PROIECT DIDACTIC

I. COORDONATE DE IDENTIFICARE

Data: 29.V.2006
Profesor: Laura-Adriana Sofron
Liceul: Grup Scolar „Gh. Duca” Constanta
Disciplina: Matematica
Clasa : a X-a F
Titlul lecţiei : Probabilitatea unui eveniment
Tipul de lecţie: Lectie de transmitere si dobandire de noi cunostinte

II. COMPETENTE VIZATE

Competente specifice:
1. Recunoasterea unor date de tip probabilistic sau statistic in situatii concrete
2. Interpretarea primara datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar, a graficelor si
diagramelor
3. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar, statisticii sau probabilitatilor pentru ananliza de caz
4. Transpunerea in limbaj matematic prin mijloace statistice, probabilistice a unor probleme practice
5. Analiza si interpretarea unor situatii practice cu ajutorul conceptelor statistice, probabilistice
6. Corelarea datelor statistice sau probabilistice in scopul predictiei comportarii unui sistem prin analogie cu
modul de comportare in situatii studiate

Competente derivate:
1. Determinarea elementelor pregatitoare pentru definirea probabilitatii unui eveniment aleator
2. Definirea probabilitatii unui eveniment elementar
3. Definirea probabilitatii ca o functie cu anumite proprietati
4. Stabilirea proprietatilor functiei probabilitate
5. Determinarea probabilitatii unui eveniment A conditionata de evenimentul B
6. Recunoasterea evenimentelor independente
7. Aplicarea proprietatilor probabilitatii in rezolvarea de probleme

III. STRATEGIA DIDACTICA

Metode şi procedee: conversaţia, exemplificarea, problematizarea, exerciţiul.

Forma de organizarea a clasei: activitate frontala combinata cu activitatea individuala independenta
Mijloace de evaluare: fise de lucru
Bibliografie:
- Marius Burtea, Geogeta Burtea, „Matematica”, Manual pentru clasa a X-a, TC + CD, Editura Carminis,
Pitesti, 2005
- Mircea Ganga, „Matematica”, pentru clasa a X-a, TC + CD, Editura Mathpress, 2005
 IV. DESFASURAREA METODICA A LECTIEI

1. Moment organizatoric

- consemnarea prezentei elevilor

- verificarea aspectului general al clasei, existenta buretelui, a cretei

2. Verificarea temei

- profesorul verifica tema pentru acasa

- elevii vor preciza daca sunt exercitii neefectuate, iar acestea vor fi lucrate la tabla

3. Reactualizarea cunostintelor anterioare

Elevii vor raspunde la intrebarile formulate de profesor. Se vor reaminti notiunile de : experiment
aleatoriu, proba, domeniu de posibilitati, eveniment aleatoriu, tipuri de evenimente (imposibil, sigur,
elementar, compus) si operatiile care se pot realiza cu evenimente (reuniunea, intersectia, negatia,
implicatia), precum si notiunile de evenimente incompatibile si compatibile.

4. Anuntarea noii teme

Predarea noii lectii va incepe pornindu-se de la urmatoarea situatie-problema: se considera un

experiment care consta in aruncarea simultana a 2 zaruri, unul alb si unul rosu. Care este sansa ca la o
aruncare, numarul de puncte de pe zarul alb sa fie par si al celor de pe zarul rosu sa fie impar?
Notam evenimentul sigur atasat experimentului cu E  {(i, j ) / i, j  {1,2,3,4,5,6}} unde i este numarul
de puncte de pe zarul alb, iar j este numarul de puncte de pe zarul rosu si
A  {( 2,1); ( 2,3); (2,5); (4,1); ( 4,3); (4,5); (6,1); (6,3); (6,5)} . Avem card(E) =6x6=36, card(A)=3x3=9.
Sansa de aparitie a unui numar par pe zarul alb si a unui numar impar pe zarul rosu este „9 din 36” adica
9 1
 . Aceasta sansa de realizare a unui eveniment constituie probabilitatea realizarii evenimentului.
36 4
Profesorul anunta titlul noii lectii: „Probabilitatea unui eveniment”.

5. Dirijarea invatarii

Fie  E , P( E )  un camp de evenimente aleatoare, E  {e1 , e2 ,..., en } . Avem relatia

E  {e1 }  {e2 }  ...  {en } .
 DEFINITII
 Evenimentele elementare {e1 }, {e2 },....{en } se numesc egal probabile (echiprobabile)
daca au aceeasi sansa de realizare intr-o proba.
 Numarul evenimentelor elementare care compun evenimentul sigur reprezinta numarul
de cazuri posibile ale experientei.
 Numarul cazurilor favorabile producerii unui eveniment A este numarul n A al
evenimentelor elementare care il compun.
 Se numeste probabilitatea evenimentului aleatoriu A , notata P(A), raportul dintre
numarul cazurilor favorabile producerii unui evenimentului A si numarul de cazuri
posibile ale experientei.
numar cazuri favorabile lui A nA
P(A)=  (1)
numar cazuri posibile n
 Se rezolva exercitiile 1-5 de pe fisa de lucru.
Formula (1) se aplica doar in cazurile in care evenimentele elementare sunt egal probabile. De aceea se
impune o definitie generala a notiunii de probabilitate.

 DEFINITIE
Fie (E, P(E)) un camp de evenimente asociate unui experiment E.
Se numeste probabilitate o functie P : P( E )  R cu proprietatile:
a) 0  P( A)  1, A  P ( E ) ;
b) P(E)=1;
c) P( A  B)  P( A)  P( B), daca A  B   .

Numarul P(A) se numeste probabilitatea evenimentului A.

Tripletul (E, P(E), P) se numeste camp de probabilitate.

 PROPRIETATILE FUNCTIEI PROBABILITATE

Fie (E, P(E), P) un camp finit de probabilitate ( card(E)=n ). Sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
1) P ( )  0;
2) P ( A )  1  P ( A), A  P ( E ) ;
3) A, B  P( E ), A  B  P( A)  P ( B) ;
4) P( A  B)  P( A)  P( B) daca B  A ;
5) P( A  B)  P( A)  P( A  B), A, B  P ( E ) ;
6) P ( A  B )  P ( A)  P ( B )  P ( A  B ),  A , B  P (E) ;
7) P( B  A )  P( B)  P( B  A), A, B  P ( E )

Se rezolva exercitiul 6 de pe fisa de lucru.

 DEFINITIE
Fie (E, P(E), P) un camp de probabilitate si A,B 2 evenimente astfel incat P ( B )  0 . Se numeste
P( A  B)
probabilitatea evenimentului A conditionata de evenimentul B numarul PB ( A)  .
P( B)

Se rezolva exercitiul 7 de pe fisa de lucru.

 DEFINITIE
Evenimentele A si B se numesc independente daca realizarea sau nerealizarea unuia nu
influenteaza cu nimic realizarea sau nerealizarea celuilalt.
P( A  B )
Avem P( A)  PB ( A)  , P( B)  0  P ( A  B)  P( A)  P( B) .
P( B )
In concluzie, evenimentele A si B sunt independente daca si numai daca P ( A  B )  P( A)  P( B ) .

 Exemplu
Se arunca o moneda de 2 ori. Consideram evenimentele:
A: stema apare la prima aruncare
B: banul apare la a doua aruncare
A={ (s,s); (s,b) }
B={ (s,b); (b,b) }
2 1 2 1 1
Avem P( A)   P( B)   , iar P ( A  B )  P (( s, b))  .
4 2 4 2 4
 Aceste probabilitati verifica egalitatea P ( A  B)  P ( A)  P( B ) , ceea ce arata ca evenimentele sunt
independente. Acest lucru corespunde cu intuitia, adica ce se intampla la prima aruncare nu are nici o legatura
cu ce se intampla la a doua aruncare.

6. Fixarea si consolidarea cunostintelor

Pentru fixarea cunostintelor se rezolva exercitiile de pe fisele de lucru cu explicatiile de rigoare.

Profesorul urmareste activitatea elevilor si ofera ajutor acolo unde este nevoie.

7. Evaluarea performantei

Profesorul face aprecieri cu privire la munca elevilor si noteaza elevii care au raspuns.

8. Asigurarea feed-back-ului

Tema pentru acasa este reprezentata de exercitiile E1, E4, E6, E12 din manual de la pagina 245.