TEORIA PROBABILITĂŢILOR ŞI STATISTICĂ

MATEMTICĂ-UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1
Dr. Liana Manu Iosifescu
Octombrie 2011

CUPRINS
.
1. Câmp de probabilitate
1.1. Evenimente. Definiţia clasică a probabilităţii.
1.2. Cậmp de evenimente. Definiţia axiomatică a probabilităţii.Proprităţile
probabilităţii
1.3. Probabilitate condiţionată
1.4. Scheme clasice de probabilitatate
2. Exerciţii rezolvate
3. Exerciţii propuse

Evenimente

Prin eveniment se înţelege rezultatul unui experiment (este o noţiune primară).

Evenimentul care se realizează cu certitudine într-o experienţă îl vom numi
eveniment sigur şi îl vom nota cu  . Evenimentul care nu se realizează niciodată îl vom
numi eveniment imposibil şi îl vom nota cu  . Evenimentul complementar ( contrar) al
unui eveniment A este acel eveniment care se realizează atunci şi numai atunci când nu
se realizează A. Evenimentul complementar îl vom nota A . Vom scrie A  K dacă
evenimentul A aparţine unei familii de evenimente K. Dacă realizarea evenimentului A
implică realizarea evenimentului B vom scrie A  B . Se spune că evenimentul A este
favorabil producerii evenimentului B. Un eveniment A este elementar dacă B  A
implică B   sau B=A. Pentru un eveniment arbitrar, avem implicaţiile:   A   ,
relaţia de implicare constituind o relaţie de ordine parţială.
Operaţii cu evenimente. Ca şi relaţiile dintre evenimente, operaţiile cu evenimente sunt
operaţii logice şi vor fi simbolizate ca în teoria mulţimilor.
Două evenimente a căror realizare simultană este echivalentă cu evenimentul
imposibil se numesc incompatibile şi vom scrie A  B   ; în caz contrar, evenimentele
se numesc compatibile ( A  B   ). Fiind date evenimentele A şi B, se introduce
evenimentul care constă în realizarea evenimentului A şi nerealizarea evenimentului B,
notat A  B  A  B .
Orice reuniune de evenimente arbitrare se poate scrie ca o reuniune de evenimente
k 1 n n

incompatibile (prin disjuncţia Bk  Ak  A j , k  1,2,...n  A Bk )

k
j 1 k 1 k 1

Definiţia clasică a probabilităţii

Se numeşte probabilitate a evenimentului A şi se notează P(A), raportul dintre

numarul m de cazuri favorabile producerii evenimentului A şi numărul total n de rezultate
m
ale experimentului, considerate egal posibile: P A  , din definiţie rezultând
n
proprietăţile:
1. 0  P  A  1
2. P    0, P    1
3. P A  B   P A  P B  , dacă A  B  
4. P  A   1  P  A
5. A  B  P  A  P  B 
Cậmp de evenimente.

Sa considerăm    si P    mulţimea părţilor lui  .

Definiţie: O familie nevida K  P    se numeste corp de parti (multimi) daca:
i) A  K  A  K
ii) A, B  K  A  B  K
Observaţie: Axioma ii) este echivalenta cu
n
ii A1 , A2 ,..., An  K , n  N , n  2  Ak  K
k 1

Asociativitatea reuniunii, impreună cu i) şi ii) implică faptul că un corp K este o mulţime

nevidă de părţi închisă în raport cu reuniunea finită şi trecerea la complementară.
Propoziţie: Dacă K  P    este un corp de părţi, atunci:
1)   K ,   K
A 
n

2) k 1 k  n
 K  Ak  K
k 1

3) A, B  K  A  B  K
Definitie: O mulţime nevidă K  P    se numeşte  -corp de mulţimi ( corp borelian)
dacă:
i) A  K  A  K
ii)  An  nN  K  n
N
An  K

Observaţie: Se constată că orice corp borelian de mulţimi este şi corp de mulţimi,

reciproca nu este adevarată.
Definiţie: O mulţime  inzestrată cu un corp (borelian) K de părţi se numeşte câmp
(borelian) de evenimente. Vom nota acest câmp de evenimente  , K  .
Definiţie: Un sistem de evenimente A1 , A2 ,..., An  K cu proprietatea că Ai  Aj  
n

dacă i  j , i, j  1,2,..., n , A i  spunem că formează un sistem complet de

i 1

evenimente sau o desfacere a lui  .

Definiţia axiomatică a probabilităţii

Definiţie: Se numeşte probabilitate pe câmpul de evenimente  , K  o funcţie de

mulţime P : K  R , care satisface următoarele axiome:
i) A  K  P A  K
ii) P     1
iii) A, B  K , A  B    P A  B   P A  P B 
Observaţie: Axioma iii) este echivalentă cu A1 , A2 ,..., An  K , Ai  A j  , i  j ,
 n 
 
n
i, j  1,2,..., n  P Ai    P Ai
 i 1  i 1
Definiţie: Un câmp de evenimente  , K  înzestrat cu o probabilitate P se numeşte
câmp de probabilitate şi îl vom nota  , K , P .
Definiţie: O probabilitate  -aditivă (complet aditivă) pe câmpul borelian de evenimente
 , K  este o funcţie de mulţime P : K  R care satisface axiomele:
i) A  K  P A  K
ii) P     1
 
iii)  An  nN  K , Am  An  , m  n, m, n  N  P
 An 
  P A 
n
 nN  nN

Prin definiţie, un câmp borelian de evenimente  , K  înzestrat cu o probabilitate

P complet aditivă se numeşte câmp borelian de probabilitate şi îl vom nota  , K , P .

Proprietăţile probabilităţii

Propoziţie: Probabilitatea are următoarele proprietăţi:

1) P B  A  P  B   P B  A
2) P B  A  P B   P A şi P A  P B  dacă A  B
3) P  A   1  P  A
4) P    0
5) 0  P  A  1
6) P A  B   P A  P B   P A  B  , P A  B   P A  P B 
7) formula lui Poincare :
 n 
      n 1  
n n
P Ai    P Ai   P Ai  A j   P Ai  A j  Ak  ...    1 P Ai 
 i 1  i 1 i j i j k  i 1 
 
 
n n
8) subaditivitatea probabilităţii : P Ai    P Ai
 i 1  i 1
 n 
 
n
9) inegalitatea lui Boole :   i   P Ai   n  1
P  A  
 i 1  i 1

Propoziţie:-axioma continuităţii
Dacă  An  nN este un şir descendent de evenimente, atunci: lim P  A 
 
n
 P  An 

n
 n N 

Dacă  An  nN este un şir ascendent de evenimente, atunci: lim P  A 

 
n
 P
 An  
n
 n N 
Propoziţie: Un câmp de probabilitate în care probabilitatea este finit aditivă în care are
loc axioma continuităţii este un câmp borelian de probabilitate.

Probabilitate condiţionată

Fie  , K , P un câmp de probabilitate şi A  K astfel încât P A  0

Definiţie: Numim probabilitate condiţionată de evenimentul A a evenimentului B
P  A  B  not
expresia PA  B    P  B A
P  A
Propoziţie: , K , PA  este câmp de probabilitate
Definiţie: Evenimentele A şi B se numesc independente dacă P A  B   P A P B  .
Comentarii:
1. independenţa înseamnă PA  B   P  B 
2. definiţia este echivalentă cu oricare dintre relaţiile:
i) P  A  B   P A  P  B 
ii) P  A  B   P A P B 
iii) P A  B   P A  P B 
Regula de înmulţire a probabilităţilor
Fie  Ai 1 i  n o familie finită de evenimente, astfel încât P
 n 
 Ai 0;
 i 1 
atunci:
 n
P
 Ai 

     
  P A1 PA1 A2 PA1  A2 A3 ...PA1  A2 ... An 1 An  
 i 1 
Considerăm desfacerea (sistemul complet de evenimente)
A 
n

i 1 i  n
, Ai  A j  , i  j şi A i  , P  Ai   0, i  1,2,..., n . Dacă
i 1

B  K , P B   0 , atunci are loc:

Formula lui Bayes: P Ai B      

P Ai P B Ai 
P B 

   
n
Formula probabilitatii totale: P  B    P Ai P B Ai
i 1

Scheme clasice de probabilitatate

Schema lui Poisson: este folosită în rezolvarea problemelor în care se cere probabilitatea
realizării de k ori a unui eveniment într-o experienţă care constă în efectuarea a n probe
independente, atunci când se cunoaşte probabilitatea realizării evenimentului în fiecare
din cele n probe.
Să considerăm n urne U1 ,U 2 ,...,U n fiecare urnă conţinând bile albe şi bile
negre în proporţii date. Fie ai numărul de bile albe din urna U i şi bi numărul de bile
negre din urna U i . Probabilitatea de a extrage o bilă albă din urna U i este:
ai
pi  , i  1,2,..., n , iar probabilitatea de a extrage o bilă neagră din urna U i este:
ai  bi
bi
qi  , i  1,2,..., n . Evident, pi  qi  1, i  1,2,..., n .
ai  bi
Se extrage câte o bilă din fiecare urnă şi se cere să se afle probabilitatea ca din
cele n bile extrase, k să fie albe.
Fie Ai evenimentul care constă în faptul că s-a extras o bilă albă din urna U i .
Evenimentul care răspunde favorabil este cel constituit din k evenimente A şi n-k
evenimente A , o situaţie posibilă fiind Ai  Ai 2  ...  Ai  Ai  ...  Ai . Intrucât
1 k k 1 n

rezultatele extragerilor sunt independente, probabilitatea acestui eveniment este

P A  A  ...  A  A  ...  A 
  p p ... p q ...q .
 i1 i2 ik 
i k 1 in i1 i2 ik i k 1 in
 Notăm cu B evenimentul care constă în apariţia de k ori a bilei albe şi de n-k ori a
B  A  A  . .  A  A  . .  A 
bilei negre. Atunci i ,i ,...,i   i 1 2 n
1
i2 ik ik 1 in  . Urmează că
k ori A,n-k ori A

 
 
 
P B  P   Ai  Ai2  . .  Ai  Ai  . .  Ai     pi pi . . pi qi . .qi Constatăm
 n
că după aceeaşi regulă se calculează coeficientul lui x k din
 i1,i2 ,. .,in  1 k k1
 i1,i2 ,. .,in  1 2 k k1 n
 k ori A,n-k ori A  k ori A,n-k ori A
polinomul
 
n
P x    pi x i  qi , deci aşa determinăm simplu probabilitatea cerută.
i 1
Schema lui Bernoulli (schema bilei revenite) rezolvă problemele în care se cere să se
calculeze probabilitatea realizării unui eveniment de k ori într-o serie de n probe
independente, când se cunoaşte probabilitatea realizării evenimentului într-o singură
probă.
Se presupune că cele n urne din schema lui Poisson au aceeaşi compoziţie. A
extrage câte o bilă din fiecare urnă este echivalent cu a utiliza o singură urnă şi a reface
compoziţia după fiecare extragere (adică a reintroduce bila la loc în urnă). Polinomul
devine P  x    px  q  n , iar coeficientul lui x k , care dă probabilitatea căutată va fi
Cnk p k q n  k .
Schema lui Bernoulli în mai multe culori (schema multinomială). Considerăm o urnă
care conţine bile de k culori: C1 , C2 ,..., Ck . Fie pi probabilitatea de a extrage o bilă de
culoarea Ci ; ne propunem să calculăm probabilitatea evenimentului ca în cele n probe
independente , punând la loc, de fiecare dată, bila extrasă să apară de ni ori culoarea Ci ,
i  1,2,..., k . O situaţie posibilă este următoarea:
A1  A1  ... A1  A2  A2  ...  A2  ...  Ak  Ak  ...  Ak
n1 ori n 2 ori n k ori
n1 n2 nk
Probabilitatea acestui eveniment este p1 p2 ... pk cu n1  n2  ...  nk  n . Cum
n!
evenimentul se poate exprima în n !n !..n ! situaţii distincte (incompatibile două câte
1 2 k

n!
două), rezultă că probabilitatea cerută este n !n !..n ! p1 p2 ... pk , n1  n2  ...  nk  n
n n n 1 2 k

1 2 k

.
Schema bilei nerevenite: Se consideră o urnă care conţine N bile de două culori în
numarul bilelor de culoarea celor de probabilitate p
proporţii p= şi 1-p. Din urnă extrag
N
n bile, fără a pune bila extrasă înapoi în urnă şi se cere probabilitatea de a obţine k bile de
culoarea celor având probabilitatea p de a fi extrase. Utilizând definiţia clasică a
n k nk
probabilităţii, numărul cazurilor posibile este C N , iar al celor favorabile C Np C N  1 p  ,
k
C Np C Nn  1k p 
probabilitatea cerută fiind: , unde numărul k de bile extrase (de culoarea
C Nn
celor având probabilitatea p) satisface: max  0, n  N 1  p    k  min n, Np  .
Schema bilei nerevenite este un caz particular al schemei lui Polya: Extragerile se
fac revenit, astfel încât înaintea următoarei extrageri se pun în urnă j  1 bile de culoarea
bilei extrase. Se cere probabilitatea obţinerii a k bile de culoarea celor de probabilitate p
în primele k extrageri şi apoi a n-k bile de cealaltă culoare în următoarele n-k .
Probabilitatea de a obţine k bile de culoarea celor de probabilitate p în primele k
extrageri şi n-k de cealaltă culoare, în următoarele n-k extrageri este:
c1 c1  j c1   k  1 j c2 c2  j c2   n  k  1 j
pk  ... ...
c1  c2 c1  c2  j c1  c2   k  1 j c1  c2  kj c1  c2   k  1 j c1  c2   n  1 j
aceasta reprezentând probabilitatea obţinerii a k bile de culoarea c1 şi a n-k de culoarea
c2 în orice altă ordine, deci probabilitatea cerută este C k p .
n k

c1 c2
Cum  p,  1  p  q , c1  c2  N notând j   , probabilitatea cerută
c1  c2 c1  c2 N
k p  p   ... p   k  1  q  q   ... q   n  k  1 
devine: Cn , care pentru j  1 şi
1   1  2 ...1   n  1 
1
  este chiar schema anterioară
N
nk
Np Np  1... Np   k  1  N 1  p   N 1  p   1... qN 1  p    n  k  1  C NpC N  1 p 
k

 Cn k

1   1  2 ...1   n  1  C Nn
Schema bilei nerevenite în mai multe culori: Considerăm o urnă în care se află ni bile

de culoarea Ci , i  1,2,..., j . Se extrag n n  n1  n2  ...  n j bile fără a pune la loc bila 
extrasă şi se cere probabilitatea ca din cele n bile extrase ki să fie de culoarea Ci .
Utilizând tot definiţia clasică a probabilităţii,( bilele se extrag simultan), obţinem
k  k  ...  k
numărul căzurilor posibile Cn  n  ... n , iar numărul cazurilor favorabile este
1 2 j

1 2 j

k k k
kj
Cn 1 .Cn 2 ...Cn j
k1 k2
Cn .Cn ...Cn , deci probabilitatea cerută este
1 2
k  k  ...  k
j
.
1 2 j
Cn 1  n 2  ... n j
1 2 j

Schema lui Pascal: Considerăn urna din schema lui Bernoulli din care fac extrageri
(revenite) până la obţinerea primei bile albe. Probabilitatea ca la extragerea k să se obţină
prima bilă albă este pq k 1 . O generalizare a acesteia este “timpul de aşteptare”.
Se consideră un eveniment care are probabilitatea de a se realiza egală cu p.
Efectuăm k probe independente, până când evenimentul se realizează de n ori  k  n  .
n 1 n k n
Probabilitatea corespunzătoare va fi: Ck 1 p q , k  n , întrucât în ultima probă
evenimentul are loc.
Observaţie:Repartiţia geometrică : pk  pq este ‘generalizată’ de repartiţia binomială
k

negativă: pk  C p q ,k  0 .
k n k
n  k 1

Exerciţii rezolvate
1. Sa se afle probabilitatea ca un numar n  1000 sa fie puterea intreaga a unui alt numar
natural.
Solutie: Intrucat  1000   32 ,vom calcula numarul cazurile posibile cercetand cate
puteri ale numerelor k  31 sunt mai mici dacat 1000  103 ;deci pentru k  11 numai
k 2  1000 ,adica exista 31-11+1-3 cazuri posibile (patratele numerelor naturale din
intervalul 11,31 ,cu exceptia patratelor si cuburilor perfecte din acest interval
16,25,27 . Cum 29  1000  210 ; 36  1000  37 ; 54  1000  55 ; 63  1000  64 ;
73  1000  7 4 , exista pentru cifre:   2,9   4,8,9  ,(8+5+3+2x2=)20 de cazuri posibile.
Aceste evenimente fiind incompatibile doua cate doua, probabilitatea ceruta va fi:
20  2  18
1000
2. Care este probabilitatea ca luand un numar natural la intamplare, cubul sau sa se
termine in 28?
n2
Solutie: m  N  m  a0 a1...an 1an  m   ak 10  10an 1  an
nk

n0
not n  2
Daca A  10n  k ak  10an 1  m  A  10an 1  an , ultimele doua cifre ale lui m3
n 0
sunt date de expresia: 10an 1  an  deoarece
3

  
m3  A3  3 A2 10an 1  an  3 A 10an 1  an  
2


 10an 1  an  , astfel problema se reduce la a cerceta cate numere de cel mult doua
3

cifre au cubul terminat in 28.Fie

n  10a  b,0  b  9  n 3  103 a 3  3  102 a 2b  3  10ab 2  b 3 ,
deci ultimele doua cifre ale
unui numar dintr-o suta sunt date de expresia 3 10ab  b . Ca acest numar sa se termine
2 3

in 28 trebuie ca b=2 si apoi ca numarul 3  10  a  4  2 

 120  a  8 sa se termine in 28  a  1 sau a  6 . Exista , in concluzie, doua numere (12
2
si 62) al caror cub se termina in 38, probabilitatea ceruta fiind p  .
100
3. Un lift urca cu k persoane intr-o cladire cu n etaje. Care este probabilitatea ca la un
etaj sa coboare cel mult o persoana?
Solutie: Daca n<k , probabilitatea ca la un etaj sa coboare cel mult o persoana este nula-
probabilitatea evenimentului imposibil-, intrucat numarul persoanelor depaseste numarul
etajelor . In cazul n  k , numarul cazurilor favorabile este cel al functiilor injective
f : 1,2,..., k   1,2,..., n , adica n n  1... n  k  1  An , iar al celor posibile , al
k

Ank
functiilor definite mai sus: n k
 A k
n ; probabilitatea ceruta este daca n  k .
nk
4. Avem n gropite. Dam drumul deodata la k bile. Stiind ca fiecare bila intra in cate o
gropita, care este probabilitatea ca in fiecare gropita sa avem cel putin o bila?
Solutie: Cele k bile pot intra in cele n gropite in n k moduri diferite ( cazuri posibile).
Vom calcula probabilitatea evenimentului contrar, iar probabilitatea ceruta va fi:
 
P  1  P1  P2  P3  P4  ...    1 Pn 1 , unde am notat cu Pj ,1  j  n  1
n

probabilitatea ca j gropite sa fie goale. Utilizand definitia clasica a probabilitatii, obtinem:

1  n  1 2  n  2
k k
1
P1  Cn k
, P2  Cn k
,...Pn 1  Cn1 k , deci probabilitatea ceruta va fi:
n n n
k k k
 1  2 n n  1  n 1
P  Cn  1   Cn1  1   Cn2  ...    1 1 
0
 C .
 n  n  n  n
n!
 n nCnn   n  1 Cnn 1  ...    1 Cn1  n!
n n 1
Observatii: Pentru k=n, evident P 
nk
 n

   1  n  j  1 Cnn  j 1 reprezinta numarul surjectiilor de la 1,2,..., n la ea insasi!

j 1 n

j 1

si evident k  n  P  0 . Se putea utiliza formula lui Poincare .

5. Sa se creeze tabelul cu probabliltatile conditionate din tabelul de mai jos:
x o o x x o
o o o x x o
o x o x o x
o o o o o x
x x o o x o
Distributia de frecvente
Ci \ Xj X1 =X X2=O fj
C1=rosu 5 1 6
C2=albstru 8 5 13
C3=negru 4 7 11
fi 17 13 30
P(X|R) = 5/6 P(R|X) = 5/17
P(X|A) = 8/13 P(A|X) = 8/17
P(X|N) = 4/11 P(N|X) = 4/17
P(O|R) = 1/6 P(R|O) = 1/13
P(O|A) = 5/13 P(A|O) = 5/13
P(O|N) = 7/11 P(N|O) = 7/13
Tabelul P Ci  X i 
Ci \ Xj X1 =X X2=O pj
C1=rosu 5/30 1/30 6/30
C2=albstru 8/30 5/30 13/30
C3=negru 4/30 7/30 11/30
pi 17/30 13/30 1
P X  R  5 / 30 5 P X  R  5 / 30 5
P X | R     P R | X    
P R  6 / 30 6 P X  17 / 30 17

P X  A 8 / 30 8 P X  A 8 / 30 8
P  X | A    P A | X    
P  A 13 / 30 13 P X  17 / 30 17
P X  N  4 / 30 4 P X  N  4 / 30 4
P X | N     P N | X    
P N  11 / 30 11 P X  17 / 30 17
P O  R  1 / 30 1 P O  R  1 / 30 1
P O | R     P R | O    
P R  6 / 30 6 P O  13 / 30 13

P O  A 5 / 30 5 P O  A 5 / 30 5
P  O | A    P A | O    
P  A 13 / 30 13 P O  13 / 30 13
P O  N  7 / 30 7 P O  N  7 / 30 7
P O | N     P N | O    
P N  11 / 30 11 P O  13 / 30 13
6. Se dau evenimentele independente  Ai 1 i  n avand probabilitatile de realizare
p  Ai   pi , i  1,2,..., n .Care este probabilitatea de a se realiza un numar impar de
evenimente?
Solutie: Probabilitatea de a se realiza k dintre cele n evenimente independente este egala-
conform schemei lui Poesson-cu coeficientul lui x k din expresia polinomului
 
n
R x    pi x  qi  R1  R2 x  ...  Rn x n , unde qi  1  pi , deci cu Rk .
i 1
 n 1 
 2 
 
Probabilitatea p de a se realiza un numar impar de evenimente este p 
R
k 1
2 k 1
.

n  n 1 
n 2  2 
R  R1 si R  1 
   
Cum
k 1
k  R2 k 
k 0
R
k 1
2 k 1

 
n
1   1  2 pi
R 1  R   1 .
 p  i 1
2 2
7. O urna contine A bile albe si B bleu. Din urna se scot cate una a  b bile,fie:
a) punandu-se de fiecare data bila extrasa inapoi
b) nepunandu-se niciodata bila extrasa inapoi
Se noteaza cu p1 si p2 probabilitatile obtinerii in cele doua variante de a bile albe si b
bleu. Sa se arate ca daca A=B si a=b, atunci p1  p2 .
 Aa B b
 p1  Ca  b
a

  A  B ab
Solutie: Din schema bilei revenite, respectiv nerevenite obtinem:  C Aa CBb
 p2  a  b
 C A B
p1  p2  C2AA  2 2 a C2A Aa a  . Notand f  a   2 2 a C2A Aa a  , inegalitatea precedenta se scrie:
f  0   f  a  . Dar sirul  f  a   a N fiind crescator, egalitatea are loc doar pentru a=0(caz
banal)
8. O urna contine N bile dintre care M albe. Se extrag la intimplare n bile. Determinati
probabilitatea ca la extragerea j sa se obtina bila alba, stiind ca din cele n bile extrase ,
k au fost albe.
Solutie: Fie Ak evenimentul ca esantionul de n bile sa contina k bile albe si
B j evenimentul ca bila j extrasa sa fie alba. Vom avea cazurile:
 CkM k  N  M 
 
nk

a)-extragerilor revenite: P B j 
M
N
,P A  n
k
Nn
  si

Cnk11M k 1  N  M 
 
nk

P Ak B j 
N n 1
Cnk11M k 1  N  M 
nk

 P B A  
    P Ak B j P B j
N n 1

M
N k
P A 
j k
k
Cnk M k  N  M 
nk
n
Nn
CMk C Nn kM
 
k 1
C nk
b)- extragerilor nerevenite: P Ak    C Nn
si P Ak B j 
CM 1 N  M
C Nn 11
Fie Cievenimentul de a se fi extras i bile albe in primele j-1 extrageri. Evenimentele
Ci formeaza un sistem complet de evenimente, deci putem aplica formula probabilitatii
totale si avem:

   
i j 1 i

  M  i CM C N  M
j 1 j 1 j 1
1
P B j   P B j Ci P Ci  j 1
 M C i
C NMji 1 
i 0 i 0 N  j  1 CN CN i 0
j 1

     
M 1 k 1 nk
C N 1 M P Ak B j P B j CM 1C N  M M C Nn k
   P B j Ak     k nk 
M
CN N P Ak n 1
C N 1  
N CM C N  M n
9. Tragerea de pe un avion asupra altui avion poate sa se produca de la 600,400 sau
200m. Probabilitatea ca tragerea sa se produca de la 600m este 0,2, iar de la 400m 0,3.
Probabilitatea doborarii avionului inamic de la distanta de 600m este 0,1; de la 400m 0,2,
iar de la 200m 0,4. Determinati probabilitatea ca tragerea al carei efect a fost doborarea
avionului sa se fi produs de la 400m.
Solutie: Fie D evenimentul ce consta in doborarea avionului inamic. Notand cu
A1 evenimentul ca tragerea sa se faca de la 600m, A2 evenimentul ca tragerea sa se faca

de la 400m si A3 evenimentul ca tragerea sa se faca de la 200m, evident P  A1   0,2,

P  A2   0,3 si P  A3   0,5 (evenimentele  Ai  i 1, 2 , 3 formand o partitie a evenimentului
sigur-se produce tragerea). Avem: PA  D   0,1, PA  D   0,25, PA  D   0,4 , Aplicand
 
1 2 3

P A2 PA  D 
P A  3 2
 
formula lui Bayes, rezulta: D 2
 P Ai PA  D 
, numitorul acestei fractii
  i
i 1

reprezentand –conform formulei probabilitatii totale-P(D), deci

PD A2    0,25  0,3
0,2  0,1  0,3  0,25  0,5  0,4
Observatie: sistemul de evenimente A i
D  i 1, 2 , 3 este un sistem complet de evenimente .

test
1.Care este probabilitatea ca luand un numar natural la intamplare, cubul sau sa se
termine in 11?
2. Aratati ca daca P B A  P  B  , atunci P  A B   P A si P  B A   P B 
3. Intr-un lift sunt k persoane care pot cobori la n etaje. Presupunandu-se ca probabilitatea
1
ca o persoana sa coboare la un anumit etaj este indiferent de persoana si etaj si ca
n
deciziile luate de cele k persoane sunt independente, sa se calculeze probabilitatea ca:
a) exact j persoane sa coboare la acelasi etaj, iar celelalte k-j persoane sa coboare la etaje
diferite (caz numeric: 30 persoane la etajul 20 si celelate k-30 la etaje diferite;n=27,k=52)
b) cele k persoane sa coboare la j etaje diferite :la ni etaje cate ki persoane, 1  i  j .
 j
 ni ki  k j  3, n1  9, n2  7si
a) k1  3, k 2  2
daca:  i 1j caz numeric: b) k1  1, k 2  3
 n  n
 i 1 i
4. Intr-o urna sunt N bile numerotate ( de la 1 la N) . Se scot n bile cu, respectiv fara
revenire. Calculati probabilitatea ca produsul numerelor inscrise pe bilele extrase sa fie
par (in fiecare caz).Aplicatie numerica:N=303,n=22
5. Intr-o urna sunt cate n bile de trei culori: c1 , c2 si c3 . Notam cu X numarul bilelor
extrase de culoarea c1 si cu Y al celor de culoarea c3 . Se cer: P  Y  k  ,
P X  j, Y  k 
PY  k X  j  si semnificatia acestor evenimente