MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE

INTEGRE

1. Module libere peste inele principale integre

acest curs, daca nu se mentioneaz
In
a altfel, inelele sunt commutative si unitare
cu 1 = 0.
Pentru nceput vom discuta despre module libere peste inele principale integre
(pe scurt, PID) si despre submodulele lor. De ce ne intereseaza acestea? Pentru ca
orice modul este izomorf cu un modul factor al unui modul liber. Mai precis:
Propozitia 1.1. Fie R un inel si M un R-modul. Atunci exista un R-modul liber
F si un morfism surjectiv de R-module : F M .
Proof. Fie (xi )iI un sistem de generatori pentru M si F = R(I) . Definim (ei ) = xi
pentru orice i I.

Corolarul 1.2. Orice modul este izomorf cu un modul factor al unui modul liber.
Proof. Se foloseste propozitia anterioara si teorema fundamentala de izomorfism
pentru module.

Deoarece M F/L, unde L este submodul al lui F , ne ntrebam acum ce se
poate spune despre submodulele modulelor libere. O observatie imediata este aceea
ca submodulele modulelor libere nu sunt neaparat module libere. De exemplu, orice
ideal al unui inel R este submodul al modulului liber R. Insa un ideal = (0) este
R-modul liber daca si numai daca este ideal principal generat de un non-divizor al
lui zero. Deci nu orice ideal este modul liber.
Exemplul 1.3. Dam mai jos doua exemple de ideale care nu sunt module libere:
(i) R = Z[X], I = (2, X).
(ii) R = Z6 , I = 2Z6 . (In acest caz I este chiar sumand direct.)
Propozitia 1.4. Fie R un inel comutativ unitar cu proprietatea ca orice submodul
al unui modul liber este liber. Atunci R este PID.
Proof. Sa aratam ca R este inel integru. Fie a R, a = 0. Consideram I = (a)
si acesta trebuie sa fie generat de un non-divizor al lui zero. Rezulta imediat ca a
este non-divizor al lui zero, deci orice element nenul al lui R este non-divizor al lui
zero.

Si mai important nca, daca inelul este principal, atunci orice submodul al unui
modul liber este liber. Incepem prin a demonstra cazul n care modulul liber este
de rang finit.
Teorema 1.5. Fie R PID, F R-modul liber de rang n si L submodul al lui F .
Atunci L este liber de rang n.
1

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

Proof. Vom face inductie dupa n.

Daca n = 1, atunci F R si deci L este izomorf cu un ideal al lui R. Cum R
este PID, rezulta ca L = 0 sau L R.
Daca n > 1, fie e1 , . . . , en baza pentru F . Asadar F = Re1 u u Ren (suma
directa interna). Fie F = Re1 u u Ren1 . Avem doua cazuri:
(i) L F ; se aplica ipoteza de inductie.
(ii) L F ; consideram L F F si din ipoteza de inductie deducem ca L F
este liber de rang m 1 n 1. Sa observam ca 0 = (L + F )/F F/F Ren ,
deci (L + F )/F este liber de rang 1.
Fie f1 , . . . , fm1 baza n L F si fm L astfel ncat fm este baza n (L + F )/F .
Se arata acum ca f1 , . . . , fm este baza n L.

Acest rezultat se poate extinde la cazul general n care modulul liber nu mai este
neaparat de rang finit.
Teorema 1.6. Fie R PID, F R-modul liber si L un submodul al lui F . Atunci L
este liber de rang rang F .
Proof. Fie (ei )iI o baza a lui F . Vom considera ca I este bine ordonata, adica este
total ordonata si orice submult
sa are un cel mai mic element. Pentru
ime nevida a
orice i I definim Fi = j<i Rej si Fi = ji Rej = Fi Rei . Sa observam ca

F = iI Fi . Definim Li = L Fi si Li = L Fi . Deoarece Li = Li Fi avem ca

Li /Li = Li /Li Fi (Li + Fi )/Fi Fi /Fi Rei . Acum exista doua posibilitati:
Li = Li sau Li = Li Rfi unde fi este baza n Li /Li .
Aratam ca L este modul liber de baza (fi ). De aici va rezulta imediat ca rang L
rang F .

Cum F = iI Fi orice element x F se gaseste ntr-un Fi . Deoarece I este bine

ordonata exista un cel mai mic indice i I cu proprietatea ca x Fi si notam acest
indice cu i(x). Sa observam ca daca x Li , atunci i(x) < i. Fie L submodulul
lui L generat de toti fi . Sa presupunem ca L ( L. Fie j cel mai mic element
al multimii {i(x) : x L L } si fie y L L cu i(y) = j. Vom avea y Lj
(deoarece i(y) = j) si astfel y = x + afj cu x Lj si a R. De aici obtinem
x = y afj Lj si x
/ L , altfel y L (deoarece fj L ). Cum i(x ) < j, am
ajuns la o contradictie. In concluzie, L = L, deci (fi ) este un sistem de generatori
pentru L.
Ramane de demonstrat ca (fi ) este sistem liniar independent. Sa presupunem ca
a1 fi1 + + an fin = 0. Aranjam indicii asa ncat i1 < < in . Daca an = 0, atunci

an fin Lin Rfin = {0}, contradictie. Deci ak = 0 pentru orice k = 1, . . . , n.
Folosindu-ne de forma diagonal-canonica (Smith Normal Form) a matricelor cu
elemente ntr-un PID vom arata ca teorema 1.5 poate fi enuntata ntr-o forma mult
mai precisa, si anume:
Teorema 1.7. Fie R PID, F R-modul liber de rang n si L submodul al lui F . Atunci
exist
a o baza f1 , . . . , fn a lui F si di R, di = 0, 1 i m n cu d1 | | dm
astfel ncat d1 f1 , . . . , dm fm sa fie baz
a pentru L.

Proof. Fie x1 , . . . , xn baza a lui F si y1 , . . . , ym baza a lui L. Scriem yi = nj=1 aij xj ,

i = 1, . . . , m. In acest fel am construit o matrice A = (aij ) Mmn (R). Aceasta

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

matrice este aritmetic echivalenta cu o matrice diagonal-canonica, deci exista U

GLm (R), V GLn (R) astfel ncat U AV = diag(d1 , . . . , dr ), unde di = 0 si d1 | |
dr . Fie D = diag(d1 , . . . , dr ). Din U AV = D rezulta A = U 1 DV 1 . Cum

y1
x1
... = A ...
ym
xn
obtinem

y1
U ... = DV 1
ym

Fie

si

f1
... := V 1
fn

x1
.. .
.
xn

x1
..
.
xn

y1
e1
... := U ... .
ym
em
Din lema 1.8 rezulta ca e1 , . . . , em este baza n L iar f1 , . . . , fn este baza n F .
Deoarece

f1
e1
... := D ...
em

fn

vom avea ca ei = di fi , i = 1, . . . , r si r = m (altfel am avea vectori nuli n baza lui

L).

Lema 1.8. Fie R un inel comutativ
unitar, M un R-modul, x1 , . . . , xn M , U

GLn (R), U = (uij ) si yi = nj=1 uij xj , i = 1, . . . , n. Atunci x1 , . . . , xn este sistem

de generatori (sistem liniar independent, baz
a) daca si numai daca y1 , . . . , yn este
sistem de generatori (sistem liniar independent, baz
a).


Proof. Exercitiu.
2. Anulatori si torsiune

Definitia 2.1. Fie R un inel comutativ si unitar, M un R-modul si x M .

Multimea Ann
R (x) = {a R : ax = 0} se numeste anulatorul lui x. Multimea
AnnR (M ) = xM AnnR (x) se numeste anulatorul lui M .
Exemplul 2.2. Consideram Z-modulul Z4 . Avem AnnZ (2) = 2Z si AnnZ (Z4 ) = 4Z.
Definitia 2.3. Fie R inel integru si M un R-modul. Un element x M se numeste
torsionat daca exista a R, a = 0 astfel nc
at ax = 0. Multimea elementelor
torsionate se noteaza cu t(M ) si se numeste submodulul de torsiune al lui M .

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

Exemplul 2.4. Consideram Z-modulul Z Z6 . Elementul (0, 3) este torsionat,

deoarece 2(0, 3) = (0, 0). Pe de alta parte, elementul (1, 3) nu este torsionat. Avem
ca t(Z Z6 ) = {0} Z6 .
Remarca 2.5. (i) AnnR (x) este ideal al lui R.
(ii) t(M ) este submodul al lui M .
(iii) x este torsionat daca si numai daca AnnR (x) = 0.
(iv) t(M/t(M )) = 0.
Definitia 2.6. Fie R inel integru si M un R-modul. Daca t(M ) = M , atunci M
se numeste modul de torsiune iar daca t(M ) = 0, atunci M se numeste modul fara
torsiune.
Exemplul 2.7. (i) Orice grup abelian finit este Z-modul de torsiune.
(ii) Orice modul liber peste un inel integru este fara torsiune.
(iii) Q este Z-modul fara torsiune, dar nu este liber.
Propozitia 2.8. Daca R este inel integru si M este un R-modul finit generat far
a
torsiune, atunci M este izomorf cu un submodul al unui modul liber de rang finit.
Proof. Fie x1 , . . . , xn un sistem de generatori (nenuli) pentru M . Deoarece M este
fara torsiune, submultimile {xi } sunt liniar independente. Dintre submultimile liniar
independente ale multimii {x1 , . . . , xn } alegem una maximala, sa zicem {x1 , . . . , xm },
1 m n. Pentru orice i 1 submultimea {x1 , . . . , xm , xm+i } este
liniar dependenta, deci exista ai1 , . . . , aim , ai R, ai = 0, astfel ncat ai xm+i = m
j=1 aij xj . Fie
m
a = a1 anm . Atunci a = 0 si axm+i = j=1 bij xj , unde bij = (a/ai )aij R.
Asadar aM F , unde F = Rx1 + + Rxm . Evident F este liber iar aplicatia
fa : M F data prin fa (x) = ax este morfism injectiv.

De aici se obtine ca modulele finit generate si fara torsiune peste un PID sunt
libere.
Corolarul 2.9. Fie R PID si M R-modul finit generat nenul. Daca M este far
a
torsiune, atunci M este liber.
Proof. Rezulta din propozitia de mai sus folosind teorema 1.5.

3. Teorema factorilor invariant

i
Mai ntai vom arata ca orice modul finit generat peste un PID este suma directa
finita de (sub)module ciclice.
Lema 3.1. Un R-modul este ciclic daca si numai daca este izomorf cu un R/I,
unde I este ideal al lui R.
Proof. R/I este evident R-modul ciclic. Reciproc, fie M = Rx un R-modul ciclic.
Definim : R Rx prin (a) = ax. Acesta este un morfism surjectiv de module
si ker = Ann(x), deci Rx R/ Ann(x).

Exercitiul 3.2. (i) Fie M, M doua R-module izomorfe. Aratati ca AnnR (M ) =
AnnR (M ) si aM aM , pentru orice a R.

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

(ii) Aratati ca daca I, J sunt ideale ale unui inel comutativ unitar R care au proprietatea ca R/I R/J (izomorfism de R-module), atunci I = J.
(iii) Dati exemple care sa arate ca proprietatea de la (ii) nu este adevarata pentru
izomorfisme de inele.
Teorema 3.3. Fie R PID si M R-modul finit generat nenul. Exista x1 , . . . , xn M
astfel ncat:
(i) M = Rx1 u u Rxn .
(ii) R ) Ann(x1 ) Ann(xn ).
Proof. Deoarece M este finit generat exista z1 , . . . , zn M astfel ncat M = Rz1 +
+ Rzn . Definim : F = Rn M prin (ei ) = zi . Deducem ca M F/L, unde
L = ker . Din teorema 1.7 stim ca exista o baza f1 , . . . , fn a lui F si di R, di = 0,
1 i m n cu d1 | | dm astfel ncat d1 f1 , . . . , dm fm sa fie baza pentru L. Fie
xi = (fi ), i = 1, . . . , n.
Aratam ca M = Rx1 u u Rxn . Deoarece este surjectie rezulta M =
Rx
Fie yi Rxi cu
n1 + + Rxn . Ramane de aratat
nca suma este directa.
si din i=1 ai xi = 0 deducem ca ni=1 ai (fi ) = 0,
i = 0. Scriem yi = ai xi
i=1 y
adica ni=1 ai
fi ker = L. Cum d1 f1 , . . . , dm fm este baza pentru L obtinem ca

n
m
sadar ai = bi di pentru i = 1, . . . , m si ai = 0 pentru
i=1 ai fi =
i=1 bi di fi , a
i = m + 1, . . . , n, deci yi = 0 pentru i = m + 1, . . . , n. Pentru i = 1, . . . , m scriem
yi = ai xi = bi di (fi ) = bi (di fi ) = 0 (deoarece di fi ker ).
Ultimul pas al demonstratiei este sa aratam ca Ann(xi ) = (di ) pentru i = 1, . . . , m
si Ann(xi ) = (0) pentru i = m + 1, . . . , n.
Pentru i = 1, . . . , m scriem di xi = di (fi ) = (di fi ) = 0, deci di Ann(xi ).
Reciproc, fie a Ann(x
i ). Rezulta ca axi = 0, adica afi ker . Aceasta nseamna
ca putem scrie afi = m
si de aici obtinem a = ci di (di ).
j=1 cj dj fj
Pentru i = m + 1, . . . , n din a Ann(xi ) obtinem, procedand ca mai sus, a = 0.
Deoarece d1 | | dm si Ann(xi ) = (di ) pentru i = 1, . . . , m, rezulta Ann(x1 )
Ann(xm ) ) Ann(xm+1 ) = = Ann(xn ) = (0). (Daca Ann(x1 ) = R,
adica d1 este inversabil, atunci x1 = 0 si-l putem scoate din sistemul de generatori.
Procedand astfel cu toti xi = 0 putem presupune din start ca Ann(x1 ) = R.)

Teorema 3.4. (Teorema factorilor invarianti)
Fie R PID si M R-modul finit generat nenul. Exista m, n N, m n, x1 , . . . , xm
M si d1 , . . . , dm R nenule si neinversabile cu d1 | | dm astfel nc
at:
(i) M = Rx1 u u Rxn .
(ii) Ann(xi ) = (di ) pentru i = 1, . . . , m si Ann(xi ) = (0) pentru i = m + 1, . . . , n.
Mai mult, numerele m, n si elementele d1 , . . . , dm sunt unic determinate de M
(acestea din urma pana la o asociere n divizibilitate).
Proof. Existenta se obtine imediat din teorema 3.3. Unicitatea se va demonstra
ulterior.

Definitia 3.5. Elementele d1 , . . . , dm se numesc factorii invarianti ai lui M .
Corolarul 3.6. Fie R PID si M R-modul finit generat nenul. Atunci exista si sunt
unice m, n N, m n si d1 , . . . , dm R nenule si neinversabile cu proprietatea ca

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

d1 | | dm astfel ncat
M R/(d1 ) R/(dm ) Rnm .
Remarca 3.7. (i) t(M ) = Rx1 u uRxm iar M/t(M ) Rnm . (nm se numeste
rangul lui M .)
Exercitiul 3.8. Aratati ca rangul unui modul finit generat M peste un PID coincide
cu numarul maxim de elemente liniar independente din M .
Exercitiul3.9. Fie M unR-modul si (Ni )iI o familie de R-module. Atunci
(i) HomR ( iINi , M ) iI HomR (Ni , M );
(ii) HomR (M, iI Ni ) iI HomR (M, Ni ).
Exercitiul 3.10. Fie M un R-modul si I R un ideal. Atunci HomR (R/I, M )
(0 :M I), unde (0 :M I) = {x M : Ix = 0}.
Proof. Sa demonstram acum unicitatea factorilor invarianti. Aceasta se reduce la a
arata ca daca
R/(d1 ) R/(dm ) R/(d1 ) R/(dm ),
unde d1 , . . . , dm , d1 , . . . , dm R sunt nenule si neinversabile cu d1 | | dm si
d1 | | dm , atunci m = m si (d1 ) = (d1 ), . . . , (dm ) = (dm ).
Mai ntai aratam ca m = m . Pentru aceasta consideram p un divizor prim al lui
d1 . Vom avea
HomR (R/(p), R/(d1 ) R/(dm )) HomR (R/(p), R/(d1 ) R/(dm ).
Folosind exercitiul 3.9(ii) deducem
HomR (R/(p), R/(d1 )) HomR (R/(p), R/(dm ))
HomR (R/(p), R/(d1 )) HomR (R/(p), R/(dm )).
Din exercitiul 3.10 deducem ca HomR (R/(p), R/(d)) (0 :R/(d) p) = {
a R/(d) :
pa (d)}. Acum sunt doua posibilitati:
(p, d) = 1, caz n care (0 :R/(d) p) = 0, sau
(p, d) = 1, adica p | d, caz n care obtinem (0 :R/(d) p) = (d/p)/(d) R/(p).
Cum p a fost ales divizor al lui d1 avem ca
HomR (R/(p), R/(d1 )) HomR (R/(p), R/(dm )) (R/(p))m .
Deoarece R/(p) este corp iar izomorfismul de mai sus este izomorfism de R/(p)-spatii
vectoriale, rezulta ca p divide exact m dintre elementele d1 , . . . , dm . In particular,
m m . Un argument similar implica m m, deci egalitate.
Pentru a demonstra ca (di ) = (di ) pentru orice i = 1, . . . , m sa ncepem prin a
observa ca (dm ) = (dm ) deoarece (dm ) = AnnR (R/(d1 ) R/(dm )) si (dm ) =
AnnR (R/(d1 ) R/(dm )) (vezi exercitiul 3.2(i)). Fie acum 1 j < m minimal
cu proprietatea ca (dj ) = (dj ) si fie a (dj ) \ (dj ). Din
R/(d1 ) R/(dm ) R/(d1 ) R/(dm )
obtinem
a(R/(d1 ) R/(dm )) a(R/(d1 ) R/(dm )),

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

adica
a(R/(d1 )) a(R/(dm )) a(R/(d1 )) a(R/(dm )).
Dar a(R/(d)) = 0 daca a (d), asadar
a(R/(dj+1 )) a(R/(dm )) a(R/(dj )) a(R/(dm )).
Daca a = (d), atunci a(R/(d)) = ((a) + (d))/(d) = (a, d)/(d) R/(), unde =
d/(a, d). Obtinem astfel

),
R/(j+1 ) R/(m ) R/(j ) R/(m

unde i = di / gcd(a, di ) iar i = di / gcd(a, di ). Este usor de vazut ca j+1 | | m

. Mai mult, j nu este inversabil deoarece a

/ (dj ). Este posibil
si j | | m
ca anumiti i , i = j + 1, . . . , m sa fie inversabili, dar cu siguranta nu toti fiindca

(m ) = (m
). Acum putem aplica prima parte a acestei demonstratii n care am
aratat ca un astfel de izomorfism conduce la egalitatea numarului de factori n cele
doua sume directe, ceea ce n acest caz este imposibil. In concluzie, (di ) = (di )
pentru orice i = 1, . . . , m.

Remarca 3.11. Demonstratia de mai sus se poate adapta cu usurinta pentru a
obtine urmatorul rezultat:
Fie R un inel comutativ unitar si R = I1 Im = 0, R = J1 Jn = 0
dou
a siruri descrescatoare de ideale cu proprietatea ca
R/I1 R/Im R/J1 R/Jn .
Atunci m = n si Ii = Ji pentru orice i = 1, . . . , m.
Exercitiul 3.12. (Kaplansky) Fie R un inel comutativ unitar si I1 , . . . , Im , respectiv
J1 , . . . , Jn ideale cu proprietatea ca fiecare contine un non-zerodivizor. Daca
I1 Im J1 Jn ,
atunci m = n si I1 Im J1 Jm .
4. Module indecompozabile
In principiu, atunci cand obtinem o descompunere a unui modul n suma directa
de submodule dorim ca acestea sa nu se mai descompuna la randul lor n sume
directe de submodule. Astfel de submodule se numesc indecompozabile.
Definitia 4.1. Fie M un R-modul si N M un submodul. Spunem ca N este
sumand direct n M daca exista un submodul N al lui M astfel nc
at M = N u N ,

adic
a M = N + N si N N = 0.
Exemple 4.2. (i) 0 si M sunt ntotdeauna sumanzi directi n M .
(ii) Daca V este un spatiu vectorial, atunci orice subspatiu al sau este sumand direct.
Definitia 4.3. Un R-modul M se numeste indecompozabil daca nu are sumanzi
directi diferiti de 0 si M .
Exemplul 4.4. (i) Un inel integru R este R-modul indecompozabil.
(ii) Q este Z-modul indecompozabil.

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

Exercitiul 4.5. Fie R = K[X]/(X n ), unde K este un corp.

(i) Determinati modulele finit generate si indecompozabile peste R.
(ii) Aratati ca orice R-modul indecompozabil este finit generat.
Exercitiul 4.6. Aratati ca orice modul noetherian este suma directa finita de submodule indecompozabile.
Modulele finit generate si indecompozabile peste inele principale integre se pot
determina complet.
Lema 4.7. Fie R un PID si M un R-modul.
(i) Daca M = Rx cu Ann(x) = (d) si d = ab cu (a, b) = 1, atunci exista y, z M
cu proprietatea ca M = Ry u Rz, Ann(y) = (a) si Ann(z) = (b).
(ii) Daca M = Ry u Rz, Ann(y) = (a) si Ann(z) = (b) cu (a, b) = 1, atunci exista
x M astfel ncat M = Rx si Ann(x) = (ab).
Proof. (i) Fie y = bx si z = ax. Avem Ann(y) = (a) si Ann(z) = (b). Din (a, b) = 1
deducem ca exista , R astfel ncat a + b = 1. Prin nmultire cu x obtinem
y + z = x, asadar M = Ry + Rz.
Fie acum w Ry Rz. Avem ca aw = bw = 0, deci w = 0.
(ii) Fie x = y + z. Pentru a demonstra ca M = Rx este suficient sa aratam ca
y, z Rx. Din a + b = 1 rezulta ca ay + by = y, deci by = y. Cum y = x z
vom avea b(x z) = y, deci bx = y. In concluzie y Rx. (Analog se arata ca
z Rx.)
Fie acum c Ann(x). Din cx = 0 obtinem cy + cz = 0, deci cy = cz = 0 ceea
ce arata ca c (a) (b) = (ab). Reciproc, abx = aby + abz = 0.

Corolarul 4.8. Fie R un PID, M un R-modul ciclic, M = Rx, Ann(x) = (d) si
d = pe11 pet t cu pi R prime distincte (n sensul de neasociate), unde ei 1
pentru orice i. Atunci exista x1 , . . . , xt M astfel nc
at M = Rx1 u u Rxt si
ei
Ann(xi ) = (pi ) pentru orice i.
Reciproc este de asemenea adevarat.
Proof. Inductie dupa t 1.

Propozitia 4.9. Fie R un PID si M un R-modul finit generat nenul. Atunci M

este indecompozabil daca si numai daca M este izomorf cu R sau cu R/(pn ), unde
p R este element prim, n 1.
Proof. Din teorema 3.4 rezulta ca M este ciclic, deci exista x M cu proprietatea ca M = Rx. Daca Ann(x) = 0, atunci M R. In caz contrar, Ann(x) = (d)
cu d R U (R), d = 0. Din corolarul de mai sus conchidem ca d = pn cu p prim
si n 1.
Exercitiu.

5. Divizori elementari
Urmatorul rezultat important spune ca modulele finit generate peste inele principale integre se descompun n mod unic n suma directa de submodule indecompozabile.

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

Teorema 5.1. Fie R un PID si M un R-modul finit generat nenul. M se descompune n mod unic n suma direct
a de R-module (ciclice) indecompozabile.
Proof. Din teorema 3.4 stim ca exista m, n N, m n, x1 , . . . , xm M si
d1 , . . . , dm R nenule si neinversabile cu d1 | | dm astfel ncat:
(i) M = Rx1 u u Rxn .
(ii) Ann(xi ) = (di ) pentru i = 1, . . . , m si Ann(xi ) = (0) pentru i = m + 1, . . . , n.
Cum Rxi R pentru i = m + 1, . . . , n, iar R este R-modul indecompozabil, ne
vom ndrepta atentia asupra lui t(M ) = Rx1 u uRxm . Fie p1 , . . . , ph factorii primi
distincti (n sensul de neasociati) care apar n descompunerile tuturor elementelor
d1 , . . . , dm . Scriem di = pk1i1 pkhih si cum d1 | | dm avem
k11 k21 km1 ,
.........
k1h k2h kmh .
Din corolarul 4.8 rezulta ca fiecare Rxi , 1 i m, este de forma Rzi1 u u Rzih
k
cu Ann(zij ) = (pj ij ), deci Rzij sunt indecompozabile.

k

Definitia 5.2. Elementele pj ij , 1 j h, 1 i m, pentru care kij 1 se

numesc divizorii elementari ai lui M .
Vom explicita acum legatura dintre factorii invarianti si divizorii elementari.
Fie R un PID si M un R-modul finit generat nenul.
(i) Daca d1 | | dm sunt factorii invarianti ai lui M , atunci divizorii elementari
se obtin descompunand elementele d1 , . . . , dm n factori primi. De exemplu, daca
M = Z2 Z6 Z24 , atunci d1 = 2, d2 = 6, d3 = 24 iar divizorii elementari sunt: 2,
2, 3, 23 , 3.
k
(ii) Daca (pj ij )i,j sunt divizorii elementari ai lui M , avem k1j k2j kmj ,
1 j h si construim divizorii elementari astfel: di = pk1i1 pkhih , 1 i m. De
exemplu, daca divizorii elementari sunt 32 , 33 , 34 , 52 , 54 , 7, 73 , atunci d3 = 34 54 73 ,
d2 = 32 52 7, d1 = 32 .
Aceasta arata ca divizorii elementari sunt unici, unicitatea acestora rezultand din
unicitatea factorilor invarianti.
Definitia 5.3. Fie R un PID, M un R-modul finit generat si p R element prim.
Multimea Mp = {x M : k 0 astfel nc
at pk x = 0} se numeste componenta
p-primara a lui M .
Remarca 5.4. Mp este submodul al lui M continut n t(M ).
Teorema 5.5. Fie R un PID si M un R-modul finit generat de torsiune. Atunci
Mp = 0 doar pentru un numar finit de elemente prime p1 , . . . , ph si
M = Mp1 u u Mph .
km

Mai mult, Mpi R/(pki 1i ) R/(pi i ) cu 1 k1i kmi i iar numerele

k1i , . . . , kmi i sunt unic determinate de M , oricare ar fi i = 1, . . . , h.
i

Proof. Rezulta din demonstratia teoremei 5.1.

10

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

In cele ce urmeaza vom prezenta doua aplicatii importante ale teoremei factorilor
invarianti: prima la grupuri abeliene finite iar cea de-a doua la endomorfisme de
spatii vectoriale de dimensiune finita (echivalent, la matrice patratice cu elemente
ntr-un corp).
6. Aplicat
ii la grupuri abeliene
Grupurile abeliene sunt Z-module (si viceversa) si astfel rezultatele obtinute pana
acum se aplica la grupurile abeliene finit generate. Asadar din teorema factorilor
invarianti obtinem o teorema de structura pentru grupurile abeliene finit generate.
Teorema 6.1. Fie G un grup abelian finit generat. Atunci exista si sunt unice
m, n N, m n si d1 , . . . , dm N {0, 1} cu proprietatea ca d1 | | dm astfel
nc
at
G Z/(d1 ) Z/(dm ) Znm .
Din aceasta teorema deducem cateva consecinte imediate:
Corolarul 6.2. (i) Un grup abelian finit generat este grup de torsiune daca si
acest caz, ordinul grupului este produsul factorilor
numai daca este grup finit. In
sai invarianti.

(ii) Intr-un
grup abelian finit exista un element al carui ordin se divide cu ordinul
tuturor elementelor.
(iii) Un grup abelian finit al carui ordin este liber de patrate este grup ciclic.
Din teorema 5.5 rezulta o teorema de descompunere a grupurilor abeliene finite
n suma directa de grupuri abeliene finite indecompozabile.
Teorema 6.3. Fie G un grup abelian finit cu |G| = pk11 pkhh . Atunci
G = Gp1 u u Gph .
Mai mult,
km

Gpi Z/(pki 1i ) Z/(pi i )

cu 1 k1i kmi i , k1i + + kmi i = ki iar numerele k1i , . . . , kmi i sunt unic
determinate de G, oricare ar fi i = 1, . . . , h.
i

Aceasta teorema arata ca structura grupurilor abeliene finite depinde de structura

componentelor p-primare ale acestora. Asadar putem presupune ca |G| = pn . Atunci
G Z/(pn1 ) Z/(pns ),
unde 1 n1 ns si n1 + + ns = n.
Reciproc, orice sir de numere naturale 1 n1 ns cu n1 + + ns = n
defineste n mod unic (pana la un izomorfism) un grup abelian cu pn elemente.
In concluzie, exista o bijectie ntre multimea structurilor neizomorfe de grup
abelian cu pn elemente si multimea sirurilor crescatoare de numere naturale 1
n1 ns cu n1 + + ns = n. (Un astfel de sir se numeste partitie a lui n.)
A calcula numarul grupurilor abeliene neizomorfe cu pn elemente nseamna deci a
determina numarul partitiilor lui n. Vom nota acest numar cu p(n). (Sa notam ca
nu exista o formula algebrica pentru p(n).) Rezulta ca numarul grupurilor abeliene
neizomorfe cu pk11 pkhh elemente este p(k1 ) p(kh ).

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

11

Exemplul 6.4. Sa determinam structura grupurilor abeliene cu 240 = 24 3 5 de

elemente.
Exista cinci grupuri abeliene cu 24 elemente corespunzatoare partitiilor (4), (1, 3),
(2, 2), (1, 1, 2), respectiv (1, 1, 1, 1): Z/(16), Z/(2) Z/(8), Z/(4) Z/(4), Z/(2)
Z/(2) Z/(4), respectiv Z/(2) Z/(2) Z/(2) Z/(2).
Exista un singur grup abelian cu 3 elemente: Z/(3).
Exista un singur grup abelian cu 5 elemente: Z/(5).
Obtinem astfel urmatoarele grupuri abeliene cu 240 de elemente:
Z/(16)Z/(3)Z/(5), Z/(2)Z/(8)Z/(3)Z/(5), Z/(4)Z/(4)Z/(3)Z/(5),
Z/(2)Z/(2)Z/(4)Z/(3)Z/(5), Z/(2)Z/(2)Z/(2)Z/(2)Z/(3)Z/(5).
7. Aplicat
ii la endomorfisme de spat
ii vectoriale de dimensiune

finita
Fie K corp, V un K-spatiu vectorial si u EndK V . Pentru f K[X], f =
a0 + a1 X + + an X n avem f (u) = a0 idV + a1 u + + an un . Definim pe V o
structura de K[X]-modul astfel: f v := f (u)(v).
Definitia 7.1. Fie V V un K-subspatiu vectorial. Spunem ca V este u-invariant
dac
a u(V ) V .
Sa observam ca daca V este u-invariant, atunci u|V EndK V . Aceasta arata
ca daca V este suma directa (finita) de subspatii u-invariante (finit dimensionale),
atunci exista o baza a lui V n care matricea asociata lui u este bloc-diagonala.
Lema 7.2. V K V este u-invariant daca si numai daca V K[X] V .
De acum ncolo presupunem ca dimK V = n < .
Lema 7.3. V este K[X]-modul finit generat de torsiune.
Proof. Orice baza a lui V este sistem de generatori pentru K[X]-modulul V .
Fie v V . Atunci v, u(v), . . . , un (v) sunt liniar dependente peste K, deci exista
f K[X], f = 0 cu f v = 0.

Deoarece V este K[X]-modul finit generat de torsiune rezulta ca AnnK[X] V = 0.
Fie mu K[X] monic astfel ncat AnnK[X] V = (mu ). mu se numeste polinomul
minimal al lui u.
Propozitia 7.4. Daca V este K[X]-modul ciclic, V = K[X]v, atunci elementele
v, u(v), . . . , un (v) formeaza o K-baz
a n V si deg mu = n.
Corolarul 7.5. Daca V este K[X]-modul ciclic, atunci exista o baz
a B n V astfel
nc
at MB (u) = Cmu . (MB (u) este matricea lui u n baza B iar Cmu companionul
matriceal al lui mu .)
a este K[X]Definitia 7.6. Fie V K V . V se numeste subspatiu ciclic dac
submodul ciclic al lui V .
Teorema 7.7. Fie K un corp si V un K-spatiu vectorial de dimensiune finita.
(i) Exista o descompunere a lui V n suma direct
a de subspatii ciclice
V = V1 u u Vr

12

MODULE FINIT GENERATE PESTE INELE PRINCIPALE INTEGRE

si exista (si sunt unice) polinoamele monice m1 , . . . , mr K[X] de grad 1 cu

m1 | | mr astfel ncat mi = mui , unde ui = u|Vi iar mr = mu .
(ii) Exista B V o K-baza astfel nc
at

Cm1 . . .
0
.. not
...
= Cu
MB (u) = ...
.
0 . . . Cmr
Corolarul 7.8. Fie K un corp si A Mn (K). Exista (si sunt unice) polinoamele
monice m1 , . . . , mr K[X] de grad 1 cu m1 | | mr astfel nc
at

Cm1 . . .
0
.
.. not
.
..
A ..
= CA
.
0 . . . Cmr
Definitia 7.9. Polinoamele m1 , . . . , mr se numesc factorii invarianti ai matricei
A (respectiv ai endomorfismului u). Matricea CA (respectiv Cu ) se numeste forma
Frobenius a matricei A (respectiv a endomorfismului u).
Pentru a determina factorii invarianti ai unei matrice A Mn (K) folosim rezultatul urmator:
Propozitia 7.10. Matricea XIn A Mn (K[X]) este echivalent
a cu o matrice
diagonal-canonica D = diag(m1 , . . . , mn ), mi K[X] monice. Polinoamele mi cu
deg mi 1 sunt factorii invarianti ai matricei A.