CAPITOLUL I

Algebră - Geometrie – Trigonometrie clasele IX-X


§1. Elemente de logică matematică

Propoziţii adevărate şi propoziţii false

Propoziţii
In logică, prin propoziţie înţelegem un enunţ despre care ştim ca este sau adevărat sau fals, însă nu
si una si alta simultan.
Valoarea de adevăr
Daca o propoziţie este adevărata, spunem ca ea are valoarea de adevăr „adevărul” si vom nota
valoarea, in acest caz, prin semnul „ (A)”; când propoziţia este falsă spunem ca ea are valoarea de
adevăr „falsul” si vom nota valoarea de adevăr prin semnul „(F)”.
Observaţie. O clasa foarte larga de propoziţii adevărate o constituie teoremele din matematică.
Vom nota cu p,q, r ,…. propoziţiile.
Exemple:
Axiomele sunt propoziţii adevărate care se accept fara demonstraţie.
P(x): {x N , x<0 } (F).
„ 5 este număr prim” (A)
„2+3=6” (F)

1. Raţionamentul logic

1.1. Noţiuni introductive

nu se poate construi ceva plecând de la nimic. Trebuie sa dispunem de „materia prima” si „modul
de folosire” al acesteia. Si în matematica lucrurile stau la fel.
Noţiuni primare ( sau termenii primari) sunt date care nu sunt legate de nici o noţiune
anterioara.
Exemplu: In geometrie punctul de plecare îl reprezintă noţiunile primare (punctul, dreapta, planul),
care nu sunt definite si ale căror relaţii reciproce sunt stabilite prin axiome.
Axiomele sunt propoziţii adevărate care se accepta fără demonstraţie. Alte adevăruri
matematice sunt introduse prin definiţii, care si ele sunt propoziţii ce nu se demonstrează.
Teoremele sunt propoziţii adevărate deduse din axiome si teoreme deja stabilite.

1.2. Operator logici

a) Negaţia propoziţiei. Negaţia propoziţiei p este propoziţia „non p”, care se notează
( sau ) si care este adevărata când p este falsa si falsa când p este adevărată.
p
A F
b) Conjuncţia propoziţiei. Conjuncţia F A propoziţiilor p,q este propoziţia care se
citeşte „p si q”
(notata p q) care este adevărata atunci si numai atunci când fiecare din propoziţiile p, q este
adevărata.
p 1q p q
A A A
A F F
F A F