Multimi

, numerice
IN = {0, I, 2, ... , n, ... } multimea numerelor naturale ; IN •= IN \ {0 };
Z = { ... , - 11 , .. . , - 3, - 2, - I, 0, 1, 2, .. ., 11 , •. • } multimea numerelor 1ntregi; = Z \ {0 }; z·
Z _ = {... , - n, ..., - 3, - 2, - I} multimea numerelor 1ntregi negative ;
Z T = {I , 2, 3, ... , 11 , . .. } multimea numerelor intregi pozitive; Z = Z u {0} u Z
l
Q = . a I aE Z ~i bE z• multimea numerelor rationale ; Q ' = Q \ {0 }
\z;·
Numarul irational este fractia zecimala, infinita, neperiodica.(Numarul care nu se poate scrie ca o fraqie ordinara)
lR \ Q = {x I x numar irational } multimea numerelor irationale;
Q u {x I x numar irational } = JR multimea numerelor reale .
IN"cZc(QcJR
M A(x); M(y ) A
Axa numerelor = axa de coordonate = axa reala;
y 0 X
Oricarui numar real 1i corespunde un punct pe axa ~i reciproc . Corespondenta de ,,unul la unu i- ·.
• Cateva numere irationale ~i aproximarile !or:

rr = ~; z 3,1415 .. .; ✓2 z 1,4142135 .. .; ✓3 z 1,7320508 ...; ✓5 = 2,2360579 ...

• Notatii: a > 0, a numar pozitiv; a < 0, a numar negati v; a 2 0, a numar nenegativ;
• Intervale. Fie a < b, a, bE JR.
segmente : (a , b) = {xElR I a < x < b}; [a, b] = {xElR I a~ x ~ b} ; (a, b] = {xElR 1·a < x ~ b };
-2 3
[a, b) = {xEJR I a ~ x < b}; Ex. [- 2, 3] - -• • - -- - .
0
semidrepte : (- 00 , a) = {xElR I x < a }; (-

[a, +oo) = {xElR I x 2 a} ; Ex. (-oo, 2]

dreapta real a (- oo, oo) = JR
00 ,

-----1- ---.
a] = {xEJR I x ~ a }; (a, +

0 2
00 ) = {xElR I x> a };
+oo

• Operatii cu multimi

A u B = {x I xEA sau xEB } ; A- - B A n B = {x I xEA ~i xEB }; A CD B

A \ B = {x I xEA ~i xeB } ; A~ B A x B = {(a, b) I aEA ~i bEB };

M 0 A
• Valoarea ab so luta (modulul) unui nu mar real _ _._
b _ _...___ _ . __ ___. ; A(a); M(b) ; O(o) a. b, oEJR
o a
Dejinifie: Modulul unui numar rea l este distanta de la origine la punctul ce reprezinta numarul respecti v pe axa
numerelor.
I a I = OA = a cu a >0; I 0 I = 0 ; I b I = OM = - b cu b < 0;
x daca x 2 0
Definitie: Ix I = { d _ (\I) XE JR
' - x aca x < 0
Proprietati :
I) I x I 2 0 (\I) XE JR ; 2) I x I = I - x I (\I) XE JR ; 3) Ix · y I = I x I · I y I (\I ) X, yE lR
xI lx l
4)
I
~ = ~ (\I) xEIR, yEJR * ; 5) I x+ y I ~ I x I + I Y I (\I ) X, YE JR ; 6) H = I x I (\I) XE JR .

. Cum rezolvam? c:===J reprezinta orice expres ie matematica; S; - mul timea solutiilor.
I ) c::::==JE [a. h] Q a ~ c===] ~ b;
2) lc:===JI = o Q c:===J = o;
3) lc:===JI = a cu a > 0 Q c:===J = a sau c===] = - a; S = S u S2 ; 1

4 ) lc:===JI ~ a cu a > 0 Q - a ~ c===J ~ a; S = S1 n S ;

2
5J lc:===JI ~ o Q c=i = o
6) lc:===JI 2 a cu a > 0 Q C=:J ~ - a sew C=:J 2 a; S = S u S 2; 1

7) IC=:JI < a cu u < 0 Q S = 0 .

 Putina aritn,etica
• Scrierea nunJcrclor oa,turak 1.11, l}aza 10 cifrc: 0, I, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Fie a, h, c, d cifre cu a -:t- 0.
ab = a · IO + b; nbc = a · I 0 2 + b · IO + c;
abed = a · I0 3 + b · I 02 + c · IO + d;
D = C · I + R cu R < I, I -:t- 0, RE { 0, I , 2 1 ..• , (/ - I) } .
• impartirea cu rest a QJ1~1i_crd or natural e
Operati,i operatia n._ota tii expresii corespunzatoare
in probleme

Adunarea Tl + Tl = S Tl = S - T2 T1, T2 te rmeni , S sum a ,,cu atat mai mare"

T2 = S - Tl
Scaderea D- S= R D = R + S: D descazut, S scazator, ,,cu atat mai mic"
S = D - R - R rest
Inmultirea Fl = p: F2 ,,de atatea ori mai mare...
F 1, F2 factor i, P produs
F2 = p: Fl ,,din "
Impaqirea exacta D : / = C D = C · I. D de'i'mpartit1 1 1mpartitor, ,,de atatea ori mai mic·
I= D: C C cat ,,reprezinta": ,,="

Divizibilitatea
Fie a, bE IN
Notatii Citire Ce inseamna
al b a di vide b a divizor D a multimea
,
di vizori lor lui a
a 1mparte exact pe b b multiplu M" multimea multiplilor lui a
b :a b divizibil cu a exemplu: D 12 = {1, 2, 3, 4, 6, 12 } divizori naturali
b se imparte exact la a D 12 = {±1 , ±2, ±3 , ±4, ±6, ± 12} divizori mtregi
M 12 = {O, 12, 24, ... , 12 n, ... }; nEIN multiplii naturali

• C rit er ii de d i, i?ih ilita te

2/ abc ¢=> cE {0, 2, 4, 6, 8} 10/ abc ¢=> CE {0}
3/ abc ¢=> 3/(a + b + c) 4/ abc ¢=> 4/ be
5/ abc ¢=> CE {O, 5} 25/ abc ¢=> 25/ be ⇒ be E {00, 25 , 50, 75 f
9/ abc ¢=> 9/(a + b + c) I 00/ abc ¢=> b = O; c = 0.
• Cel m:l i raiare dhi~or f r mu11 = (a , h}
Defini(ie C. m.m.d.c . este eel mai mare numar natura l care di vide numere le date . Pentru a-1 afla descomp un em
numerele in factori primi ~i luam u singura data factorii primi co muni cu ex ponenrii cei rn ai mici $i ii
inmultim intre ei.
Daca (a, b) = I spunem ca num ere le a $i h sunt nu rn ere prime 'i nlre elc.
Dejini(ie Numere le prim e sunt num ere le care au exact doi cli vizori : I ~i nurnarul , nsu~i.
Exemp lu: 2, 3, 5, 7, 11, 13, ...
2 este si ngurul numar prim par.

• Cd nrn i mir multi plu l'Olllll l\ = l•I, hi

De.fi11i(ie C.111 .111 .m.c. este ee l mai mic numar natural nen ul care se divide cu numerele date. Pentru a-I atl a
descompune m numerelc 111 facto ri prim i $i luam o si ngura data fac tori i primi comuni ~i necomuni cu
ex ponen\ii cei mai mari ~i ii i'nmul \i m 1ntre ei .
• 11 • h - Ju. bl · (a, ~A
( n 1n~fp rr11.iri d e fr ,ll'!ii 1l'l'i111ak in fr..trt1i ordif\an·

FraC\ ii zccim alc finite Fractii zecimale pcri odi cc si mpk Fraq ii l t:l·i111:1k ~Jcr indil't' 111 1\.lc
157 7 25 - 2 ~3
I ) .7 - · 0.(7) 0.2t 5)
9· l}Q 90.
10
.,_ )- _1 - ,_)-
")

21 2.\ ., . ., _22 ~
0.021 8.(2 3) - 8 ~. 25( 3)
99 900 - QOO
IOOU
• Partea i.Q treaga ~ipart_e_a fra G,tionara a "'""i ""'_mar rea l
Partea intreaga a numiirului a, oE lR, notatii [o] este eel mai mare numiir intreg mai mic sau egal cu a pentru aE JR,
[o]E Z $i [a] ~ o < [o] + I ; Exemplu: [3] = 3; [5,25] = 5; [- 6,07] = - 7.
Partea fractionara a lui o, oE JR, notatii {o} este egalii cu {a} = a - [a] ⇒ {a}E [O, l)
{3} = 0 ; {5,25} = 5,25 - [5,25] = 5 ,25 - 5 = 0 ,25 ;
l- 6 ,07} = - 6 ,07 - [- 6,07] = - 6 ,07 - (- 7) = - 6,07 + 7 = 0,93.

Rapoarte ~i proportii
o
• iRaport: catul neefectuat a douii numere o ~i b : = k a, b = term e nii rapo rtului ; k = valoarea ra portuJu i.
b
a C
Proporlie: egalitatea a douii rapoarte : o, d = extre mi; b, c = m ezi.
b d'
• Propriet_a4'a fundameo tala a proport;iei: produsul m ez il o r este ega l cu p rodus ul ex tremil or : a · d = b · c.

. Exemp~ de proporfii derivate:

o · 111
--
b·m
-
C
--
cl ' b · m
o
= -- l
C a-m
b
c·m o±b
d ' b
c±d
d '
a
a ±b
c
d ·m c±d
a+c+e
. ~ir de rapoart_e egalg:
a
h
C

cl
e
b+cl+f
= le.
f
X y z
• Marimi direct proportionale: {x, y, z } d .p. {a, b, c}, = k, Ju = coefic ie n t d e proport ionalitate;
a b C

• Marimi in ye rs proportjonale: {x, y, z} i.p. {a, b, c} ¢:::} {x, y, z} d.p. {±, {,~};l = f = f ¢:::} x ·a= y · b = z · c

a b c
• ijegula de trei si mpla
d.p. i.p.
a .... ...... ..... b a b a ............... b. a X
b , a, b, c miirimi date ; x necun o scuta
C.~X ; c X C .... . ... . ... .... X ' C

• Rapoarte deoset, ite

p p p __!L .
l ) Procent - raportul cu numitorul 100: p% = ; p% din a este · a; p% din q% este
100 100 100 100 '
numiirul cazurilor favorabile realizarii evenim entu lui
2) Probabilitatea unui eveniment A ; P(A) = _ . . . . _ .. . . ;
numarul cazunlor pos1btle realtzarn expenmentulu 1

lungimea segmentului pe desen

3) Seara de proportie, S,. = lungimea realii

Retin al NU ASA!

I.
3'N._ + m
2N_
3 +m
fals
2
2. Ja 2
± /J 2 = N ± N fals 3. a · a = 2a fals

4. (a + b)2 = a 2 + 6 2 faJ s 5. 2' = 6 fals 6. ab + ac + a = a(b + c) fals

Rctine! ITI FOLOS£STE !

ll(l1 + I)
'··t·
' ' rt
- f • l'
1 + 2 + 3 + ... + n =
2 I
• O s uma de numere ne negative este zero dadi fiecare term en este ze ro.
a 1 + b2 = o ⇒ a = O ~i b = O;
• O suma d e num ere nenegative este nencgati vii.
• Un produs de numere es te zero . dacii ee l pu\in un fact or este zero .
a b = 0 ⇒ a = 0 sau h = 0.
• numere consecutive: a: u + I : a + 2.
Produsul a doua numcrc con sec uti ve estc di vizi bil cu 2.
• Produsul a trei numere consecutive csk di v izibi l cu 3.
2 /J I
--., l I t-,i.\,
11(11 + I) II II + I 11(11 + 2) II II .+ 2 11 ( 11 ,t- ,,) II
II + I' "' • . ! ""
 [Puteri
a" = ~ , cu OE lR *; nE IN*\ { I } prod us de n factori egal i cu baza a; a = baza ; 11 = exponent
// (1ri

on operatie rara sens (nedetenninare) ; a0 = I cu a -:t- O; 0" = 0, 11 -:t- 0; a 1

= a;
I
a i = -· a
a , "= a "'

Proprietati :

a"
~ , b -:t- O; (a · b · c)" = a" · b" · c", n, mE Z .

Radicalul de ordinuJ doi

✓a = x daca x" a cu a 2 0, x 2 0 .
=
1
'
l[)e,jinipie Radacina patrata dintr-un numar nenegati v es te 11umaru/ nenegativ c are r idi cat la patrat da num a rul dat.

,+
c ,R-c
ft; = !b l.
Radi ca lul compus Ja ± Jj; - fp
- -- ±
2
- - un d e
2
c= Ja 2
- b $i a 2
- b patra t perfect.

Rationali zarea numitorilor ✓a . ✓a= a,

01 r
'-I a
1 - , a i:- 0;
'-I a a

Medii
a+b . a + a2 + ... + a,,
l. Media aritmetica (mJ m .. = generahzare: m = ~ 1 - ~ -- -
2 " 11

a· Pi+ a · Pi
2. :\1 edia aritmetica ponderata (m ): m unde p l' p 2 sunt ponderile numerelor a $i b
~p ap
P1 + P2
a · Pi + a · P2 + ··· + a · P,,
generalizare : m .. = unde p 1 , p 2 , •.• , P,, sunt ponderile numerelor a 1 , a 2 , . •. , a,, cu P; > 0
r Pi+ P2 + ··· + P,,

3. l\1 edia proportionala (geom e tr ica) (m/ mg = ~ a > O; b > O;

2ab
4. Media armonica (mh) : m1i = a+ b

• Rclatii intre medii

min(a. b) s m , s 111 S m S max(a. b) . Semnul " egal" 1ntre medii corespunde situatiei a = b
l g :1

• Metod c de com pa rare a num e relor a, b E JR .

1) T in e m co nt de o rdin ea nu imere lo r 1n lR
a = 2 ✓3 $i h = 3 ✓2 a = 2 ✓3 = J-2 2
· 3 = J0_ I
⇒ c1 < h
h = 3 ✓2 = j3 2
· 2 = fig
2) Ca lc ul a m d ifere nta a - b ~i o cornparam cu zero dac a a ....., h < 0 ⇒ o < h;
da d i " ...i h = 0 ⇒ o = b:
dac a u - h > 0 ⇒ a > h.
a (/

3 ) Calc ularn ra portul ~i-) C0Jilll p airafl1 CU I da ca < I ⇒ c1 < h;

b b
a
cl aca ⇒ tt = b;
b
(I
dac a > I ⇒ ii ...... (J.
b
4 ) Daca a , h E JR;. co mpararn patnatcde n um e re lor. C alc u lam er ~i b" daca II ' > h~ ⇒ ii ...... h:
dacii u2 g h' ⇒ 71 = h:
cln61 r,4 , h' ⇒ t1 , h .
5) Cum cornp aram un n um ar oE lRl: cu palmJLu l sa u cla ca t1E (0, I ) ⇒ a '> u~:
cla 6 1 n I ⇒ a "" 11~:
da d (I E ( I. 1-. '
oo) ⇒ (1 ~ a-. '
 Formule de calcul prescurtat
I) (a + h)(a - b) = a2 - b2; 2) (a + h) 2 = a2 + 2ah + h2;
3) (a _ b) 2 = a 2 - 2ab + b2; 4) (a + h + c)2 = a 2 + !;2 + c 2 + 2ab + 2ac + 2bc ;
3
5) (a + b)(a 2 - ab + b2 ) = a-1 + b-1 ; 6) (a - h)(a 2 + ah + h2 ) = a-1 - b ;
2 3
7) (a + h)3 = a3 + 3a 2h + 3ah 2 + h3; 8) (a - h) 3 = a3 - 3a 2h + 3ab - h ;
2
9)a" - h" = (a - h)(a 11 - 1 + a"-2 • h + a"-.1 · b2 + .. . + ah" + h" 1
)

Descompunerea in factori
I. Scoaterea facto rului co mun : ax + ay - az = a(x + y - z);

ax---
2. Metoda grup arii \'n vederea scoa terii fa ctorului comun :

--- + bx + ay + by = a(x + y) + h(x + y) = (x + y)(a + b);

3. Fo los irea fo m1Ulelor de ca lcul presc urtat 111 desco mpun cre:
a2 - h2 = (a - h)(a + b); a2 ± 2ab + b2 = (a ± h)2; a3 ± 3a 2h + 3ah 2 ± h 3 = (a ± h) 3 :
a3 - b3 = (a - b)(a 2 + ab + b2 ); a3 + h3 = (a + b)(a 2 - ah +b 2
).

4. Dcscompunerea fol os ind artificii de ca lcul.

x 2 -1 Ix + 24 = x 2 - 8x - 3x + 24 = x(x - 8) - 3(x - 8) = (x - 8)(x - 3);
x 4 + 1 = x 4 + 2x 2 + 1 - 2x 2 = (x 2 + 1)2 - ( ✓2x) 2 = (x 2 + 1 - ✓2x)(x 2 + 1 + ✓2x) .

Ecuatii

I Ecuap.a ax + b = O, a, b E JR

I. Daca a -:t 0, atunci ecuatia se nume~te ecuatie de gradul I cu o necunoscuta ~i are solutie unica, x =- '.?_; S = {- !?_ f) .
' , ' a a
2. Daca a= 0 ~i b = 0, atunci ecuatia devine O·x = 0 ~i este verificata pentru orice numar real ; S = JR.
3. Daca a= 0 ~i b-:t 0, atunci ecuatia devine O·x =-b ~i nu are solutie; S =0.

II Ec ua tia de gradul intai cu doua necunoscute ax + by + c = 0, a, bE JR*, cE JR .

-ax-c
• Multimea soluti ilor S = {(x, y) I xE JR ~i y = b }

• Dreapta so lu tiilor ecuatiei este multimea tuturor punctelor din plan care au drept coordonate solutii ale ecuatiei.

I) daca !i. 7' !l sistem compatibil determinat (are solutie unica) S = d n d1 = A(x, y )
1
C/ 2 bz
CI
2) daca !i. !l = sistem compatibi l nedeterminat (are o infinitate de so lutii) S = d = d2;
Oz b, C2 1

CI
!i. h1
3) da ca - 7' sistem incompatibil (nu are so lutii) S = 0.
C2
a2 b2

d, d, d,

I)

IV. Ec uapa de gra dul doi ax 2 + bx + c = 0, a -:t 0 , xE JR

• Cazu ri particu larc
11.r = 0
2
I ) o :t- 0 2) o -:t 0 ax 2 + bx = 0 3) a -:t 0 ax 2 + c =0
(' C
Ii = () ⇒ S = :01 h :/:- 0 ⇒ x( ax + b) = 0 b =0 ⇒ x2 =- ⇒ daca - , 0 S = 0:
(/

C -- () S -c:
b
{O. - -
II
l P,·)
da ca - -C '" 0 S = { ± - -
{/ {/
;
• Cazul general a, b. cEIR* , tl = b 2 - 4ac discriminantul ecuatiei

2) daca !l = 0 ⇒ x 1, x 2E JR cu x 1 = x2;
3) daca !l < O ⇒ x 1, x 2e IR.
b C
Relatiile intre solutiile ecuatiei ~i coeficientii ecuatiei (Relatiile Jui Viete) : S = x + x = - - ; P = x • x, =
2 1 1
a a
• Descompunerea trinomului de gradul doi: aX2 + bX + c = a(X - x)(X - x )
2
unde x x 2 sunt solutiile ycuatiei asociate trinomului (ax 2 + bx + c = 0)
1
,

Funcfii
Definifii
D 1 Fie A ~i B douii multimi nevide. Spunem ca am definit o functie pe multimea A cu valori in B dacii printr-un
procedeu oarecare facem ca fieciirui element x EA sii-i corespundii un unic element y EB .
Notatii:.f A ➔ B ,,f definitii pe A cu valori in B"; A domeniul de definitie; B codomeniul (multimea in care functia ia
valori); f(x ) = y legea de corespondentii; x argumentul functiei (variabila independenta); y valoarea functiei fi n x
.f A ➔ B, _f(x) = y .
D2 Doua functii .f A ➔ B ~i g : C ➔ D sunt egale daca A = C, B = D ~i pentru orice xEA , f(x) = g(x) .
D 3 Functia .f A ➔ B se nume~te numerica daca A ~ IR ~i B ~ IR .
D 4 Im .f = {f(x) I xEA} ~ B se nume~te imaginea funcfi ei (multimea valorilor functiei) .
D 5 Gr= {(x, y) I xEA ~i y = f(x)} graficul functiei.
D6 Un punct M(a, b)E Gr daca aEA ~i f(a) = b, bE B.
D7 Reprezentarea graficii a functiei este multimea punctelor M(x, y ) din plan unde ME Gr, reprezentat intr-un siste1r
de axe ortogonale. ·
D8 0 functie .f IR ➔ IR, f(x) = ax + b, a, bE JR se nume~te functia de gradul intai (functia liniarii).
daca a = 0 ⇒ .f (x) = b ⇒ f = constanta; daca a > 0 ⇒ .f crescatoare; daca a < 0 ⇒ f descrescatoare
y y d y
d
b d
.x' X X X
x'

y' y' y'

lntersectia cu axe le .f IR ➔ IR, .f(x) = ax + b;
b b
G1 n xx ' = A(x, 0) ⇒ f(x) = 0 ⇒ ax + b = 0 ⇒ x = - - ; atunci A(- - O) ;
a a'
G1 n yy' = B(0 , y ) ⇒ f(0) = y ⇒ f(0) = b ⇒ y = b, atunci B(0, b) ;
Intersecpa a douii functii f IR ➔ IR, f(x) = ax + b ~i g : IR ➔ lR, g(x) = mx + n

f( x ) = y {ax+b = y
G1 n G., = T(x, y ) ⇒
b
{ g(x) = y <=> mx.
+n= y
se rezolva sistemul

Determ inan:- a functi ei f IR ➔ IR , f( x ) = ax + b, a, bE IR ~tiind ca punctele A(m. 11) ~i B(p, q) apartin

grafic ului funqiei .
A(m,.. n)E Gl ⇒ .f(m) = n I b
· .
dar/(m) = am + b
⇒ am + = 11
B(p. q )E G/ ⇒ f (p) = q I⇒ a + b =
dar_/(p) = ap + b P q
am+ b = n
Se rezolva sistemul
{ op+ b = q cu nec unosc utele a ~i b care se inlocui esc in /(x) = ax + b .
·
Invcsti garea co /iniaritafii unor puncte cunoscand coordonatel e punctelor A(m. 11), B(p. q). C( s. 1) .
Dctcrminam funqia al carui grafic este dreapta AB ~i verificam daca CE Gr = .-lB .

© Editura BOOKLET COMENZI : Editura BOOKLET

Autori: prof. Octaviana Ticu-Zorilescu CP 16-64; Bucure$1i
prof. Eliza-Mariam Danielian tel./fax . 021 411.3137
email : carte@booklet.ro
www .booklet.ro