Muntii Carpati

Diviziuni

Carpatii Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea
unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic. 

Carpatii romanesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut in urma
orogenezelor alpine. Spre deosebire de Muntii Alpi, in continuarea carora se afla, Carpatii
Romanesti sunt munti de inaltime mijlocie, mentinandu-se sub altitudinea de 3000 de metri.

 Ei se impart in trei grupe:

1. Carpaţii Orientali

Carpaţii Orientali (Răsăriteni) - de la graniţa

cu Ucraina ÷ Valea Prahovei. 

 Grupa nordică (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei):

 - se desfăşoară între graniţa cu Ucraina, Cp. de Vest, Dl. de Vest, Depr. colinară a 

Transilvaniei, Valea Bistriţei - pasul Tihuţa, Depr. Dornelor (sud) - pasul Mestecăniş, culoarul
depresionar al Moldovei şi Pod. Sucevei. 

- subunităţi: 

 munţii vulcanici Oaş, Igniş, Gutâi ; 

 munţii sedimentaro-vulcanici ai Lăpuşului, Ţibleşului, Bârgău;
 depresiuni tectonice şi de baraj vulcanic - Oaş, Maramureş, Dornelor; 
 munţi alcătuiţi din roci cristaline cu petece sau fâşii de sedimentar mezozoic - Maramureş,
Rodnei, Suhard, Obcina Mestecăniş; 
 munţi alcătuiţi din fliş K şi Pg dispus în cute faliate (solzi) paralele (Obcina
 Feredeului, Obcina Brodinei şi Obcina Mare) ce alternează cu culoare depresionare
largi străbătute de Sadova, Moldoviţa, Humor, Brodina; 
 culoarul depresionar al Moldovei. 

 
 Grupa centrală (Carpaţii Moldo -Transilvani) 

- încadraţi de Subcarpaţii Transilvaniei, Subcarpaţii Moldovei, Carpaţii Curburii şi 

unitatea precedentă. 

- subunităţi:

  munţii vulcanici alcătuiţi dominant din andezite şi aglomerate vulcanice - M. Călimani,
M.Gurghiu, M. Harghita ; 

 depresiunile tectonice şi de baraj vulcanic – Depr. Gheorgheni, Depr. Ciuc, depresiunile

Bilbor, Borsec, Glod şi Drăgoiasa ; 

 munţii din roci cristaline cu petece de roci sedimentare Mz - Giumalău, Rarău,

munţii Bistriţei (Pietrosul, Grinţieş, Bârnar, Budacu etc.), Giurgeu, Hăşmaş ; 

 munţii din fliş K şi mai ales Pg – Stânişoarei, Ceahlău, Tarcău, Ciuc, Nemira, Goşmanu şi
Berzunţ ; 

  văile Bistriţa şi Trotuş (cu Depr Dărmăneşti sau Comăneşti) ; 

 munţii Perşani, Baraolt, Bodoc. 

 
 Carpaţii de Curbură (Curburii) 

- la contactul cu Carpaţii Meridionali, Subcarpaţii de Curbură, Depr. colinară a 

Transilvaniei. 

- subunităţi : 

 Depr. Braşov ; 

 munţii Vrancei (Furu, Zboina Frumoasă, Lăcăuţ, Coza, Lepşei, Breţcului, Zboina Neagră,
Caşinului) ; 

 munţii Buzăului (mai înalţi Tătaru, Penteleu, Podu Calului, Siriu ; 

 mai joşi Întorsurii, cu micile depresiuni Întorsura Buzăului şi Comandău şi munţii Zmeuret-

Muntioru şi Ivăneţu); 

 munţii Doftanei şi Teleajenului (Ciucaş, Grohotiş, Baiu sau Gârbova) ; 

  munţii Timişului (Braşovului sau Bârsei) formaţi din Piatra Mare, Postăvaru şi Clăbucetele
Predealului

Carpaţii Meridionali - între văile Prahova şi Timiş,

Subcarpaţii (de Curbură şi 
Getici), Pod. Mehedinţi şi Depr. colinară a Transilvaniei;
în V şi NV culoarele 
Timiş-Cerna şi Bistra - depresiunea Hunedoarei îi separă
de masive din Carpaţii 
Occidentali. 

 
  Grupa Bucegi 
- între văile Prahova, Dâmboviţa şi Bârsa, Depr. Braşov şi Subcarpaţii de Curbură. 
- subunităţi: 

 Bucegi ; 
 Leaota ;
  Piatra Craiului ; 
 Culoarul depresionar 
 Bran-Rucăr-Dragoslavele ; 
 Culoarul Prahovei. 

 
 Grupa Făgăraş 
- între văile Dâmboviţa-Bârsa şi Oltului, Depr. Făgăraş, Subcarpaţii Argeşului şi Vâlcii. 
- subunităţi : 

 Făgăraş ; 
 Iezer; Ghiţu ; 
 Frunţi ;
 Cozia ; 
  Defileul Oltului (de laTurnu Roşu şi Cozia) şi Depresiunea Loviştei sau Brezoi-Titeşti
(continuată şi la vest de Olt). 

  Grupa Parâng 
- între văile Olt, Jiu şi Strei, Depr. colinară a Transilvaniei şi Subcarpaţii Getici. 
- subunităţi: 
Parâng ; 
Şureanu ; 
Căpăţânii ; 
Latoriţei ; 
Lotrului ; 
Cindrel ; 
Depr Petroşani şi Defileul Jiului. 

 
  Grupa Retezat-Godeanu 
- între Jiu-Strei, Cerna-Timiş şi Bistra-Haţeg. 
- subunităţi: 

 Godeanu ; 
 Retezat; 
 Ţarcu ; 
 Cernei ; 
 Mehedinţi ; 
 Vâlcan; 
 Depr. Haţeg-Orăştie (Depr. Haţeg, Dealurile Hunedoarei şi Culoarul Streiului,
Culoarul 
 Orăştiei). 
3. Carpaţii Occidentali
Carpaţii Occidentali - închid arcul carpatic pe latura de V
desfăşurându-se de la 
Dunăre la Barcău.

Munţii Apuseni 

- între Mureş şi Barcău.

- subdiviziuni: 

 Munţii Bihor-Vlădeasa Vlădeasa, Bătrâna, Biharia sau Bihor, Găina, Arieşului sau "Ţara Moţilor"
(munţii Arieşului Mic, Abrudului, Bistrei şi Albacului şi depresiunile Câmpeni-Bistra, Abrud,
Albac); 
 Munţii Gilău - Muntele Mare ; 
 Munţii Meseş ;
 Munţii Plopiş (Şes) ; 
 Munţii Crişurilor (Pădurea Craiului, Codru Moma) ; 
 Munţii Mureşului (Highiş-Drocea sau Zarandului, Metaliferi,Trascău) ; 
 Depresiunile tectonice cele mari sunt: Vad-Borod, Beiuş, Brad-Hălmagiu, Zlatna sau Ampoi
(ultimele două sunt incluse de regulă ca subdiviziuni la Munţii Mureşului) etc. 

 
 Munţii Poiana Ruscă 

 - între Mureş, Bistra, Bega constituind o unitate bine conturată. 

  Munţii Banatului 

- între Dunăre şi Culoarul Timiş-Cerna, dealurile şi parţial câmpiile (la Oraviţa) 

Banatului. 

- subunităţi: 

 Semenic ; 
 Aninei; 
 Dognecei; 
 Almăjului; 
 Locvei ; 
 Culoarul Reşiţei (3 compartimente depresionare – Ezeriş, Reşiţa, Lupac) ; 
 Depr. Almăjului sau Bozovici (Depr. Almăjului şi Dealurile Bozoviciului) ; 
 Culoarul Timiş-Cerna Culoarul Timişului (Depr. Caransebeş şi Culoarul Bistrei) şi Culoarul
Mehadia-Cerna (cu depresiunile Mehadica şi Orşova); 
 Culoarul (Defileul) Dunării cu o serie de bazinete depresionare (Pojejena, Moldova Veche,
Sicheviţa-Liubcova, Dubova)