Redactare ı̂n LATEX

Lect.dr. Iuliana Munteanu

Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Matematică şi Informatică
pmiulia@fmi.unibuc.ro

Cuprins
1 Introducere 2

2 Tipuri şi mărimi de scriere 3

3 Simboluri speciale 4

4 Formulări matematice 5
4.1 Câteva structuri matematice obişnuite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
4.2 Simboluri matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
4.3 Tablouri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
4.4 Delimitatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
4.5 Numerotarea formulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
4.6 Suprapuneri şi simboluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
4.7 Spaţii ı̂n mod matematic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
4.8 Tabele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
4.9 Figuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Bibliografie 14
2 Redactare ı̂n LATEX

1 Introducere
Scopul acestei prezentări este de a face o scurtă introducere ı̂n LATEX şi de a oferi un
minim de cunoştiinţe pentru cei ce doresc săutilizeze acest editor de text ştiinţific.
Sunt descrise şi exemplificate comenzile necesare editării unui document relativ simplu.
Un fişier de intrare ı̂n LATEX este un fişier text care se poate crea cu un editor de text
obişnuit. Implicit acest fişier trebuie să aibă extesia .tex şi poate să conţină următoarele
caracter:

• literele mari şi mici ale alfabetului latin:

abcdefghijklmnopqrstuvwxyz

ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

• cifrele: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

• semne de punctuaţie
. : ; , ? ! ’ ’ ( ) [ ] - / * @

• caractere speciale
# $ % & ˜ ˆ \ { }

• caractere utilizate ı̂n special ı̂n formulele matematice

+ − = | < >

Semnele + , − şi = pot fi utilizate şi ı̂n text obişnuit, nu doar ı̂n text matematic.
În editare se mai utilizează spaţiu (space bar) şi caracterul de sfârşit de linie (CR). O
secvenţă de spaţii este interpretatăca un sinugur spaţiu. O linie de spaţii (blanck line) este
interpretată ca sfâşit d paragraf. Caracterul de sfâşit de linie este ignorat de compilator.
În LATEX ı̂ntâlnim comenzi şi blocuri de comenzi. O comandă poate consta chiar
şi dintr-un singur caracter (de exemplu, ˜ ı̂nseamnă un spaţiu ı̂ntre două caractere sau
ı̂ntre două cuvinte), backslash (\) şi un simbol care nu e literă ( de exemplu, \@ are
ca efect un spaţiu de sfâşit de propoziţie ı̂naintea semnului de puctuaţie) sau backslash
(\) urmat de un şir de caractere alfanumerice (de exemplu, \today ı̂nseamnă afişarea
datei curente, March 2, 2012; \LaTeX are ca rezultat LATEX , \alpha, ı̂n mod matematic,
ı̂nseamnă tipărirea literei greceşti α). În numele unei comenzi are importanţădacă se scriu
litere mari sau mici (LATEX este case sensitive). Cele mai multe comenzi se scriu cu litere
mici. O comandăpoate avea un argument obligatoriu şi un argument opţional: argumentul
obligatoriu se pune ı̂ntre acolade, { şi }, iar argumentul opţional se pune ı̂ntre paranteze
drepte, [ şi ]. Între cele douăargumente nu se lasă spaţii. În LATEX se pot folosi blocuri
de comenzi sub o structură de forma:
\begin{name} ....... \end{name}
unde name este numele de structură.
Un document ı̂ncepe cu comanda \documentclass urmată de argumente care contin
declaraţii speciale specifice unui anumit tip de document: article, report, book, letter,
etc. Poate fi creat un tip nou de document după cum doreşte utilizatorul. Pentru scrierea
unui articol comanda de ı̂nceput de document are forma:
\documentclass[opţiuni ]{article}
unde principalele opţiuni sunt:
 Iuliana Munteanu 3

10pt − pentru mărimea normală literelor de 10 puncte (opţiune implicită);

11pt − pentru mărimea normală literelor de 11 puncte;
12pt − pentru mărimea normală literelor de 12 puncte;
twoside − pentru tipărirea faţă-verso;
twocolumn − pentru scrierea cu două coloane pe pagină;
tiltepage − pentru a scrie titlul pe pagină separată.

Un fişier şablon simplu de lucru ı̂n LATEX este următorul:

\documentclass[12pt]{article}
\begin{document}

Acesta este cel mai simplu exemplu de fisier LATEX .

\end{document}

Pentru scrierea pe secţiuni a unei lucrări, depinzând de tipul de document ales, se pot
folosi comenzile:
\part \section \paragraph
\chapter \subsection \subparagraph
\subsubsection
Pentru a edita, compila şi vizualiza fişiere ı̂n LATEX se pot folosi medii de lucru specili-
azate, ca de exemplu, WinEdt , TexnicCenter, TexWorks, sau se pot lansa comenzi direct
din Command Prompt:
− pentru a compila fişierul .tex scris cu un editor de text se foloseşte comanda
latex nume
unde nume este numele fişierului sursă.
− pentru vizualizarea fişierului cu extensia .dvi obţinut după compilare se foloseşte
comanda
yap nume

2 Tipuri şi mărimi de scriere

Pentru a scrie un document avem nevoie de mai multe stiluri de text sai tipuri de scriere.
În LATEX sunt posibile următoarele stiluri:

\rm Roman
\em Emphatic
\bf Bold
\it Italic
\sf Sans Serif
\sc Small Caps
\tt Typewriter
\sl Slanted

Fiecare stil de scriere poate fi folosit la diverse mărimi de scriere. Stilul implicit de
scriere este \rm. Exemplificăm mai jos pentru stilul \rm, mărimile de scriere posibile ı̂n
LATEX :
4 Redactare ı̂n LATEX

\tiny tiny

\scriptsize ScriptSize
\small Small
\normalsize NormalSize
\large large
\Large Large
\LARGE LARGE
\huge huge
\Huge Huge
Pentru nota de picior se foloseţe comanda \footnote{ }. De exemplu, dacă dorim să
scriem
Aceasta este o notă de picior1 .
atunci trebuie să scriem
Aceasta este o not\u a de picior\footnote{Test not\u a de picior}.

3 Simboluri speciale
Unele alfabete de scriere au caractere accentuate sau simboluri speciale (de exemplu,
diacriticele din limba română). Unele dintre accentele şi simbolurile pe care le vom descrie
aici nu sunt posibile ı̂n stilul \tt.

• Există o varietate mare de accente, aşa cum se va vedea din tabelul următor:

ò \‘{o} õ \~{o} ǒ \v{o}

o̧ \c{o} ó \’{o} ō \={o}
ő \H{o} o. \d{o} ô \^{o}
ȯ \.{o} o o \t{oo} o \b{o}
¯
ö \"{o} ŏ \u{o}

Orice accent poate fi pus oricărei litere. Pentru utilizatorii care scriu ı̂n nlimba
română, diacriticele se scriu astfel:

ǎ \v{a} ă \u{a}
ı̂ \^{i} â \^{a}
ş \c{s} Ş \c{S}
ţ \c{t} Ţ \c{T}

Aceste tipuri de accente nu pot fi folosite ı̂n mod matematic.

• Exită simboluri care au roluri de comenzi: #, $, %, &, , {, }. Pentru a tipări aceste

simboluri se procedează ca ı̂n tabelul de mai jos:

# \# $ \$ % \% & \&
\_ { \{ } \}

• Următoarele simboluri pot fi utilizate ı̂n orice mod de scriere:

1
Test notă de picior
 Iuliana Munteanu 5

† \dag § \S ⃝
c \copyright
‡ \ddag ¶ \P £ \pounds

• Mai există o serie de simboluri care nu pot fi folosite ı̂n mod matematic şi care apar
ı̂n tabelul următor:

œ \oe å \aa l \l ¿ ?‘
Œ \OE Å \AA L \L ¡ ‘!
æ \ae ø \o ß \ss
Æ \AE Ø \O

4 Formulări matematice
Pentru a scrie o formulă matematică ı̂n LATEX trebuie lucrat ı̂n mod matematic, mod care
poate fi activat ı̂n unul dintre modurile următoare:

• pentru a scrie o formulă inserată ı̂n text se poate folosi:

$ formula $
sau
\( formula \)
sau
\begin{math} formula \end{math}
Pentru oricare dintre formulări, dacă ı̂n expresie apar mulţi indici, fracţii, etc., se
poate folosi comanda
\displaystyle{ formula }

• pentru a scrie o formulă centrată, pe o singură linie se poate folosi:

$$ formula $$
sau
\[ formula \]
sau
\begin{displaymath} formula \end{displaymath}

• pentru a scrie o formulă numerotată se poate folosi:

\begin{eqnarray} formula \end{eqnarray}
sau
\begin{equation} formula \end{equation}
Utilizarea blocului
\begin{eqnarray*} formula \end{eqnarray*}
conduce la scrierea unei formule ı̂n aceleaşi condiţii ca şi o formulă numerotată, dar
fără săi se atribuie un număr.
6 Redactare ı̂n LATEX

Formulele numerotate pot fi etichetate folosind comanda

\label{etichetă}
unde etichetă este un şir de caractere care va fi folosit pentru a face referire la formula
respectivă folosind comanda
(\ref{etichetă})
În LATEX pot fi etichetate toate tipurile de secţiuni ale lucrării, figurile şi tabelele.
Se etichetează, de asemenea, referinţele bibliografice pentru care citarea se face folosind
comanda
\cite{etichetă referinţă}
Comenzile descrise ı̂n această secţiune pot fi utilizate numai ı̂n mod matematic. Ele
vor fi exemplificate prin formule sau ecuaţii corepunzătoare.

4.1 Câteva structuri matematice obişnuite

• Indici superiori şi inferiori
Indicii se scriu folosind _ (pentru indici inferiori) şi ^ (pentru indici superiori) şi pot
fi combinaţi ı̂n expresii complicate, ca de exemplu:
y
x2y x^{2y} x2 x^{2^{y}} xy1 x_{1}^{y}
x2y x_{2y} xy1 x^{y_{1}} xy1 x^{y}_{1}

• Fracţii
Frac ctiile se pot scrie folosind simbolul / sau comanda \frac. În tabelul următor
am exemplificat câteva expresii cu fracţii:

1
x+y \frac{1}{x+y}

1
\displaystyle{\frac{1}{x+y}}
x+y

a+b2
1+ ab \frac{a+b^{2}}{1+\frac{a}{b}}

a + b2
displaystyle{\frac{a+b^{2}}{1+\frac{a}{b}}}
1 + ab

• Radicali
Comanda \sqrt produce un radical de ordin doi. Dacă se utilizează argumentul
opţional atunci poate fi scris radical de orice ordin ca ı̂n exemplele de mai jos:

√
x+y \sqrt{x+y}
√
n
xr + y p+1 \sqrt[n]{x^{r}+y^{p+1}}
√
n
xr + y p+1 \displaystyle{\sqrt[n]{x^{r}+y^{p+1}}}
√ √
5 3
√
x+ y+ z + w2 \sqrt[5]{x+\sqrt[3]{y+\sqrt{z+w^{2}}}}
 Iuliana Munteanu 7

• Puncte
Pentru a specifica lipsa unor termeni se pot folosi următoarele tipuri de puncte:

x1 , . . . , xn x_{1},\ldots,x_{n}

x1 , · · · , xn x_{1},\cdots,x_{n}

..
. \vdots

..
. \ddots

4.2 Simboluri matematice

În LATEX pot fi obţinute orice simboluri matematice de care avem nevoie. Vom da mai jos
câteva liste cu principalele caractere şi simboluri folosite ı̂n mod matematic.
• Literele greceşti
Literele greceşti se obţin adăugând la simbolul \ numele literei corepunzătoare scris
cu litere mici. Majusculele greceşti se obţin prin scrierea primei litere din coamndă
cu majusculă.
Litere mici greceşti:

α \alpha ι \iota ϱ \varrho

β \beta κ \kappa σ \sigma
γ \gamma λ \lambda ς \varsigma
δ \delta µ \mu τ \tau
ϵ \epsilon ν \nu υ \upsilon
ε \varepsilon ξ \xi ϕ \phi
ζ \zeta ø \o φ \varphi
η \eta π \pi χ \chi
θ \theta ϖ \varpi ψ \psi
ϑ \vartheta ρ \rho ω \omega

Majuscule greceşti:
Γ \Gamma Ξ \Xi Φ \Phi
∆ \Delta Π \Pi Ψ \Psi
Θ \Theta Σ \Sigma Ω \Omega
Λ \Lambda Υ \Upsilon
• Litere caligrafice
A {\cal A} B {\cal B} C {\cal C}
D {\cal D} E {\cal E} F {\cal F}
G {\cal G} H {\cal H} I {\cal I}
J {\cal J} K {\cal K} L {\cal L}
M {\cal M} N {\cal N} O {\cal O}
P {\cal P} Q {\cal Q} R {\cal R}
S {\cal S} T {\cal T} U {\cal U}
V {\cal V} W {\cal W} X {\cal X}
Y {\cal Y} Z {\cal Z}
8 Redactare ı̂n LATEX

• Simboluri pentru operaţii binare

± \pm ∩ \cap ⋄ \diamond

∓ \mp ∪ \cup △ \bigtriangleup
× \times ⊎ \uplus ▽ \bigtriangledown
÷ \div ⊓ \sqcap ▹ \triangleleft
∗ \ast ⊔ \sqcup ◃ \triangleright
⋆ \star ∨ \vee
\lhd
◦ \circ ∧ \wedge  \rhd
• \bullet \ \setminus  \ulhd
· \cdot ≀ \wr  \unrhd
⊕ \oplus ⊖ \ominus ⊗ \otimes
⊘ \oslash ⊙ \odot ⃝ \bigcirc
† \dagger ‡ \ddagger ⨿ \amalg

• Simboluri pentru operatori relaţionali

≤ \leq ≥ \geq ≡ \equiv

≺ \prec ≻ \succ ∼ \sim
≼ \preceq ≽ \succeq ≃ \simeq
≪ \ll ≫ \gg ≍ \asymp
⊂ \subset ⊃ \supset ≈ \approx
⊆ \subseteq ⊇ \supseteq ∼
= \cong
< \sqsubset = \sqsupset ̸ = \neq
.
⊑ \sqsubseteq ⊒ \sqsubseteq = \doteq
∈ \in ∋ \ni ∝ \propto
⊢ \vdash ⊣ \dashv |= \models
⊥ \perp | \mid ∥ \parallel
◃▹ \bowtie 1 \Join ⌣ \smile
⌢ \frown

• Săgeţi

← \leftarrow ←− \longleftarrow
⇐ \Leftarrow ⇐= \Longleftarrow
→ \rightarrow −→ \longrightarrow
⇒ \Rightarrow =⇒ \Longrightarrow
↔ \leftrightarrow ←→ \
⇔ \Leftrightarrow ⇐⇒ \Longleftrightarrow
7 → \mapsto 7−→ \longmapsto
←- \hookleftarrow ,→ \hookrightarrow
↼ \leftharpoonup ⇀ \rightharpoonup
↽ \leftharpoondown ⇁ \rightharpoondown
; \leadsto
\rightharpoons
↑ \uparrow ⇑ \Uparrow
↓ \downarrow ⇓ \Downarrow
↕ \updownarrow ⇕ \Updownarrow
↗ \nearrow ↘ \searrow
↙ \swarrow ↖ \nwarrow
 Iuliana Munteanu 9

• Simboluri variate

ℵ \aleph ′ \prime ∀ \forall

~ \hbar ∅ \emptyset ∃ \exists
ı \imath ∇ \nabla ¬ \neg
√
ȷ \jmath \surd ♭ \flat
ℓ \ell ⊤ \top ♮ \natural
℘ \wp ⊥ \bot ♯ \sharp
ℜ \Re ∥ \| \ \backslash
ℑ \Im ∠ \angle ∂ \partial
0 \mho ∞ \infty 2 \Box
3 \Diamond △ \triangle ♣ \clubsuit
♢ \diamonsuit ♡ \heartsuit ♠ \spadesuit

• Simboluri variabile
∑∑ ∩∩
\sum \bigcap
∏∏ ∪∪
\prod \bigcup
⨿⨿ ⊔⊔
\coprod \bigsqcup
∫
∫ ∨∨
\int \bigvee
I
H ∧∧
\oint \bigwedge
⊙⊙ ⊗⊗
\bigodot \bigotimes
⊕⊕ ⊎⊎
\bigoplus \biguplus

Exemplificăm utilizarea acestor simboluri prin următoarele expresii:

∑n ∫∞
i=1 (xi + yi ) = 0 f (x)dx \sum_{i=1}^{n}\left(x_{i}+y_{i}\right)=
\int_{0}^{\infty}f(x)\mbox{d}x
∑
n ∫ ∞
(xi + yi ) = f (x)dx \displaystyle{\sum_{i=1}^{n}\left(x_{i}+y_{i}
i=1 0
\right)=\int_{0}^{\infty}f(x)\mbox{d}x}
∩n ∪m
j=1
k
k=1 Aj =∅ \bigcap_{j=1}^{n}\bigcup_{k=1}^{m}
A_{j}^{k}=\emptyset
∩
n ∪
m
Akj = ∅ \displaystyle{\bigcap_{j=1}^{n}\bigcup_{k=1}^{m}
j=1 k=1
A_{j}^{k}=\emptyset}

• Funcţii

\arccos \cos \csc \exp \ker \limsup \min \sinh

\arcsin \cosh \deg \gcd \lg \ln \Pr \sup
\arctan \cot \det \hom \lim \log \sec \tan
\arg \coth \dim \inf \liminf \max \sin \tanh

Dăm mai jos câteva exemple de utilizare a funcţiilor:

10 Redactare ı̂n LATEX

limn←∞ xn = 0 \lim_{n\leftarrow\infty}x_{n}=0
lim xn = 0 \displaystyle{\lim_{n\leftarrow\infty}x_{n}=0}
n←∞

|vh (x)|
supx∈Vh ,x̸=0 ∥x∥ ≤M \sup_{x\in V_{h},x\neq 0}
\frac{\left|v_{h}(x)\right|}
{\left\|x\right\|}\leq M
|vh (x)|
sup ≤M \displaystyle{\sup_{x\in V_{h},x\neq 0}}
x∈Vh ,x̸=0 ∥x∥
\frac{\left|v_{h}(x)\right|}
{\left\|x\right\|}\leq M}

4.3 Tablouri
Pentru a scrie tablouri se foloseşte comanda \array care are un singur argument care
indică numărul de coloane ale tablului, pentru fiecare coloană precizându-se alinierea:
c − dacă elementele coloanei sunt centrate,
l − dacă elementele coloanei sunt aliniate la stânga,
l − dacă elementele coloanei sunt aliniate la dreapta.
Liniile tabloului sunt separate prin \\, iar elementele aceleiaşi linii prin simbolul &.
De exemplu, dacă scriem

$$\begin{array}{clrc}
x^2+\frac{a}{b+1} & \sqrt[3]{x^{2}-y^{3}} &
\sin x+\ln\left(x^{2}+1\right) & 1295.345\\ ~ & ~ & ~ & ~ \\
\displaystyle{\sum_{k=1}^{n}\sin k\alpha} & x+y &
\displaystyle{\frac{x+y}{x^{2}+y^{2}+1}} & 234.189 \\ ~ & ~ & ~ & ~ \\
\left(\sqrt{a}+\sqrt{b}\right)^{3} &
\displaystyle{\int_{a}^{b}f(x)\mbox{d}x} & C_{2011}^{7} &
\displaystyle{\sqrt{\frac{\ln a +1}{a^{4}+1}}}
\end{array}$$

atunci se obţine
√ ( )
x2 + a
b+1
3
x2 − y 3 sin x + ln x2 + 1 1295.345

∑
n
x+y
sin kα x+y 234.189
x2 + y2 + 1
k=1

(√ ∫ b √
√ )3 7 ln a + 1
a+ b f (x)dx C2011
a a4 + 1

4.4 Delimitatori
Delimitatori sunt, ı̂n general, parantezele. Simbolurile privite de LATEX ca delimitatori
sunt:
( ( ) )
[ [ ] ]
{ \{ } \}
 Iuliana Munteanu 11

⌊ \lfloor ⌋ \rfloor
⌈ \lceil ⌉ \rceil
⟨ \langle ⟩ \rangle
/ / \ \backslash
| | ∥ \|

Pentru a pune delimitatori de mărimea necesară ı̂ntr-o formulă se folosesc comenzile

\left şi \right ı̂n următoarea formă

\leftdelimitator formula \rightdelimitator

De exemplu, dacă scriem

\[ A=\left(
\begin{array}{cccccc}
a_{11} & a_{12} & \ldots &
a_{21} & a_{22} & \ldots &
\vdots & \vdots & \ddots &
a_{j1} & a_{j2} & \ldots &
\vdots & \vdots & \vdots &
a_{n1} & a_{n2} & \ldots &
\end{array}\right)\in{\cal
\]
a_{1j} & \ldots & a_{1n} \\
a_{2j} & \ldots & a_{2n} \\
\vdots & \vdots & \vdots \\
a_{jj} & \ldots & a_{jn} \\
\vdots & \ddots & \vdots \\
a_{nj} & \ldots & a_{nn}
M}_{n}(\mbox{\bf R})

atunci vom obţine

 
a11 a12 . . . a1j . . . a1n
 a21 a22 . . . a2j . . . a2n 
 
 ... .. .. .. .. .. 
 . . . . . 
A=
 aj1 aj2
 ∈ Mn (R)

 . . . ajj . . . ajn 
 .. .. .. .. .. .. 
 . . . . . . 
an1 an2 . . . anj . . . ann

Un delimitator se poate face invizibil tipărind un punct. De exemplu, dacă scriem

\[ f(x)=\left\{
\begin{array}{lll}
\displaystyle{\ln\left(x^{2}+x+1\right)} & , & \mbox{ dac\u a } x\geq 0 \\
\displaystyle{e^{x^{3}-1}} & , & \mbox{ dac\u a } x<0 \\
\end{array}\right.
\]

atunci se obţine
{ ( )
ln x2 + x + 1 , dacă x ≥ 0
f (x) =
ex −1
3
, dacă x < 0

4.5 Numerotarea formulelor

Cu equarray şi cu equation se poate face ca o linie-formulă sa fie numerotată. De
exemplu, scriind
12 Redactare ı̂n LATEX

\begin{eqnarray}
x+y+z & = & 27 \\
\alpha x-\beta y+\gamma z & = & \alpha^{2}+\beta^{2}+\gamma^{2} \\
x^{2}|+y^{2}+z^{2} & \leq & \frac{\alpha}{\beta^{2}+1} -
\frac{\beta}{\gamma^{2}+1} + \frac{\gamma}{\alpha^{2}+1}\nonumber \\
~ & ~ & \frac{\alpha\beta+\beta\gamma+\gamma\alpha }
{\alpha^{2}+\beta^{2}+\gamma^{2}}
\end{eqnarray}
se obţine
x + y + z = 27 (1)
αx − βy + γz = α + β + γ
2 2 2
(2)
α β γ
x2 | + y 2 + z 2 ≤ 2
− 2 + 2
β +1 γ +1 α +1
αβ + βγ + γα
(3)
α2 + β 2 + γ 2

4.6 Suprapuneri şi simboluri

În formule, deseori simbolurile trebuiesc suprapuse. Pentru aceasta există următoarele
posibilităţi:
• Comenzi de supra- şi subliniere
\overline − pune o linie orizontală deasupra argumentului;
\underline − pune o linie orizontală sub argument;
\overbrace − pune o acoladă deasupra argumentului;
\underbrace − pune o acoladă sub argument.

Iată câteva exemple:

x2 + x $\overline{\overline{x}^{2}+x}$
x2 + x $\underline{\overline{x}^{2}+x}$
z }| {
a + x3 + y 3 +b + c $\overbrace{a+\underbrace{x^{3}+y^{3}}+b+c}$
| {z }
| ∗ x ∗ x{z∗ . . . ∗ x}
x $\underbrace{x*x*x*\ldots*x}_{\mbox{de } n \mbox{ ori}}$
de n ori
• Accente
Accentele din textul obişnuit nu pot fi folosite ı̂n mod matemati. În formule accentele
se obţin astfel:
â \hat{a} ⃗a \vec{a}
ǎ \check{a} à \grave{a}
ă \breve{a} ã \tilde{a}
ā \bar{a} ⃗a \vec{a}
ȧ \dot{a} ä \ddot{a}

Mărimi mai mari pentru accentele \hat şi \tilde pot fi obţinute cu comenzile
\widehat şi widetilde, ca ı̂n exemplul de mai jos:

x\ ]
2−y =a +b $\widehat{x^{2}-y}=\widetilde{a+b}$
 Iuliana Munteanu 13

• Stive de simboluri
Pentru a obţine o stivă de simboluri se foloseşte comanda \stackrel, ca ı̂n exemplele
următoare:
f1 f2
A −→ B −→ C $A\stackrel{f_{1}}{\longrightarrow}B
\stackrel{f_{2}}{\longrightarrow}C$
def
⃗ı = (1, 0, . . . , 0) $\vec{\imath}\stackrel{\rm def}{=}(1,0,\ldots,0)$

4.7 Spaţii ı̂n mod matematic

În formule spaţiile sunt ignorate. Ca urmare, dacă se doreşte o mică spaţiere ı̂ntre simboluri
matematice se folosesc următoarele comenzi a căror acţiune este exemplificată prin spaţiul
dintre cele două bare:
|| \! (spaţiu negativ, apropie simbolurile)
|| \,
|| \:
|| \;
| | \quad
| | \qquad
Iată
√ câteva exemple de utilizare a acestor √
spaţii:
2x $\sqrt{2}\,x$ ı̂n loc de 2x
a a
2 $\displaystyle{2\,\frac{a}{b}}$ ı̂n loc de 2
b b
∫∫ ∫∫
f (x, y)dxdy $\int\!\!\int f(x,y)\mbox{d}x\mbox{d}y$ ı̂n loc de f (x, y)dxdy

4.8 Tabele
Pentru a scrie tabele se folosec comenzile table şi \tabular, ca ı̂n exemplu următor:
\begin{table}[h]
\begin{center}
\caption{Exemplu de tabel} \label{tabel1} \vspace{0.2cm}
\begin{tabular}{|r|r|r|}
\hline \mbox{Itera\c tia} & $t$ & $x$ \\\hline
1 & 0 & 1 \\ \hline
2 & 0.001 & 1.01 \\ \hline
\end{tabular}
\end{center}
\end{table}
din care se obţine

Tabelul 1: Exemplu de tabel

Iteraţia t x
1 0 1
2 0.001 1.01

Comanda \caption este folosită pentru a ataşa un nume tabelului.

14 BIBLIOGRAFIE

4.9 Figuri
Într-un document scris ı̂n LATEX se pot insera figuri in format .eps, ca ı̂n exemplul:

\begin{figure}[h]
\begin{center}
\includegraphics[width=15cm]{antet.eps}
\end{center}
\end{figure}

din care se obţine

Încheiem aici această scurtă prezentare a editorului de text ştiinţific LATEX prezentând
modul ı̂n care se scriu referinţele bibliografice dând ca exemplu modul ı̂n care a fost scrisă
bibliografia acestei prezentări:

\begin{thebibliography}{99}
\bibitem{Knuth} Donald E. Knuth, \textit{The TeX book},
Addison-Wesley, 1986.

\bibitem{Lamport} Leslie Lamport, \textit{\LaTeX: A Document Preparation

System}, Addison-Wesley, edi\c tia a doua, 1994.

\bibitem{Seroul} Raymond Seroul, \textit{Le petit Livre de TEX},

Paris: InterEditions, 1989.

\bibitem{memento} \textit{\LaTeX- Memento}, Universitatea din Bucure\c sti,

Catedra de Mecanic\u a \c si Ecua\c tii, 1993.
\end{thebibliography}

Bibliografie
[1] Donald E. Knuth, The TeX book, Addison-Wesley, 1986.

[2] Leslie Lamport, LATEX: A Document Preparation System, Addison-Wesley, ediţia a

doua, 1994.

[3] Raymond Seroul, Le petit Livre de TEX, Paris: InterEditions, 1989.

[4] LATEX- Memento, Universitatea din Bucureşti, Catedra de Mecanică şi Ecuaţii, 1993.