UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

România și Carpații
(prezentare generală)

Realizat de:
Busuioc Gigel
Banyai Rafael
Grupa 311
Specializarea Cartografie
Cuprins
I. Caracteristici generale
II. Limita Carpaților
III. Limita exterioară a Carpaților
IV. Limita internă a Carpaților
V. Regionare Carpaților Românești
Caracteristici generale:

 Carpații Românești cuprind 3 diviziuni: Carpații Orientali, Carpații

Meridionali și Carpații Occidentali.
 Se găsesc pe teritoriul a 27 județe incluse în 7 din cele 8 regiuni de
dezvoltare
 Lanțul munților Carpați din România cuprinde cea mai mare parte
a Carpaților Sud-Estici care se desfășoară aproape ca un cerc în
mijlocul căruia se află DCT(Depresiunea Colinară a
Transilvaniei).Cele două curburi importante (în Sud-Est și în Banat)
se datorează
contactului cu microplăcile din Nord-Est ,Est,Sud-Est,Sud
(Moldovenească,M.Neagră,Moessică).
Limita
Carpaților

Fig.1 Limita Carpaților Românești

 Carpaţii Româneşti sunt delimitaţi, în partea de nord, de graniţa cu

Ucraina, iar în partea de sud, de Serbia (prin intermediul Dunării).
Restul limitelor aparţin în totalitate teritoriului României, atât la
exterior, spre unităţile de podişuri, dealuri şi câmpii, cât şi la interior,
spre Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Din punct de vedere
altimetric, limita Carpaţi-Subcarpaţi este apreciată în jurul valorii de
800 metri, în timp ce înspre Dealurile de Vest coboară până la
250-400 metri.
Fig.2 Harta fizică a lanțului carpatic din România Sursa datelor : geospatial.org
 Limita exterioară a Carpaților
Limita externă este cu:
 Podişul Sucevei (între graniţa cu Ucraina şi valea Moldovei);
 Subcarpaţii Moldovei (între văile Moldova şi Trotuş);
 Subcarpaţii Curburii (între văile Trotuş şi Dâmboviţa);
 Subcarpaţii Getici (între văile Dâmboviţa şi Motru);
 Podişul Mehedinţi (între văile Motru şi Dunăre);
 Dealurile Vestice (între văile Someş şi Dunăre);
 Câmpia de Vest se desfășoară în 3 sectoare : în nord, între graniţă şi
Seini, la contactul M. Oaş cu Cp. Someşului; între Crişul Alb
(Depr. Zarand) şi Mureş între M. Zarand şi Cp. Arad; în sud,la Oraviţa, în
vestul M. Aninei şi nordul M. Locvei.
 Limita internă a Carpaților

Limita internă este cu Dealurile Transilvaniei; stabilirea ei este uşurată, în

mare măsură, de faptul că la contactul cu munţii, tectonica şi mai ales
eroziunea au creat depresiuni şi deci, discontinuităţi evidente în peisaj; local
apar şi unele complicaţii (N,E) ceea ce face ca limita să nu apară ca o linie
dreaptă, ci cu pătrunderi în spaţiul montan pe văile principale, iar în alte
sectoare (fără depresiuni de contact) să capete caracter de “fâşie de
tranziţie”;
 Regionarea Carpaților Românești

Carpații Sud-Estici,marea unitate ce cuprinde în întregime sistemul aflat în

România depășesc granițele în Nord și Sud-Vest,subunitățile mult mai reduse
din Ucraina și respectiv Serbia având caracteristici similare cu cele din țara
noastră de unde și utilizarea unor denumiri care le asociază în unități de rang
superior.(citat V.Mihăilescu)
 SUBDIVIZIUNILE CARPAŢILOR ROMÂNEŞTI

Fig.3 Carpaţii Orientali (Răsăriteni) - de la graniţa cu Ucraina ÷ Valea Prahovei.

Fig.4 Carpații Maramureșului și ai Bucovinei
1.1. Grupa nordică (Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei):

- se desfăşoară între graniţa cu Ucraina, Cp. de Vest, Dl. de Vest, Depresiunea

Colinară a Transilvaniei, Valea Bistriţei - pasul Tihuţa, Depr. Dornelor (sud) -
pasul Mestecăniş, culoarul depresionar al Moldovei şi Pod. Sucevei.

Subunităţi:
 munţii vulcanici Oaş, Igniş, Gutâi ;
 munţii sedimentaro-vulcanici ai Lăpuşului, Ţibleşului, Bârgău;
 depresiuni tectonice şi de baraj vulcanic - Oaş, Maramureş, Dornelor;
 munţi din roci cristaline cu petece/fâşii de sedimentar – Maramureş,
Rodnei, Suhard, Obcina Mestecăniş;
 culoarul depresionar al Moldovei.
Fig.5 Carpații Moldo-Transilvani
 1.2.Grupa centrală (Carpaţii Moldo-Transilvani)

Sunt încadraţi de Subcarpaţii Transilvaniei, Subcarpaţii Moldovei, Carpaţii

Curburii şi unitatea precedentă.
Subunităţi:
- munţii vulcanici(dominant din andesite şi aglomerate vulcanice):
M.Călimani,M.Gurghiu, M. Harghita ;
- depresiunile tectonice şi de baraj vulcanic – Depr. Gheorgheni, Depresiunea
Ciuc, Depresiunile Bilbor, Borsec,Glod şi Drăgoiasa ;
-munţii din roci cristaline cu petece de roci sedimentare - Giumalău, Rarău,
munţii Bistriţei (Pietrosul, Grinţieş, Bârnar, Budacu etc.), Giurgeu,Hăşmaş;
-văile Bistriţa şi Trotuş (cu Depr Dărmăneşti sau Comăneşti) ;munţii Perşani,
Baraolt, Bodoc.
Fig.6 Grupa Sudică a Carpaților Orientali
 1.3. Carpaţii de Curbură (Curburii)

- la contactul cu Carpaţii Meridionali, Subcarpaţii de Curbură, Depr. colinară a

Transilvaniei.
Subunităţi :
 Depr. Braşov ;
 munţii Vrancei (Furu, Zboina Frumoasă, Lăcăuţ, Coza,Lepşei, Breţcului,
Zboina Neagră, Caşinului) ;
 munţii Buzăului (mai înalţi Tătaru, Penteleu, Podu Calului, Siriu ;
mai joşi Întorsurii, cu micile depresiuni Întorsura Buzăului şi
Comandău şi munţii Zmeuret- Muntioru şi Ivăneţu);
 munţii Doftanei şi Teleajenului (Ciucaş, Grohotiş, Baiu sau Gârbova)
 munţii Timişului (Braşovului sau Bârsei) formaţi din Piatra Mare,
Postăvaru şi Clăbucetele Predealului.
Fig.7 Carpații Meridionali
2.Carpaţii Meridionali - între văile Prahova şi Timiş, Subcarpaţii (de Curbură
şi Getici), Pod. Mehedinţi şi Depr. colinară a Transilvaniei; în V şi NV
culoarele Timiş-Cerna şi Bistra.Depresiunea Hunedoarei îi separă de masive
din Carpaţii Occidentali.
2.1.Grupa Bucegi
- între văile Prahova, Dâmboviţa şi Bârsa, Depr. Braşov şi Subcarpaţii de
Curbură.
Subunităţi: Bucegi;Leaota ; Piatra Craiului; Culoarul depresionar ;
Bran-Rucăr-Dragoslavele ; Culoarul Prahovei.
2.2. Grupa Făgăraş
între văile Dâmboviţa-Bârsa şi Oltului, Depr. Făgăraş, Subcarpaţii Argeşului şi
Vâlcii.
Subunităţi : Făgăraş ; Iezer; Ghiţu ; Frunţi ; Cozia ; Defileul Oltului
(de la Turnu Roşu şi Cozia) şi Depresiunea Loviştei sau Brezoi-Titeşti
(continuată şi la vest de Olt).
2.3. Grupa Parâng
- între văile Olt, Jiu şi Strei, Depr. colinară a Transilvaniei şi Subcarpaţii Getici
Subunităţi: Parâng ; Şureanu ; Căpăţânii ; Latoriţei ; Lotrului ; Cindrel ;
Depresiunea Petroşani şi Defileul Jiului.

2.4. Grupa Retezat-Godeanu

- între Jiu-Strei, Cerna-Timiş şi Bistra-Haţeg.
Subunităţi: Haţeg-Orăştie (Depr. Haţeg, Dealurile Hunedoarei şi Culoarul
Streiului, Culoarul Orăştiei).
Fig.8 Carpați Occidentali
3.Carpaţii Occidentali - închid arcul carpatic pe latura de Vest
desfăşurându-se de la Dunăre la Barcău.

3.1.Munţii Apuseni

- între Mureş şi Barcău.

Subdiviziuni:
Munţii Bihor-Vlădeasa,Bătrâna, Biharia sau Bihor, Găina, Arieşului
sau "Ţara Moţilor" (munţii Arieşului Mic, Abrudului, Bistrei şi Albacului
şi Depresiunile Câmpeni- Bistra, Abrud, Albac);
Munţii Gilău - Muntele Mare ;Munţii Meseş ;
Munţii Plopiş (Şes) ;Munţii Crişurilor (Pădurea Craiului, Codru
Moma) ;
Fig.9 Subunitățile geografice ale Munților Banatului
 Munţii Poiana Ruscă

-între Mureş, Bistra, Bega.

Munţii Banatului

-între Dunăre şi Culoarul Timiş-Cerna, dealurile şi parţial câmpiile (la

Oraviţa) Banatului.

Subunităţi:

• Munții Semenic;·Aninei;·Dognecei;·Almăjului; · Locvei ;

•Culoarul Reşiţei (3 compartimente– Ezeriş, Reşiţa, Lupac) ;
•Depr. Almăjului / Bozovici (Depr. Almăjului şi Dealurile Bozoviciului) ;
•Culoarul Timiş-Cerna,Culoarul Timişului (Depr. Caransebeş şi Culoarul
Bistrei) şi Culoarul Mehadia-Cerna (cu Depresiunile Mehadica şi Orşova);
•Culoarul (Defileul) Dunării cu o serie de bazinete depresionare
(Pojejena, Moldova Veche, Sicheviţa-Liubcova, Dubova).
 Biblografie
 România și Carpații (Caracteristici generale) – Mihai Ielenicz și
Răzvan Oprea,Editura Universitară

 Figurile preluate de pe Google imagini

Sursa datelor folosite pentru hartă : geospațial.org

Vă mulțumim!!!