GEOGRAFIA

ROMÂNIEI

• Suprafata : 238 391 km²

(locul 3 in Europa si 80 in
lume )
• Se afla in Europa
Centrala (Germania ,
Polonia , Elvetia, Austria,
Cehia, Slovacia , ungaria,
 Romania , Bulgaria si
Moldova )
• Latitudional este situata
in emisfera nordica fiind
traversata de paralela de
45º lat N (ne aflam la
jumatatea distantei
distantei dintre Ecuator
si PolulNord )
• Principala consecinta a
asezarii in lat. este
climatul temperat
continental
• Longitudional ne aflam
in emisfera estica ,
 meridianul de 25º long. E
, trecand de la N la S prn
centrul tarii
• Romania se afla la
distanta de circa 1000 km
fata de M.
Mediterana(sud) si la
circa 2700-2800 km fat de
Oceanul Atlantic (V),
Oceanul Artic(N) si
Muntii Ural (E)
• Nu suntem o tara
balcanica aflandu-ne in N
acestei peninsula de care
ne separa Dunarea dar
 intraga istorie este legata
de acest spatiu.
• Pe teritoriul Romaniei se
afla limita nordica vitei-
de-vie si limita estica a
fagului.
• Mathematic suntem
situati intre 43º 37’-48º
15’lat. N si 20º 41’-29º 41’
long E
• Vecini: N-Ucraina
(Paltinis-Halmeu)
E-Paltinis si
varsarea Prutului in
Dunare
 E-Ucraina
(varsarea Prutului in
Dunare si bratul Chilia )
S-Bulgaria
(Vama Veche si Prislop )
SV-Serbia si
Muntenegru ( Prislop si
Beba Veche)
NV-Ungaria )
Beba Veche si Halmeu)
• Localitati extreme :
N-Horodistea
E-Sulina
 S-Zimnicea
V-Beba Veche

Carpatii

• Reprezinta o prelungire
mai scurta a Alpilor
incepand din bazinul
Vianei terminandu-se la
S de valea Timokului
 dincolo de care se
desfasoara Muntii Stara
Planina
• Sunt munti tineri formati
in orogeneza alpina si fac
parte din lantul alpino-
carpato-himalaian
• Are o lungime de 1300 de
km si cuprind 3 grupe:
 Muntii Tatra
( varful
Gherlachovska-
2655 m
  Muntii Beschizii
Orientali –
Ucraina
 Carpatii
romanesti

Carpaţii Meridionali
• Limite : V – Culoarul
Timis –Cerna
 E – Valea
Pahovei

Munţi
• Grupa montană Bucegi-
Leaota-Piatra Craiului:
Munţii Bucegi · Munţii
Leaota · Munţii Piatra
Craiului
• Grupa montană
Şureanu-Parâng-
Lotrului: Munţii
Căpăţânii · Munţii
Cindrel · Munţii
 Latoriţei · Munţii
Lotrului · Munţii Parâng
· Munţii Şureanu
• Grupa montană Retezat-
Godeanu: Munţii Cernei
· Munţii Godeanu ·
Munţii Mehedinţi ·
Muntele Mic · Munţii
Retezat · Munţii Ţarcu ·
Munţii Vâlcan
• Grupa montană Iezer-
Păpuşa-Făgăraş: Munţii
Cozia · Munţii Făgăraş ·
Munţii Frunţii · Munţii
 Ghiţu · Munţii Iezer-
Păpuşa · Munţii Ţaga
Carpaţii Occidentali
Munţi:
• Munţii Apuseni: Munţii
Bihorului · Munţii
Codru-Moma · Muntele
Găina · Munţii Gilăului
· Muntele Mare · Munţii
Meseş · Munţii
Metaliferi · Munţii
Pădurea Craiului ·
Munţii Plopiş (Şes) ·
Munţii Şimleu · Munţii
 Trascăului · Munţii
Vlădeasa · Munţii
Zarandului
• Munţii Poiana Ruscă
• Munţii Banatului: Munţii
Almăjului · Munţii
Aninei · Munţii Dognecei
· Munţii Locvei · Munţii
Semenic
Carpaţii Orientali
• Limite
N-Ucraina
 E-Podisul Moldovei ,
Subcarpatii Moldovei si
Subcarpatii Curburii
S-Valea Prahovei
V-Campia, Dealurilede
Vest si Depresiunea
Colinara A Transilvaniei
Munţi
• Carpaţii de Curbură:
Munţii Gârbova · Munţii
Baraolt · Munţii Bodoc ·
Munţii Breţcului ·
Masivul Ciomatu ·
Masivul Ciucaş · Munţii
 Grohotişului · Munţii
Întorsurii · Munţii
Ivăneţu · Munţii
Penteleu · Munţii
Perşani · Munţii Piatra
Mare · Munţii Podu
Calului · Munţii
Postăvarul · Munţii Siriu
· Munţii Tătaru · Munţii
Vrancei
• Carpaţii Maramureşului
şi Bucovinei: Munţii
Bârgău · Munţii Gutâi ·
Munţii Igniş · Munţii
Lăpuş · Munţii
 Maramureşului · Munţii
Oaşului · Obcina
Brodinei · Obcina
Feredeului · Obcina
Mare · Obcina
Mestecănişului · Munţii
Rodnei · Munţii Suhard
· Munţii Ţibleş
• Carpaţii Moldo-
Transilvani: Munţii
Berzunţi · Munţii
Bistriţei · Munţii
Călimani · Munţii
Ceahlău · Munţii
Ciucului · Munţii
 Giumalău · Munţii
Giurgeu · Munţii
Goşmanu · Munţii
Gurghiu · Munţii
Harghita · Munţii
Hăşmaş · Munţii Nemira
· Munţii Rarău · Munţii
Stănişoarei · Munţii
Tarcău

DEPRESIUNILE DIN
ROMÂNIA

Depresiunea Situată în
Oaşului (Ţara grupa
Oaşului) nordică a
Carpaţilor
Orientali
Maramureşului grupa
nordică a
Carpaţilor
Orientali
Dornelor (Ţara grupa
Dornelor) nordică a
Carpaţilor
Orientali
Campulung grupa
Moldovenesc nordică a
Carpaţilor
 Orientali
Gura grupa
Humorului nordică a
Carpaţilor
Orientali
Giurgeului grupa
centrală a
Carpaţilor
Orientali
Ciucului grupa
centrală a
Carpaţilor
Orientali
Comăneşti grupa
centrală a
 Carpaţilor
Orientali
Borsec grupa
centrală a
Carpaţilor
Orientali
Braşovului grupa sudică
cuprinde a Carpaţilor
depresiunile: Orientali
• Ţara Bârsei
(în vest);
• Sfântu
Gheorghe (în
centru);
 •Târgu
Secuiesc (în
est)
Neamţului Subcarpaţii
Moldovei
Cracău Bistriţa Subcarpaţii
Moldovei
Tazlău Subcarpaţii
Moldovei
Caşin Subcarpaţii
Moldovei
Vrancei (Ţara Subcarpaţii
Vrancei) de Curbură
Chiojd Subcarpaţii
de Curbură
Vălenii de Subcarpaţii
Munte de Curbură
Câmpina Subcarpaţii
de Curbură
Dumitreşti Subcarpaţii
de Curbură
Policiori Subcarpaţii
de Curbură
Făgăraş (Ţara Poalele
Făgăraşului) Munţilor
(Ţara Oltului) Făgăraş
Loviştei (Ţara grupa
Loviştei) Făgăraşului
(între pasul
Turnu Roşu
 şi Cozia)
Petroşani în grupa
Parângului
(între Pasul
Lainici şi
Merişor)
Haţegului între Munţii
(Ţara Retezat şi
Haţegului) Munţii
Poiana
Ruscăi
Almăjului între Munţii
Semenicului
şi Munţii
Almăjului
Caraş între Munţii
Aninei şi
Munţii
Dognecei
Brad marginea
vestică a
Munţilor
Apuseni
Gurahonţ marginea
vestică a
Munţilor
Apuseni
Zarandului marginea
(Ţara vestică a
Zarandului) Munţilor
 Apuseni
Beiuşului marginea
vestică a
Munţilor
Apuseni
Vad Borod marginea
vestică a
Munţilor
Apuseni
Huedin partea estică
a Munţilor
Apuseni
Ţara Moţilor partea estică
a Munţilor
Apuseni
Damiş partea estică
a Munţilor
Pădurea
Craiului
Sibiu (Ţara zona
Sibiului) submontană
a Podişului
Transilvaniei
Alba Iulia zona
Turda submontană
a Podişului
Transilvaniei
Iara zona
submontană
a Podişului
 Transilvaniei
Odorhei zona
submontană
a Podişului
Transilvaniei
Praid Sovata zona
submontană
a Podişului
Transilvaniei
Câmpulung Subcarpaţii
Getici
Târgu Jiu Subcarpaţii
Getici
Nalbant Masivul
Dobrogei
 Campia de
Vest
• Limite :
N – Carpatii
Orientali
S – Valea Nerei

• Geneza :
 o S-a format prin
retragerea lacului
Panonica spre vest
concomitant cu
depunerea de aluviuni
aduse de rauri
montane
• Alcatuire petrografica :
fundament cristalin
acoperit cu sedimente
recente

• Relief :
 a) campiile
inalte la peste 100 m ferite
de inundatii cu terase
largi :
o Campie Carei ( cu
dune de nisip )
o Campia Cernei
o Campia Miersig si
Campia Aradului
o Campia Vingai in
Mures si Bega
o Campia Lugojului pe
Timis
 b) campii
joase , au sub 1000 m
altitudine si sunt afectate
de inundatii , prezinta
meander si brate parasite
necesitand lucrari de
indiguire si desecari
 Campia
Somesului pe
Somes
 Campia Crisurilor
pe Crisuri
 Campia Timisului
pe Timis
 Podisul
Dobrogei
• Limite :
NV – Valea
Dunarii
E – Marea
Neagra
S – depaseste
granita cu Bulgaria
• Altitudine maxima : 467
m Vf. Greci sau
 Tutuiatu din Muntii
Macin
• Geneza : este o unitate de
platforma rigda a carei
formare a inceput
proterozoic si doar
partea nordica fiind
reprezentata printr-o
structura cutata ,
respectiv Muntii Macin ,
formati in orogeneza
hercinica

• Alcatuire petrografica :
 o Granit in Muntii
Macin
o Calcare in Podisul
Babadag
o Sisturi verzi in Podisul
Casimcei si roci
sedimentare acoperite
cu loess ( 20 m ) in sud

• Relief :
oPodisul Dobrogei de
nord
 Muntii Macin
 Podisul Niculitel
  Depresiunea
Nalbant
 Dealurile Tulcei
( relief carstic )
o Podisul Dobrogei
centrale
 podisul Casimcei
aflat intre raurile
Slava si Casimcea
 podisul Istriei in
zona litorala
o Podisul Dobrogei de
sud
 Podisul Mehedinti
  Podisul Oltinei
 Podisul Negru-Voda
o Pe loess se produc
tasari si cu sufoziuni ,
iar in zona litorala au
loc prabusiri pe argile
rosii si slabe alunecari
de teren
o In Dobrogea de nord
sunt tipice inselberguri
si pedimente
 Dealurile de Vest
• Limite :
N – Valea Somesului
S – Muntii Banatului
- Granita cu Serbia
• Altitudine : intre 200 –
500 m

• Geneza : s-au format pe

locul fostului lac Panonic
prin depunere de
sedimente de catre
 raurile Carpatilor
Ocidentali

• Alcatuire petrografica :
roci sedimentare

o Relief : Mures
Dealurile Lipovei –
intre Mures si Bega
Dealurile Buzias – in
estul Muntilor
Dognecea
 Dealul Tirol – in


vestul muntilor
Dognecea
• La nord de Mures

o La sud de
Dealurile Crasnei


si Salajului – in
nordul Muntilor
Apuseni
 Dealurile Oradei –
in vestul Muntilor
Plopis
 Dealul Ghepis – la
vest de Muntii
Padurea Craiului
 Piemontul
Codrului – la vest
de Muntii Codru
Moma
 In deptul
Muntilor
Zarandului
dealurile lipsesc
 tresandu-se direct
la campie

Delta Dunării
Delta Dunării este limitată
la sud-vest de podişul
Dobrogei, la nord formează
graniţa cu Ucraina, iar în
est se varsă în Marea
Neagră. Delta Dunării este
traversată de paralela de
45°, latitudine N şi de
meridianul de 29°,
longitudine E. Delta ocupă,
împreună cu complexul
lagunar Razelm - Sinoe
5050 Km², din care 732
Km² aparţin Ucrainei,
Deltei propriu-zise
revenindu-i o suprafaţă de
2540 Km².
Dunărea ajunsă la
Pătlăgeanca se bifurcă în
două braţe, Braţul Chilia la
nord şi Braţul Tulcea la
sud, braţ care mai apoi la
Ceatal Sfantu Gheorghe, se
desparte în Braţul Sulina şi
Braţul Sfântul Gheorghe.

Braţul Chilia, formează

graniţa cu Ucraina, şi
transportă pe cursul său de
2
o lungime de 104 Km , 60%
din apele şi aluviunile
Dunării. Datorită celor 67
milioane de tone aluviuni
aduse de Dunăre, Delta
Dunării creşte anual în
suprafaţă cu 40 de metri.
Braţul Sulina este situat în
mijlocul Deltei, şi spre
deosebire de Chilia are un
curs rectiliniu, fiind
permanent dragat şi
întreţinut pentru navigaţia
vaselor maritime. Are o
lungime de 71 Km şi
transporta 18% din
volumul de apa al Dunarii.
Cursul braţului Sfântul
Gheorghe este orientat spre
sud-est, şi se desfăşoară pe
112 Km, transportând 22%
din debitul Dunării. La
vărsare formeaza insulele
Sacalin considerate un
început de deltă secundară.

RÂURI SI LACURI
Râul OLT
Râurile. Reteaua de riuri are
forma radiala, 98% dintre
râuri izvorand din Muntii
Carpati si varsandu-se, direct
sau prin intermediul altor
râuri, in Dunare. Dunarea, al
doilea fluviu ca lungime din
Europa (2860 km), din care
1075 km pe teritoriul
României, se varsa in Marea
Neagra prin trei brate (Chilia,
Sulina, Sfântu Gheorghe),
care formeaza o delta.
Principalele râuri sunt: Mures
(761 km pe teritoriul
României), Prut (742 km pe
teritoriul României), Olt (615
km), Siret (559 km pe
teritoriul României), Ialomita
(417 km), Somes (376 km pe
teritoriul României), Arges
(350 km).
 Lacurile. Exista in jur de
3500 de lacuri, dar doar 0.9%
dintre ele au o suprafata ce
depaseste 1 km patrat. Cele
mai importante sunt lacurile
provenite din fostele lagune
de pe malul Marii Negre
(Razim 425 km patrati, Sinoe
171 km patrati) si lacurile
formate de-a lungul malurilor
Dunarii (Oltenia 22 km
patrati, Brates 21 km patrati).
Lacurile glaciare se intâlnesc
in Muntii Carpati (Lacul
Bucura, cu o suprafata de
 10,8 ha este cel mai mare
dintre ele). In afara de acestea
mai exista lacuri facute de
om, importante pentru
puterea energetica pe care o
inmagazineaza, cele mai
importante fiind cele de pe
Dunare la Portile de Fier II
(40.000 ha) si Portile de Fier
I (10.000 ha, dar cu un volum
de apa de 2.400 milioane
metri cubi - de trei ori mai
mult decat la Portile de Fier
II), dar si cel de la Stânca-
Costesti (5,900 ha) pe Prut si
de la Izvoru Muntelui pe râul
Bicaz (3.100 ha).

Sfânta Ana

Depresiunea
Transilvaniei

Hartiile :
-
Depresiunea
Transilvaniei
Imagini :

Este cea mai mare

depresiune din
interiorul arcului
carpatic. Are un relief
colinar, de unde
denumirea de
"colinara", care i se
poate atribui
depresiunii
intercarpatice a
Transilvaniei.
Este marginita de cele
trei ramuri carpatice,
care isi iau numele
dupa pozitia fata de
aceasta zona
depresionara: Carpatii
Orientali (in est),
Carpatii Meridionali (in
sud) si Carpatii
Occidentali (in vest).
Spre nord-vest exista o
legatura mai larga cu
Dealurile si Cimpia de
Vest pentru jugul
intracarpatic.

Relief si subdiviziuni
Depresiunea
Transilvaniei reprezinta
o regiune mai
scufundata a
structurilor geologice
care alcatuiesc Carpatii.

Fundamentul ei,
alcatuit din sisturi
cristaline si
conglomerate cretacice,
se afla la o adincime de
4.500 m, ceea ce arata
ca, la sfirsitul
Cretacicului, aceasta
arie carpatica a inceput
sa sufere o scufundare;
scufundarea a fost
lenta, judecind dupa
sedimentele paleogene
si neogene, dispuse in
succesiuni continue si
care au umplut
depresiunea din baza
spre partea superioara.

Ultimele sedimente
(pliocene) s-au depus
pe margini, in legatura
cu ariile pe unde s-a
retras marea pliocena
(pe Somes, Mures,
Olt).
Ridicarea succesiva
a Carpatilor, incheiata
la sfirsitul Pliocenului, a
antrenat si Depresiunea
Transilvaniei in aceasta
miscare ascendenta si a
determinat
transformarea ei
integrala in uscat.
In est, eruptia
lantului vulcanic a
complicat putin
structura sedimentelor
subiacente anterioare,
curgerile de lave, care
au acoperit pe alocuri
stratele sedimentare,
formind un relief de
platouri usor inclinate.
Pe margini, o data
cu ridicarea zonei
montane, s-au activat
cutele diapire (cu
simburi de sare), care
au ajuns pina la
suprafata (la Praid,
Turda, Ocna Dej,
Cojocna, Ocna Mures,
Ocna Sibiului).
Datorita evolutiei si
structurii geologice,
depresiunea colinara a
Transilvaniei este
formata din doua zone
relativ concentrice,
diferite: in centru o
zona de structuri
cvasiorizontale, pe
alocuri boltite sub
forma domurilor, iar in
exterior o structura
cutata (mai slab in vest
si sud si mai accentuat
in est).
Zona centrala da un
relief orizontal si
domol, asemanator
unui relief de podis
(Podisul Transilvaniei),
iar zona cutata, la
contactul cu aria
montana, da o zona a
depresiunii submontane
(in vest si sud) sau o
succesiune de
depresiuni si dealuri (in
est), asemanatoare
Subcarpatilor.
Depresiunile
submontane din vest si
sud sint: Depresiunea
Almasului Depresiunea
Iara (marginita de
Dealul Feleacului),
culoarul Turzii si
culoarul Alba Iulia -
Turda (despartite de
Dealul Mahaceni),
Depresiunea Sibiului
(pe Cibin) si
Depresiunea
Fagarasului (pe Olt).
Acestea sint depresiuni
de contact cu acumulari
piemontane, terase
fluviale (pe Aries si
Mures) si glacisuri-
terasa fluvio-glaciare
(in Depresiunea
Fagarasului).
In partea de est
exista o succesiune de
depresiuni si dealuri
care creeaza un relief
asemanator
Subcarpatilor, de unde
denumirea de
Subcarpatii
Transilvaniei.
Aceasta succesiune
cuprinde, dinspre lantul
vulcanic spre podis,
tipurile clasice:
depresiuni
submontane, dealuri
"interne", depresiuni
intracolinare, dealuri
"externe" (care
reprezinta deja
marginea Podisului
Transilvaniei):
a) depresiunile
submontane sint:
Bistrita, Valeni de
Mures, Praid, Odorheiu
Secuiesc,
Homoroadelor si
Hoghiz;
b) dealurile situate spre
interior (dealuri
"interne") sint Magura
Rez, Dealul Siclodului,
Dealul Bicheci ( 1.080
m, cel mai inalt deal
din Depresiunea
Transilvaniei), Firtus,
Sinioara, Nadascut;
c) depresiunile
intracolinare, situate
spre zona de podis sint:
Dumitra, Voivodeni,
Magherani - Atid si
Cristuru Secuiesc;
d) spre podis o serie de
dealuri (Dealul Homat,
Dealul Sieului s.a.)
leaga aceasta zona
cutata de structura
orizontala din centru.
Podisul Transilvaniei,
situat in interior, este
format din:
a) Podisul Someselor,
traversat de Somes
(intre Dej si Jibou) cu
altitudini de 500 - 600
m (altitudinea maxima
694 in Dealul Bobilna);
mentionam
patrunderea unei
structuri montane
(Culmea Breaza, 974
m), care inchide o
depresiune de trecere
spre podis
(Depresiunea
Lapusului);
b) Cimpia Transilvaniei,
intre Somes si Mures, o
�cimpie� in sens
agricol, ea fiind o
regiune deluroasa
relativ neteda, cu vai
scurte pe care s-au
amenajat iazuri;
c) la sud de Mures,
Podisul Tinavelor,
Podisul Hirtibaciului si
Podisul Secaselor.

Clima si hidrografia
Depresiunea colinara
a Transilvaniei se
inscrie in tipul
climatului de dealuri (in
cea mai mare parte de
dealuri joase; dar si de
dealuri inalte), avind
iarna un climat de
adapost,. datorita
pozitiei din interiorul
arcului carpatic; are
totodata influente
oceanice, cu un climat
umed si moderat
termic.
Precipitatiile
insumeaza 600-800
mm anual. Predomina
Vinturile de Vest, iar in
Depresiunea Fagaras se
manifesta Vintu Mare
(un vint de tip foen.
Depresiunea colinara
a Transilvaniei are o
bogata retea de riuri,
colectata de trei mari
cursuri de apa:
Somesul si Muresul,
care apartine grupei de
vest si Oltul, care
apartine grupei de sud.
Somesul se formeaza
chiar in Depresiunea
Transilvaniei, prin
unirea Somesului Mic
(cu izvoare in Muntii
Apuseni) si a Somesului
Mare (care izvoraste
din Muntii Rodnei),
fiecare primind o serie
de mici afluenti.
Principalul riu din
Depresiunea
Transilvaniei este
Muresul, care o
strabate pe directia NE-
SV si primeste afluenti
mai importanti pe
Tirnava (formata la
Blaj, prin unirea
Tirnavei Mari cu
Tirnava Mica), Secasut,
Sebesul, Ariesul si
Ampoiul. In sud
depresiunea este
strabatuta de Olt, care
aduna toate riurile ce
coboara din Fagaras,
precum Homoroadele
(Mare si Mic), Cibin cu
Sadu si Hirtibaciu.
Mentionam lacurile
formate pe masivele de
sare (Ocna Sibiului,
Ocna Dej, Turda,
Sovata), iazurile
(prezente indeosebi in
Cimpia Transilvaniei:
Geaca, Zau, Catina),
lacurile hidroenergetice
(in constructie pe Olt si
in Depresiunea
Fagaras).

Vegetatia, fauna,
solurile,
monumentele
naturii.
Vegetatia si fauna
sint caracteristice
padurilor de foioase.
Solurile cele mai
raspindite sint
cernoziomurile levigate
bogate in humus si cu
fertilitate ridicata (in
Cimpia Transilvaniei),
solurile argiloiluviale,
soluri brune si brune-
acide
(cambisoluri).Exista
citeva rezervatii
naturale: Finatele
Clujului; Poiana
Narciselor (in apropiere
de localitatea Vad, cu
inflorire in jurul datei
de 20 mai), Padurea
Mociar; Lacul fara fund
de la Ocna Sibiului,
Ripa Rosie (linga
Sebes), vulcanii
noroiosi de la Hasag.
Populatia si asezarile
omenesti
Teritoriul Depresiunii
Transilvaniei, fiind
situat in plina zona
carpatica inconjurata
de o "coroana de
munti" ca o cetate
naturala, si beneficiind
de condiliile naturale
deosebit de favorabile,
a constituit un teritoriu
de straveche, continua
si intensa populare
umana, din cele mai
vechi timpuri istorice
pina astazi.
Este suficient sa
amintim numeroasele
descoperiri arheologice
din paleolitic si neolitic,
apoi puternica
umanizare din perioada
daco-romana;
Transilvania a constituit
centrul geografic si
economic al statului
dac, apoi al provinciilor
romane de la nord de
Dunare; asezarile
urbane ale perioadei
daco-romane (Apulum -
Alba Iulia, Potaiassa -
Turda, Napoca - Cluj-
Napoca, Cedonia -
Sibiu, Brucla - Aiud au
stat la baza retelei de
orase din evul mediu,
iar Depresiunea
Transilvaniei, impreuna
cu aria montana si
zonele circumcarpatice
reprezinta nucleul de
formare a poporului
roman.
In feudalism si
epoca moderna,
Depresiunea
Transilvaniei si spatiul
adiacent au cunoscut o
importanta dezvoltare
economica, legata in
principal de utilizarea
agricola a terenurilor si
valorificarea resurselor
subsolului. Condiliile
istorico-sociale din
diferite perioade au
facut ca, pe linga
romani, sa se
stabileasca aici, in
anumite momente
istorice, maghiari,
secui, germani si alte
nationalitati.
In prezent
Depresiunea
Transilvaniei este o
regiune intens
populata. Densitatea
populatiei este mai
mare in bazinul mijlociu
al Muresului (100-150
loc/Km2) si in jurul
marilor orase, si mai
redusa in Podisul
Hirtibaciului si o parte
din Podisul Secaselor.
Orasele principale
din Depresiunea
Transilvaniei sint: Cluj-
Napoca (328.000 loc.),
Sibiu (170.000 loc.),
Tirgu Mures (164.000
loc.), Bistrita (88.000
loc.), Alba Iulia (71.000
loc.), Medias (64.000
loc.), Turda (61.000
loc.); la acestea se
adauga orase mijlocii
(intre 20.000 - 50.000
locuitori) cum ar fi:
Fagaras (45.000 loc.),
Odorheiu Secuiesc
(40.000 loc.), Dej
(41.000 loc.), Reghin
(39.000 loc.),
Sighisoara (36.000
loc.), Tirnaveni (30.000
loc.), Sebes (30.000
loc.), Aiud (32.000
loc.), Cimpia Turzii
(29.000 loc.), Gherla
(26.000 loc.), Blaj
(23.000 loc.); exista si
orase mici (sub 20.000
locuitori), care
completeaza reteaua de
mai sus: Cisnadie,
Ocna Mures, Agnita,
Nasaud, Jibou, Sovata,
Cristuru Secuiesc,
Ludus, Beclean,
Victoria, Talmaciu,
Dumbraveni, Iernut,
Rupea, Copsa Mica,
Ocna Sibiului, Avrig.
Orasele principale au
fost prezentate succint
in partea generala.
Orasele mijlocii si mici
au profiluri urbane,
economice si
functionale proprii, cu
numeroase trasaturi
specifice, pe care le
vom sublinia pe scurt.
 Cimpia Turzii este,
cunoscut prin
�industria sirmei�, in
perioada interbelica
fiind unul dintre
putinele centre
siderurgice ale tarii;
orasul si-a modernizat
infrastructura urbana,
este nepoluat (in
comparatie cu Turda) si
are o zona industriala
bine conturata
teritorial.
 Aiud, cu origini in
antichitate (Brucla), are
in partea centrala un
aspect medieval;
intreprinderea
metalurgica a
supradimensionat
functia industriala; este
si un centru de
vinificatie, care
utilizeaza resursele
viticole din apropiere.
Sebes, oras initial
intarit, cu aspect
medieval si cu o
prezenta saseasca
importanta, este
cunoscut in prezent
prin combinatul de
industrializare a
lemnului si industria de
marochinerie.
In jurul Sibiului
exista un interesant
sistem de orase satelit:
Cisnadie (industria de
covoare), Ocna Sibiului
(oras-statiune ce
valorifica lacurile
sarate, in antichitate si
evul mediu centru de
extractie a sarii),
Talmaciu (cu industria
de prelucrare a linii si
lemnului), Avrig (cu
industria sticlei si
intreprinderea
mecanica de la Mirsa).
Activitatea urbana si
industriala a �Tarii
Fagarasului� este
concentrata in orasul
Fagaras (cu aspect
initial medieval, in
prezent cu ramuri ale
industriei chimice) si
Victoria (un oras
complet nou, cu ramuri
ale aceleiasi industrii
chimice).
Odorheiu Secuiesc,
cu o populatie
predominanta
secuiasca, are si ramuri
industriale specifice
(industria de prelucrare
a bumbacului, industria
lemnului, constructii
mecanice); Reghin este
cunoscut prin industria
de prelucrare a
lemnului de rezonanta.
Bistrita s-a dezvoltat
foarte mult atit
economic cit si urban;
populatia s-a dublat in
ultimele doua decenii,
iar industria are un
profit diversificat
(electrotehnica, lemn,
materiale de
constructie, textile,
produse alimentare,
articole de ceramica
fina, sticlarie); Nasaud,
vechi centru cultural,
are un profil industrial
mai modest. Beclean,
desi cu o populatie
relativ redusa numeric,
este un centru
industrial activ (cu
industrie siderurgica,
industria inului,
prelucrarea lemnului) si
un nod feroviar.
Dej, desi are o
pozitie geografica
deosebita (la
confluenta Someselor si
a unor cai rutiere si
feroviare foarte
importante), traditii
urbane si industriale
(prelucrarea lemnului),
s-a dezvoltat mai putin
in ultima perioada.
Asemanator orasul
Gherla, tot cu profil
industrial, centrat pe
prelucrarea lemnului.
Orasul �dublu�
Ludus-Iernut,
intersectat de Mures,
are o industrie notabila
(extractia gazului
metan, termoenergie,
industria inului,
zaharului si a
produselor lactate,
industria materialelor
de constructie,
prelucrarea
cauciucului).
Tirnaveni are un
profil economic
preponderent de
industrie chimica
(carbid, acid sulfuric,
materiale plastice,
produse clorosodice).
Blaj, la confluenta
Tirnavelor, denumit
�Mica Roma� de Mihai
Eminescu, are si in
prezent functii
culturale, de
invatamint, la care s-au
adaugat functii
industriale (prelucrarea
lemnului, metalurgie,
materiale de
constructie).
Copsa Mica, situat in
apropiere de Medias,
este cunoscut prin
industrii de traditie
(negru de fum, acid
sulfuric, prelucrarea
zincului), dar si prin
gradul inalt de poluare
si distrugere a
mediului.
Sighisoara, cu
aspecte medievale, are
industrii
supradimensionate
(utilaje tehnologice,
materiale de
constructii, textile,
ceramica fina,
prelucrarea
bumbacului, industria
fibrelor sintetice la
Albesti, produse
lactate), care se afla in
prezent in proces de
transformare; are un
potential turistic
deosebit, dar dotari
reduse.
Dumbraveni, situat
pe Tirnava Mare intre
Sighisoara si Medias; a
fost initial o localitate
cu o importanta
populatie armeneasca.
 Cristuru Secuiesc
este cunoscut indeosebi
prin extractia gazului
metan, iar Agnita prin
industria de
incaltaminte si
marochinerie.
Asezarile rurale din
Depresiunea
Transilvaniei au si ele
unele aspecte specifice.
In Podisul Tirnavelor si
Hirtibaciului sint
frecvente asezarile
compacte, cu un nucleu
initial fortificat (Apold,
Biertan, Cetatea de
Balta, Vurpar etc.).
In Cimpia
Transilvaniei si
dealurile dintre Nasaud
si Bistrita predomina
asezarile adunate, dar
exista si localitati rurale
dispersate.
Exista, de
asemenea, localitati
rurale cu functii urbane
notabile: Teius
(industria zaharului si
mare nod feroviar),
Teaca, Band (ambele in
Cimpia Transilvaniei),
Prundu Birgaului (cu
industria lemnului si
hirtiei), Petresti (cu
industria hirtiei),
Saliste (linga Sibiu, cu
industria linii), Albesti
(linga Sighisoara, cu
industria de fibre de
matase artificiala),
Hoghiz (cu industria
cimentului), Apahida
(nod feroviar),
Aghiresu (extractia
caolinului, producerea
cernelei).
Resursele si
activitatile
industriale
Depresiunea
Transilvaniei dispune
de gaz metan, carbuni
(in cantitati mici), sare,
precum si o serie de
resurse fizico-
geografice
(hidroenergie, pasuni,
paduri, izvoare
minerale etc.
Gaz metan se
extrage din domuri la
Sarmasu, Zau de
Cimpie, Medias, Nades,
Deleni etc.; iar carbune
brun in bazinul
Almasului (Cristoltel,
Ticu, Tamasa). Este
cunoscut ca
Depresiunea
Transilvaniei da
intreaga productie de
gaz metan a tarii. In
prezent centrul de
coordonare al activitatii
de extractie si
distribuire a gazului
metan (prin conducte)
este la Medias.
Energia electrica se
produce la Singeorgiu
de Padure - Fintinele,
Ludus - Iernut, precum
si in alte termocentrale
mai mici.
Metalurgia feroasa
este prezenta la Cimpia
Turzii, Beclean, iar
metalurgia neferoasa la
Copsa Mica
(prelucrarea zincului).
Industria
constructoare de masini
produce: utilaj minier,
masini-unelte (prese
hidraulice) masini si
utilaje agricole,
aparatura de masura si
control (la Sibiu); utilaj
si echipament industrial
pentru dotarea altor
ramuri (Cluj-Napoca,
Tirgu Mures,
Sighisoara), produse
electrotehnice (Cluj-
Napoca, Tirgu Mures,
Bistrita),
autobasculante si
remorci (la Mirsa),
bunuri metalice de uz
gospodaresc (la
Medias).
Pe baza sarii extrasa
la Ocna Mures, Praid,
Ocna Dej se fabrica
produse clorosodice la
Ocna Mures, Turda,
Tirnaveni; alte produse
chimice sint: acid
sulfuric (Copsa Mica),
ingrasaminte azotoase
(Tirgu Mures, Victoria,
Fagaras), ingrasaminte
chimice concentrate
complexe (Tirgu
Mures), negru de fum
pentru obtinerea
cauciucului sintetic
(Copsa Mica),
prelucrarea cauciucului
(Ludus), inlocuitori ai
pielii (Orastie),
materiale plastice
(Tirnaveni si Victoria),
celuloza si hirtie (Dej si
Petresti), produse
farmaceutice (Cluj-
Napoca si Tirgu Mures),
produse cosmetice
(Cluj-Napoca).
Industria lemnului
este reprezentata prin:
cherestea de rasinoase
(Reghin si Talmaciu),
cherestea de foioase
(Orastie); combinate
de prelucrare complexa
a lemnului (Gherla;
Reghin; Blaj, Sebes),
articole de sport si
instrumente muzicale
(Reghin).
 Industria
materialelor de
constructii produce: var
(Tirnaveni), ciment, var
si ipsos (Turda),
caramizi si tigla (Turda,
Alba Iulia, Sighisoara,
Tirnaveni, Cluj-Napoca,
Cimpia Turzii,
Sintimbru), caramizi
refractare (Alba Iulia),
faianta si portelan
(Cluj-Napoca, Alba
Iulia, Turda, Tirnaveni,
Sighisoara, Sibiu,
Bistrita); geamuri
(Medias, Tirnaveni);
sticlarie (Sighisoara,
Avrig, Bistrita);
cristaluri (Medias).
Bine dezvoltate sint
ramurile: usoara si
alimentara.
Industria usoara
este prezentata prin:
industria bumbacului
(la Medias, Sighisoara,
Talmaciu, Cisnadie,
Odorheiu Secuiesc),
industria linii cu vechi
traditii in zona Sibiului
(Sibiu, Cisnadie,
Talmaciu, Orlat,
Saliste), industria inului
si cinepii (Dumbraveni,
Beclean Sighisoara,
Ludus), matase
artificiala (Albesti,
Sibiu, Cisnadie),
tricotaje Cluj-Napoca),
confectii (Cluj-Napoca,
Tirgu Mures etc.
Industria alimentara
este reprezentata prin:
morarit si panificatie
(Sibiu, Cluj-Napoca,
Tirgu Mures), fabrici de
zahar (Tirgu Mures,
Ludus, Teius), conserve
si preparate din carne
(Sibiu, Medias, Cluj-
Napoca), conserve de
fructe (Bistrita. Dej).
Agricultura
 Agricultura dispune
de un fond funciar
mediu, dar foarte
diferentiat: in lungul
vailor, in depresiuni,
Cimpia Transilvaniei si
Podisul Secaselor
predomina terenurile
arabile cultivate cu
cereale, plante tehnice
(sfecla de zahar si,
indeosebi, plante
furajere), iar in
celelalte regiuni
terenurile ocupate de
vii si pomi fructiferi,
pasuni si finete
naturale: pe intinderi
mai mari, in partea de
est, apar suprafete
forestiere importante.
Un important loc
detine viticultura si
pomicultura. Se
remarca podgoria
Tirnave - Alba Iulia, cu
centrele viticole: Alba
Iulia, Sard, Ighiu,
Craciunel, Jidvei s.a. si
podgoria Lechinta.
Un sector important
al agriculturii il
reprezinta cresterea
animalelor bovine
(indeosebi in partea
estica), ovine (mai ales
in sud), porcine, pe
baza de cartofi,
indeosebi in Cimpia
Transilvaniei si Podisul
Hirtibaciului.
Caile de comunicatie
Reteaua de cai de
comunicatie urmeaza in
general arterele
hidrografice si asigura
legaturi lesnicioase cu
regiunile
extracarpatice. Este
necesar sa insistam
putin asupra rolului
cailor de comunicatie,
pentru a intelege mai
exact rolul zonei
depresionare a
Transilvaniei, ca
�nucleu� al
teritoriului romanesc.
Astfel, de-a lungul
Vaii Somesului Mare si
a Bistritei (ardelene),
ce trece prin
Depresiunea
Transilvaniei in culoarul
depresionar Birgau -
Dorna spre Valea
Moldovei si Valea
Bistritei, iar de aici spre
nordul si centrul
Moldovei; pe Valea
Muresului (culoarul
Deda-Toplita) se
ajunge in Depresiunea
Giurgeului, iar de aici,
prin pasuri montane,
relativ joase, spre
Valea Bistritei si
Trotusului; pe Valea
Oltului si culoarele
joase din sud-estul
Depresiunii
Transilvaniei se ajunge
usor in depresiunea
larga a Brasovului, iar
de aici prin trecatori
(Oituz, Intorsura
Buzaului, Tabla Butii,
Bratocea, Predeal, Bran
- Rucar) spre Moldova
si Muntenia; culoarul
Oltului (Turnu Rosu -
Cozia) a constituit un
drum vechi de legatura
intre regiunile de la
nord si sud de acesta;
spre vest, culoarul larg
al Muresului a constituit
o �axa� a
Transilvaniei, care o
lega totodata de
regiunile situate spre
vest (Cimpia de Vest,
Banat); valea larga a
Somesului se deschide
spre nord-vest
(dealurile Salajului,
Cimpia Somesului), iar
vaile din Muntii Apuseni
permit un acces facil
intre Transilvania si
zonele de depresiuni-
golf si cimpii situate la
vest de acestia.
Exemplele ar putea
continua, dar acestea
demonstreaza
convingator ca �toate
drumurile duc in
Transilvania� (si
invers) subliniind clar
ideea de
�centralitate� a
Depresiunii
Transilvaniei si a
spatiului adiacent.
 In prezent,
Depresiunea colinara a
Transilvaniei constituie
o regiune geografica
foarte bine deservita de
reteaua cailor de
comunicatie. Este
strabatuta de
magistralele feroviare
2, 3, 4.
Din aceste
magistrale se desprind
mai multe cai ferate
secundare. Reteaua
rutiera are in ansamblu
aceeasi configuratie,
dar este mai
dezvoltata. Principalele
aeroporturi sint la:
Cluj-Napoca, Tirgu
Mures si Sibiu.
Potentialul turistic si
turismul
Depresiunea colinara
a Transilvaniei se
remarca prin turismul
cultural legat de
multimea
monumentelor istorice
si de arta din orasele
mari (Sibiu, Alba Iulia,
Cluj-Napoca,
Sighisoara, Tirgu
Mures, Medias,
Fagaras, Bistrita, Blaj).
De asemenea, prezenta
a numeroase cetati
taranesti (Cisnadie,
Feldioara, Rupea etc.),
statiuni
balneoclimaterice
(Ocna Sibiului, Ocna
Mures, Ocna Dej,
Bazna, Sovata, Praid),
maresc potentialul
turistic al regiunii.
Depresiunile
submontane din
vestul si sudul
depresiunii colinare
a Transilvaniei:
In Nord-Vest si Vest :
- Depresiunea Lapus;
- Depresiunea Almas;
- Depresiunea Iara;
- Depresiunea Alba-
Iulia - Turda.
In Sud:
- Depresiunea Sibiu;
- Depresiunea Fagaras.

Dintre depresiunile
de pe latura
rasariteana, cele cu
caractcter
intracolinar sunt:
- Depresiunea
Voievodeni;
- Depresiunea
Maghireni - Atidî
- Depresiunea Cristuru
- Secuiesc;
- Depresiune Rupea.ne
Rupea.
Dealurile din est, de
la nord la sud , cu o
structura
asemanatoare
dealurior colinare din
Depresiunea colinara
a Transilvaniei sunt:
- Dealul Cetatii;
- Dealul Sicului;
- Culmea Sinioara;
- Dealul Becheci;
- Dealul Siclod;
- Dealul Firtus;
- Dealul Magura Rez;
- Dealul Homat;
- Dealul Nadascut.
Motivarea denumirii
de campie pentru
subunitatea cuprinsa
intre vaile largi ale
Muresului si ale celor
doua Somese:
Campia Transilvaniei
este denumita astfel
datorita importantei
sale ca zona agricola.
Traseul Oltului in
cadrul Depresiunii
colinare a
Transilvaniei si
afluentii pe care-i
primeste:
- traveseaza defileul
Racos din muntii
Persani;
- dreneaza Depresiuena
Hoghiz unde primeste
ca afluenti
Homoroadele;
- strabate de la est la
vest depresiunea
Fagaras la iesirea
careia primeste ca
afluen Cibinul ( rau
care dreneaza
Depresiune Sibiu)
uni tcu Hartibaciu. Ě
Locurile din
Depresiune colinara
a Transilvaniei in
care, in masive de
sare, s-au format
lacuri:
- Ocna-Dej;
- Ocna-Mures;
- Turda;
- Ocna Sibiului;
- Sovata
In Depresiunea
colinara a
Transilvaniei se
produc frecvente
alunecari de teren,
favorizate de
substratul argilo-
marnos. Plantatiile
viticole constituie un
remediu - centrele
viticole cuprinse in
pogoriile Tarnavelor,
Alba-Iulia, Lechinita:
- Ighiu;
- Cricau;
- Craciunel;
- Jidvei;
- Aiud;
- Sard;
- Alba Iulia;
- Apold;
- Meidas;
- Richis;
- Lechinita.
Motivarea
temperaturilor mai
ridicate si a
precipitatiilor mai
reduse de pe latura
vestica si sudica a
Depresiunii colonare
a Transilvaniei:
Fenomenul este
determinat de prezenta
unor mase de aer
foehnice ce coboara de
pe pantele Muntilor
Apuseni in vest si ale
Muntilor Candrel si
Fagaras in sud; in
depresiunea Fagaras se
remarca u vant local ,
"vantul mare"
Depresiunile drenate
de Mures si afluentii
sai din Depresiunea
colinara a
Transilvaniei sunt :
Muresul dreneaza:
- Depresiunea Valenii
de Mures;
- Depresiunea
Voievodeni;
- Depresiunea Alba-
Iulia - Turda.

Tarnava Mica dreneaza:

- Depresiunea Praid,;
- Depresiunea
Maghereni - Atid.
Tarnava Mare
dreneaza:
- Depresiunea Odorhei;
- Deoresiunea Cristur.
Gurghiul dreneaza:
- Depresiunea
Voievodeni.

Nirajul dreneaza:
- Depresiunea Praid;
- Depresiunea
Maghereni - Atid.
Ariesul dreneaza:
- Culoarul Turzii.
Ampoiul dreneaza:
- Depresiunea Alba-
Iulia.
Sebesul dreneaza:
- Culoarul Orastiei;
- Depresiunea Alba-
Iulia.

Formele de relief -
Dealurile si
depresiunile
submontane din
Podisul Transivaniei
Pe latura vestica
Depresiuni
Almas
Iara
Culoarul Turzii
Culoarul Alba Iulia
Dealuri din Podisul
Transivaniei
Feleac - 832 m
Mahaceni - 518 m
Pe latura sudica -
Depresiuni
Culoarul Orastiei
Sibiului (Tara Cibinului)
Fagarasului (Tara
Oltului)
Pe latura estica -
Depresiuni interne
Dumitra
Bistritei
Valenii de Mures
Praid
Odorhei
Homoroadelor
Hoghiz
Dealuri interne
Cetatii - 739 m
Sinioara - 755 m
Becheci - 1080 m
Siclod
Firtus - 1060 m
Rez - 933 m
Nadascut
Depresiuni externe
Voivodeni
Magherani Atid
Cristuru Secuiesc
Rupea
Dealuri externe
Sieului - 746 m
Homat
Pe latura nordica -
depresiuni
Lapus
Dealuri
Culmea Brezei
Ape curgatoare -
Dealurile si
depresiunile
submontane
Somes
Almas
Agrij
Lapus
Somesul Mare
Salauta
Bistrita
Sieul
Somesul Mic
Mures
Gurghiu
Niraj
Aries
Ampoi
Sebes
Secasul Mare
Tarnava Mica
Tarnava Mare
Visa
Secas
Olt
Cibin
Sadu
Homorodul Mare
Homorodul Mic
Hartibaci

Podisul Someselor
Dealuri inalte de peste
600 m
Ape curgatoare-
Podisul Someselor
Somes
Somesul Mare
Somesul Mic
Lapus

Campia Transilvaniei
Dealuri inalte de peste
500 m

Ape curgatoare
Campia Transilvaniei
Somesul Mare
Somesul Mic
Mures
Podisul Tarnavelor
Dealuri inalte de peste
600 m in N
Podisul Hartibaciului in
SE
Podisul Secaselor in SV

Ape curgatoare
Podisul Tarnavelor
Mures
Tarnava Mare
Tarnava Mic
Hartibaci
Visa
Secas