CURS 1 ( Rezumat)

Cursul de teoria probabilităţilor şi statistică matematică cuprinde două părţi :

- Teoria probabilitatilor;
- Statistică matematică.
Cursul se desfăşoară pe un semestru cu 2ore curs şi 2 ore seminar / săptămână.. Evaluarea
cunoştinţelor predate şi seminarizate se va materializa printr-o notă ce va reprezenta
evaluarea în cadrului probei scrise a examenului susţinut în sesiunea de examene din vară
( 80%) precum şi aprecieri ale activităţii la seminar în cursul semestrului ( 20%).
Bibliografia indicată cuprinde următoarele cărţi şi culegeri de probleme :
- Cismaşiu C., Complemente de matematici pentru economişti, Univ. Transilvania Braşov,
1996
- Cismaşiu C., Zară A., Matematici pentru economişti, Univ. Transilvania Braşov, 2002
- Radomir I.,Popescu O. Matematici pentru economisti, Ed.Albastră, Cluj -Napoca, 2002
- Răducanu D. Matematică aplicată în economie, Ed.Universităţii Transilvania
Braşov,2005
- Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Culegere de probleme de teoria probabilităţilor, Ed.
Tehnică, Buc., 1967;
- Ciucu G., Craiu V., Săcuiu I., Probleme de statistică matematică , Ed. Tehnică, Bucureşti,
1974;
- Popescu O., Raischi C., şi alţii, Matematici aplicate în economie,vol. I-II, E.D.P.
Bucureşti, 1993;
- TrîmbiţaşT. R. , Metode statistice, Ed. Press Universitară Clujeană, 2000.

Tematica cursului : Evenimente. Operatii cu evenimente. Câmp de probabilitate.

Experiment sau experienţă  realizarea unui complex de condiţii ce conduce laobţinerea

unui rezultat.
Proba  orice reluare a unui experiment.
Eveniment rezultatul unui experiment.
Eveniment elementar orice rezultat posibil al unui experiment , se identifică cu mulţimea
formată dintr-un singur element.
Eveniment compus  o reuniune de evenimente elementare.
Eveniment sigur sau cert   evenimentul care se produce în mod cert în orice probă a
experimentului.
Eveeniment imposibil   evenimentul care nu se realizează în nici o probă a
expeimentului.
Evenimentul A sau B, A  B  evenimentul care constă fie în realizarea lui A, fie în
realizarea lui B intr-o probă a experimentului.
Evenimentul A şi B , A  B  evenimentul care constă în realizarea simultană a a
evenimentului A cât şi a evenimentului B într-o probă a experimentului.
Evenimentul non A , A sau C(A)  evenimentul care se realizează într-o probă dacă în acea
probă nu se realizează evenimentul A.
Evenimentul diferenţă A \ B sau A-B  evenimentul a cărui realizare într-o probă a
experimentului presupune realizarea lui A şi nerealizarea lui B.
Evenimentul A implică B, A  B  evenimentul care se realizează, când în orice probă în
care se realizează A se realizează şi B.
Evenimente incompatibile realizarea unui dintre evenimente exclude realizarea celorlalte
evenimente într-o aceeaşi probă. Intersecţia a două evenimente incompatibile este
evenimentul imposibil.
Evenimente compatibile dacă nu sunt incompatibile.
Câmp (corp) borelian de evenimente ( , H )   spaţiul evenimentelor elementare, H
corp borelian de evenimente adică, HP (  ) şi (i).    A  H  A  H
(ii).    An  H, nN   An  H.
nN 

Câmp de probabilitate (  H P ) ( , H ) câmp de evenimente şi P : HR o

probabilitate dacă
(i).    A  H : P(A)  0 ;
(ii). P ( ) =1 ;
(iii).    A, B  H, A  B    P  A  B   P  A   P  B  .
Propoziţie. Dacă ( H P ) este un câmp de probabilitate atunci au loc următoarele
proprietăţi :
(1). P  B \ A   P  A   P  A  B  ,    A, B  H
(2). A  B, A, B  H : P  B \ A   P  B   P  A 
(3). A  B, A, B  H : P(A) ≤ P( B)
(4). P ( A ) = 1- P (A),    A  H
(5). P()=0
(6). 0 ≤P ( A) ≤1,    A  H
(7). P  A  B   P  A  P  B   P  A  B 

Câmp borelian de probabilitate ( H P ) ( H ) câmp borelian de evenimente şi

P : HR o probabilitate complet aditivă adică,
(i).    A  H : P(A) 0
(ii).P(  ) =1
  
(iii). P   Ak    P  Ak ,    Ak  H, k  N  , Ak  Aj   , k  j.
 k 1  k 1
Evenimente independente probabilitatea unui dintre ele nu depinde de faptul că celălalt
eveniment s-a realizat sau nu, în cadrul unei probe.
Evenimente dependente  probabilitate aunuia dintre evenimente depinde de faptul că
celălalt eveniment s-a realizat sau nu, în cadrul unei probe.
Caracterizarea evenimentelor independente  Ai iI este o familie de evenimente
n

 
independente dacă P Ai1  Ai2  ...  Ain   P Aik .
k 1
 
A, B sunt independente  P  A  B   P  A   P  B  .
Câmp de probabilitate condiţionată (  K H, P ( . / . ))  ( H ) câmp borelian de
evenimente, H  H o familie nevidă de evenimente din H, P ( . / . ) : K x H R o
probabilitate condiţionată dacă,
(i). P  A / B   0,    A  K,    B  H,
 (ii). P  B / B   1,    B  H,
 
(iii). P( A i ) / B    P  Ai / B , B  H,  Ai iI  K, Ai  Aj   , i  j ,
 iI  iI
P  ( A  B) / C 
(iv). P  A / B  ,    A  K, B, C H, B  C , P  B / C   0.
PB /C
Proprietăţi .
1). P  A / B   P  ( A  B ) / B  ,    A  K,    B  H,
2). A  C  P  A / B   P  C / B  , A, C  K, B  H,
3). P  A /  B  C    P  B / C   P   A  B  / C  , A, B  K, C , B  C  H,
4). P   / B   1,    B  H,
5). P  A / B   1,    A  K, BH,
6). P  / B   0,    B  H,
7). P  A / B   0 dacă A  B   .
P  A  B
Avem P  A / B   PB  A   , P  B   0.
P  B

Exemplu. Dacă P  A / B  
7
10
 3
 6
, P A / B  , P  B / A  cât este
10 10
P  A ?

Regula de înmulţire a probabilităţilor

 n    n 1  
P   Ak   P  A1  P  A2 / A1  P  A3 / A1  A2  ...P  An /   Ak   .
 k 1    k 1  
Dacă evenimentele  Ak kN sunt independente în totalitatea lor atunci

 n  n
P   Ak    P  Ak .
 k 1  k 1
Dacă evenimentele  Ak kN sunt independente şi incompatibile atunci

 n   n  n
P   Ak   1  P   Ak   1   1  P  Ak   .
 k 1   k 1  k 1

Exemplu. Într-un lot L1 de 48 piese, 3 sunt defecte iar dintr-un lot L2 de acelaşi tip de piese
cu primul lot din 50 de piese 3 sunt defecte. Se iau câte 3 piese din fiecare lot.Care este
probabilitate să avem 2 piese bune şi a treia defectă din primul lot şi toate cele 3 piese bune
din lotul L2.

Formula probabilităţii totale

 n
 Ak k 1,n sistem complet de evenimente  (i). A k  ,
k 1

(ii). Ak  Aj   , k  j,    k , j  1, n.
n
P  B    P  Ak P  B / Ak  , P  Ak   0, k  1, n
k 1
Exemplu. Un depozit en-gros primeşte un tip de produs de la trei firme producătoare. Prima
firmă are 2 utilaje şi dă 3 % rebut, a doua firmă are 3 utilaje şi dă 3% rebut iar a treia firmă
are 2 utilaje şi 2% rebut. Care este probabilitatea ca un produs din tipul respectiv, luat la
întâmplare din depozit, să fie rebut, ştiind că, fiecare utilaj produce acelaşi număr de produse
în unitatea de timp ?

Formula lui Bayes sau a ipotezelor probabilistice

P  Ak  P  A / Ak 
P  Ak / A   n
, P  Ak   0, k  1, n.
 P A  P A/ A 
k 1
k k

Exemplu. La un concurs pentru obţinerea unei burse de studiu în străinătate se prezintă

20 studenţi din anul II, 15 studenţi din anul III, 25 studenţi din anul IV.
(i). Ştiind că 70% dintre studenţii anului II, 80% dintre cei de anul III, 90% dintre cei de anul
IV îndeplinesc condiţiile de înscriere la concurs, care este probabilitatea ca un candidat ales la
întâmplare să îndeplinească aceste condiţii ?
(ii). Constatând că, îndeplineşte condiţiile, care este probabilitatea ca studentul să fie din anul
IV ?