Lotrului: Munţii Căpăţânii · Munţii Cindrel ·
Munţii Latoriţei · Munţii Lotrului · Munţii Parâng · Munţii Şureanu
 Grupa montană Retezat-Godeanu: Munţii Cernei · Munţii Godeanu · Munţii
Mehedinţi · Muntele Mic · Munţii Retezat · Munţii Ţarcu · Munţii Vâlcan
  Grupa montană Iezer-Păpuşa-Făgăraş: Munţii Cozia · Munţii Făgăraş · Munţii
Frunţii · Munţii Ghiţu · Munţii Iezer-Păpuşa · Munţii Ţaga

Carpaţii Occidentali

Munţi:

 Munţii Apuseni: Munţii Bihorului · Munţii Codru-Moma · Muntele Găina ·

Munţii Gilăului · Muntele Mare · Munţii Meseş · Munţii Metaliferi · Munţii
Pădurea Craiului · Munţii Plopiş (Şes) · Munţii Şimleu · Munţii Trascăului ·
Munţii Vlădeasa · Munţii Zarandului
 Munţii Poiana Ruscă
 Munţii Banatului: Munţii Almăjului · Munţii Aninei · Munţii Dognecei ·
Munţii Locvei · Munţii Semenic

Carpaţii Orientali

 Limite
N-Ucraina
E-Podisul Moldovei , Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii
S-Valea Prahovei
V-Campia, Dealurilede Vest si Depresiunea Colinara A Transilvaniei

Munţi

 Carpaţii de Curbură: Munţii Gârbova · Munţii Baraolt · Munţii Bodoc ·

Munţii Breţcului · Masivul Ciomatu · Masivul Ciucaş · Munţii Grohotişului ·
Munţii Întorsurii · Munţii Ivăneţu · Munţii Penteleu · Munţii Perşani · Munţii
Piatra Mare · Munţii Podu Calului · Munţii Postăvarul · Munţii Siriu · Munţii
Tătaru · Munţii Vrancei
 Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei: Munţii Bârgău · Munţii Gutâi · Munţii
Igniş · Munţii Lăpuş · Munţii Maramureşului · Munţii Oaşului · Obcina
 Brodinei · Obcina Feredeului · Obcina Mare · Obcina Mestecănişului · Munţii
Rodnei · Munţii Suhard · Munţii Ţibleş
 Carpaţii Moldo-Transilvani: Munţii Berzunţi · Munţii Bistriţei · Munţii
Călimani · Munţii Ceahlău · Munţii Ciucului · Munţii Giumalău · Munţii
Giurgeu · Munţii Goşmanu · Munţii Gurghiu · Munţii Harghita · Munţii
Hăşmaş · Munţii Nemira · Munţii Rarău · Munţii Stănişoarei · Munţii Tarcău

DEPRESIUNILE DIN ROMÂNIA

Depresiunea Situată în

Oaşului (Ţara Oaşului) grupa nordică a Carpaţilor Orientali

Maramureşului grupa nordică a Carpaţilor Orientali

Dornelor (Ţara Dornelor) grupa nordică a Carpaţilor Orientali

Campulung Moldovenesc grupa nordică a Carpaţilor Orientali

Gura Humorului grupa nordică a Carpaţilor Orientali

Giurgeului grupa centrală a Carpaţilor Orientali

Ciucului grupa centrală a Carpaţilor Orientali

Comăneşti grupa centrală a Carpaţilor Orientali

Borsec grupa centrală a Carpaţilor Orientali

grupa sudică a Carpaţilor Orientali

Braşovului cuprinde depresiunile:

 Ţara Bârsei (în vest);

 Sfântu Gheorghe (în centru);
  Târgu Secuiesc (în est)
Neamţului Subcarpaţii Moldovei
Cracău Bistriţa Subcarpaţii Moldovei
Tazlău Subcarpaţii Moldovei
Caşin Subcarpaţii Moldovei
Vrancei (Ţara Vrancei) Subcarpaţii de Curbură
Chiojd Subcarpaţii de Curbură
Vălenii de Munte Subcarpaţii de Curbură
Câmpina Subcarpaţii de Curbură
Dumitreşti Subcarpaţii de Curbură
Policiori Subcarpaţii de Curbură
Făgăraş (Ţara Făgăraşului) (Ţara
Poalele Munţilor Făgăraş
Oltului)
grupa Făgăraşului (între pasul Turnu Roşu şi
Loviştei (Ţara Loviştei)
Cozia)
în grupa Parângului (între Pasul Lainici şi
Petroşani
Merişor)
Haţegului (Ţara Haţegului) între Munţii Retezat şi Munţii Poiana Ruscăi
Almăjului între Munţii Semenicului şi Munţii Almăjului
Caraş între Munţii Aninei şi Munţii Dognecei
Brad marginea vestică a Munţilor Apuseni
Gurahonţ marginea vestică a Munţilor Apuseni
Zarandului (Ţara Zarandului) marginea vestică a Munţilor Apuseni
Beiuşului marginea vestică a Munţilor Apuseni
Vad Borod marginea vestică a Munţilor Apuseni
Huedin partea estică a Munţilor Apuseni
Ţara Moţilor partea estică a Munţilor Apuseni
Damiş partea estică a Munţilor Pădurea Craiului
Sibiu (Ţara Sibiului) zona submontană a Podişului Transilvaniei
Alba Iulia Turda zona submontană a Podişului Transilvaniei
Iara zona submontană a Podişului Transilvaniei
Odorhei zona submontană a Podişului Transilvaniei
Praid Sovata zona submontană a Podişului Transilvaniei
Câmpulung Subcarpaţii Getici
Târgu Jiu Subcarpaţii Getici
Nalbant Masivul Dobrogei
 Campia de Vest
Limite :
N – Carpatii Orientali
S – Valea Nerei

Geneza :
 S-a format prin retragerea lacului Panonica spre vest concomitant cu
depunerea de aluviuni aduse de rauri montane
Alcatuire petrografica : fundament cristalin acoperit cu sedimente recente

Relief :
a) campiile inalte la peste 100 m ferite de inundatii cu terase largi :
 Campie Carei ( cu dune de nisip )
 Campia Cernei
 Campia Miersig si Campia Aradului
 Campia Vingai in Mures si Bega
 Campia Lugojului pe Timis
b) campii joase , au sub 1000 m altitudine si sunt afectate de inundatii ,
prezinta meander si brate parasite necesitand lucrari de indiguire si desecari
 Campia Somesului pe Somes
 Campia Crisurilor pe Crisuri
 Campia Timisului pe Timis

Podisul Dobrogei
Limite :
NV – Valea Dunarii
E – Marea Neagra
S – depaseste granita cu Bulgaria

Altitudine maxima : 467 m Vf. Greci sau Tutuiatu din Muntii Macin

Geneza : este o unitate de platforma rigda a carei formare a inceput

proterozoic si doar partea nordica fiind reprezentata printr-o structura cutata ,
respectiv Muntii Macin , formati in orogeneza hercinica

Alcatuire petrografica :
 Granit in Muntii Macin
 Calcare in Podisul Babadag
 Sisturi verzi in Podisul Casimcei si roci sedimentare acoperite cu loess ( 20
m ) in sud

Relief :
  Podisul Dobrogei de nord
- Muntii Macin
- Podisul Niculitel
- Depresiunea Nalbant
- Dealurile Tulcei ( relief carstic )
 Podisul Dobrogei centrale
- podisul Casimcei aflat intre raurile Slava si Casimcea
- podisul Istriei in zona litorala
 Podisul Dobrogei de sud
- Podisul Mehedinti
- Podisul Oltinei
- Podisul Negru-Voda
 Pe loess se produc tasari si cu sufoziuni , iar in zona litorala au loc
prabusiri pe argile rosii si slabe alunecari de teren
 In Dobrogea de nord sunt tipice inselberguri si pedimente

Dealurile de Vest
Limite :
N – Valea Somesului
S – Muntii Banatului
- Granita cu Serbia

Altitudine : intre 200 – 500 m

Geneza : s-au format pe locul fostului lac Panonic prin depunere de sedimente
de catre raurile Carpatilor Ocidentali

Alcatuire petrografica : roci sedimentare

 Relief : Mures
 Dealurile Lipovei – intre Mures si Bega
 Dealurile Buzias – in estul Muntilor Dognecea
 Dealul Tirol – in vestul muntilor Dognecea
La nord de Mures

 La sud de
 Dealurile Crasnei si Salajului – in nordul Muntilor Apuseni
 Dealurile Oradei – in vestul Muntilor Plopis
 Dealul Ghepis – la vest de Muntii Padurea Craiului
 Piemontul Codrului – la vest de Muntii Codru Moma
 In deptul Muntilor Zarandului dealurile lipsesc tresandu-se direct
la campie
 Delta Dunării

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa cu
Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela
de 45°, latitudine N şi de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu
complexul lagunar Razelm - Sinoe 5050 Km², din care 732 Km² aparţin Ucrainei, Deltei
propriu-zise revenindu-i o suprafaţă de 2540 Km².

Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul
Tulcea la sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Braţul
Sulina şi Braţul Sfântul Gheorghe.

Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi transportă pe cursul său de o lungime de

104 Km2, 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone
aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării creşte anual în suprafaţă cu 40 de metri.

Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs
rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o
lungime de 71 Km şi transporta 18% din volumul de apa al Dunarii.

Cursul braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112 Km,
transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate
un început de deltă secundară.

RÂURI SI LACURI
 Râul OLT
Râurile. Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre râuri izvorand din Muntii Carpati si
varsandu-se, direct sau prin intermediul altor râuri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca
lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa in Marea
Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele
râuri sunt: Mures (761 km pe teritoriul României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt
(615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe
teritoriul României), Arges (350 km).

Lacurile. Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste
1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii
Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor
Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intâlnesc in Muntii
Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de
acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o
inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si
Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori
mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stânca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la
Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3.100 ha).

Sfânta Ana