Sunteți pe pagina 1din 8

Gorun Hector Darius Ștefan

Algebră Clasa IX-C


Propoziția (matematică) este un enunț care poate fi adevărat sau fals.

Valoarea de adevăr a unei propoziții p se notează v(p):

Predicatul este un enunț care conține una sau mai multe variabile și
care, pentru anumite valori atribuite variabilelor, corespunde unei
propoziții adevărate sau false.

Notații:

p(x) - predicat unar

p(x,y) - predicat binar

p(x,y,z) - predicat ternar.

Mulțimea D în care variabilele iau valori se numește domeniu de


definiție al predicatului.

Mulțimea de adevăr a unui predicat este:

Prin utilizarea cuantificatorilor, transformăm predicatele în propoziții.

Cuantificatorul existențial:

Propoziția existențială:

Cuantificatorul universal:
Propoziția universală:

Negația propoziției p este propoziția "non p" care este adevărată dacă p
este falsă și falsă dacă p este adevărată.

Notații:

1 0
0 1

Negația predicatului p(x) este un predicat adevărat pentru acele valori


ale lui x pentru care p(x) este fals și fals pentru acele valori ale lui x
pentru care p(x) este adevărat.

Notații:

Complementara multimii A în raport cu mulțimea D este:

Conjuncția propozițiilor p, q este propoziția "p și q" care este


adevărată dacă și numai dacă p și q sunt adevărate și falsă în celelalte
cazuri.
Notație:

1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0

Conjuncția predicatelor p(x), q(x) devine o propoziție adevărată pentru


acele valori ale lui x pentru care atât p(x) cât și q(x) sunt adevărate și
falsă în celelalte cazuri.

Notație:

Intersecția a două mulțimi A și B se exprimă printr-o conjuncție:

Disjuncția propozițiilor p, q este propoziția "p sau q" care este


adevărată dacă și numai dacă cel puțin una din propozițiile
p, q este adevărată și falsă în celelalte cazuri.

Notație:

1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
Disjuncția predicatelor p(x), q(x) devine o propoziție adevărată pentru
acele valori ale lui x pentru care cel puțin una din propozițiile p(x), q(x)
este adevărată și falsă în caz contrar.

Notație:

Reuniunea a două mulțimi A și B se exprimă printr-o disjuncție:

Implicația propozițiilor p, q este propoziția "p implică q" care este


falsă dacă și numai dacă p este adevărată și q este falsă și adevărată în
celelalte cazuri.

Notație:

1 1 1
1 0 0
0 1 1
0 0 1

Implicația predicatelor p(x), q(x):

Predicatul q(x) este consecința logică a predicatului p(x) dacă este


adevărată propoziția:

Notație:
Incluziunea a două mulțimi A și B se exprimă printr-o implicație:

Echivalența propozițiilor p, q este propoziția "p echivalent cu q" care


este adevărată dacă și numai dacă ambele propoziții au aceeași valoare
de adevăr.

Notație:

1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1

Echivalența predicatelor:

Predicatele p(x) și q(x) se numesc echivalente dacă este adevărată


propoziția:

Notație:

Egalitatea mulțimilor A și B se exprimă printr-o relație de echivalență:

Legile lui De Morgan pentru propoziții:

1. Negația disjuncției este conjuncția negațiilor.


2. Negația conjuncției este disjuncția negațiilor.

Legile lui De Morgan pentru mulțimi:

Fie P(n) o propoziție matematică ce depinde de numărul natural n.

Pentru a demonstra prin metoda inducției matematice propoziția:

parcurgem două etape:

1. Etapa de verificare: se verifică dacă propoziția P(m) este


adevărată.
2. Etapa de demonstație: demonstrăm implicația

Pentru aceasta, presupunem că propoziția P(k) este adevărată și se


demonstrează că P(k+1) este adevărată.

Concluzie: dacă ambele etape sunt verificate, atunci propoziția P(n) este
adevărată,

Un șir de numere reale este o funcție


Astfel, un șir este o succesiune de numere reale în care fiecare număr
ocupă un loc bine determinat:

Notații:

Elementele unui șir se numesc termenii șirului.

Indicele fiecărui termen se numește rangul termenului.

- termenul de rang n.

Moduri de definire a unui șir:

1. Șir definit descriptiv

exemplu:

2. Șir definit cu ajutorul unei formule

exemplu:

3. Șir definit printr-o relație de recurență

exemplu:
Definiție. O progresie aritmetică este un șir de numere reale în care
fiecare termen începând cu al doilea se obține din termenul precedent
prin adăugarea aceluiași număr r. Numărul r se numește rația
progresiei.

Exemplu: 1, 4, 7, 10, 13, ...- progresie aritmetică cu rația r = 3.

Observație. Într-o progresie aritmetică, diferența a doi termeni


consecutivi este întotodeauna constantă:

Definiție. O progresie geometrică este un șir de numere reale (cu


primul termen nenul) în care fiecare termen începând cu al doilea se
obține din precedentul prin înmulțirea cu același număr nenul q.
Numărul q se numește rația progresiei.

Observație. Într-o progresie geometrică raportul a doi termeni


consecutivi este constant:

S-ar putea să vă placă și