Carpaţii Occidentali (De Apus)

Carpații Occidentali, alături de Carpații Orientali și

Carpații Meridionali reprezintă una dintre cele trei
grupe mari muntoase ale României.

Denumirea lor este dată referitor la poziția lor

geografică (la vest, deci occidentali ca poziție) față de
Depresiunea colinară a Transilvaniei, care reprezintă
simultan și limita lor estică, respectiv față de Culoarul
Timiș-Cerna pentru Munții Banatului grupul sudic al
Occidentalilor.

Carpații Occidentali se desfășoară între Dunăre,

Barcău și Someș. Au o altitudine maximă de 1849 m în
Munții Bihor, Vârful Curcubăta Mare. Discontinuitatea
este una din caracteristicile de bază ale acestora.
Alcătuirea geografică este foarte variată, existând un
adevărat "mozaic petrografic" (fliș, șișturi cristaline,
calcare, roci eruptive, roci metamorfice).
Limite:
N: Valea Somesului

S: Dunarea

E: Culuarul Timis- Cerna

V: Dealurile de V si Campia de V

Bogăţii: minereu de fier,aur,argint,curpu,roci de construcţie etc.

În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți:
Munții Apuseni la nord de Mureș
Munții Poiana Ruscă, situați central, la sud de Mureș,
Munții Banatului, în colțul sud-vestic al României și la sud de Timiș.
• 1. Munţii Apuseni
între Valea Mureşului şi Valea Barcăului;

• culmi muntoase: M-ţii Bihorului (Vf. Bihor 1849 m),M-ţii Zarandului,M-ţii

Metaliferi,M-ţii Plopişului,M-ţii Meseş,etc.
•
2. Munţii Poiana Ruscă
între Valea Mureşului şi Valea Bistrei;

• zăcăminte de fier şi marmură.

•
3. Munţii Banatului
între Dunăre şi Timiş;

• cuprind munţii: Semenic,Almăjului,Aninei etc.

• Depresiunea Almăjului;

• Dunărea formează cel mai lung defileu (vale cu pereţi abrupţi) din Europa.
• Depresiuni intramontane (de la sud la nord):Depresiunea
Almăjului (Bozovici) pe valea râului Nera;
• Depresiunea Caraș-Ezeriș, pe valea râului Caraș;
• Depresiunea Zarandului, pe valea râului Crișul Alb;
• Depresiunea Beiuș, pe valea râului Crișul Negru;
•
Pasuri și trecători:Pasul Domașnea (sau Poarta Orientală),
în Culoarul Timiș-Cerna;
• Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, in Culoarul Bistriței;
• Pasul Ciucea, pe Crișul Repede, între
munții Vlădeasa și Plopiș;
• Defileul Mureșului;
• Culoarul Timiș-Cerna;
• Culoarul Bistrei.
• Chei:Cheile Turzii
• Cheile Nerei
• Cheile Carașului
• Cheile Minișului
•
Obiective turistice:
Cheile Turzii (M-ţii Trascăului)

• Peştera Urşilor (M-ţii Bihorului)

• Peştera Scărişoara (prezenţa unui gheţar)

• Stâna de Vale etc.

Petrografie
În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului
alcătuiți din șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții
Metaliferi și Munții Vlădeasa din roci eruptive. Relieful
carstic este bine reprezentat în Munții Apuseni unde
peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și Vântului
reprezintă monumente ale naturii.
Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții
Poiana Ruscă, având altitudinea maximă în Munții
Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu 1374 m, sunt alcătuiți
din șisturi cristaline.
În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot
diferenția Munții Semenic, Munții Almăjului, Munții
Locvei și Munții Dognecei alcătuiți din șișturi cristaline,
respectiv Munții Aninei alcătuiți din calcare.
Subgrupe

1. Munții Almaj (sau Almajului) - cel mai înalt vârf, 1.224 m, Vârful Svinecea Mare
2. Munții Locvei - cel mai înalt vârf, 735 m, Vârful Corhanul Mare
3. Munții Semenic - cel mai înalt vârf, 1.447 m, Vârful Piatra Goznei
4. Munții Aninei - cel mai înalt vârf, 1.160 m, Vârful Leordiș
5. Munții Dognecei - cel mai înalt vârf, 617 m, Vârful Culmea Poeții
6. Munții Poiana Ruscă - cel mai înalt vârf, 1.382 m, Vârful Padeș
7. Munții Trascău - cel mai înalt vârf, 1369 m, Vârful Dambău
8. Munții Metaliferi - cel mai înalt vârf, 1.437 m, Vârful Poienița
9. Munții Zarand - cel mai înalt vârf, 836 m, Vârful Drocea
10. Munții Codru-Moma - cel mai înalt vârf, 1.112 m, Vârful Pleșu
11. Masivul Găina - cel mai înalt vârf, 1.486 m, Vârful Găina
12. Munții Bihor - cel mai înalt vârf, 1.849 m, Vârful Curcubăta Mare
13. Masivul Muntele Mare - cel mai înalt vârf, 1.826 m, Vârful Muntele Mare
14. Munții Gilău - cel mai înalt vârf, 1.475 m, Vârful Chicera Comării
15. Masivul Vlădeasa - cel mai înalt vârf, 1.836 m, Vârful Vlădeasa
16. Munții Pădurea Craiului - cel mai înalt vârf, 1.027 m, Vârful Hodrâncușa
17. Munții Meseș - cel mai înalt vârf, 996 m, Vârful Măgura Priei
18. Munții Plopiș (sau Munții Șes) - cel mai înalt vârf, 918 m, Vârful Măgura Mare