1 Conice

1.1 Denitie si exemple

Conicele sunt curbe plane descrise de ecuatii de gradul al doilea:
a
11
r
2
+ 2a
12
rj +a
22
j
2
+ 2a
13
r + 2a
23
j +a
33
= 0, (1)
unde a
ij
2 R, i, , = 1, ..., 3, si cel putin unul din coecientii a
11
, a
12
, a
22
nu se
anuleaz a.
Exemple:
1. elipsa
r
2
a
2
+
j
2
/
2
1 = 0.
2. hiperbola
r
2
a
2

j
2
/
2
1 = 0.
3. parabola j
2
= 2jr, j 6= 0.
4. multimea vid a : a)
r
2
a
2
+
j
2
/
2
+ 1 = 0 b) j
2
= 1.
5.
r
2
a
2
+
j
2
/
2
= 0 (punctul O(0, 0)).
6.
r
2
a
2

j
2
/
2
= 0 (reuniunea a dou a drepte concurente:
r
a
+
j
/
= 0 si
r
a

j
/
= 0);
7. j
2
= 1 (reuniunea a dou a drepte paralele);
8. j
2
= 0 (dreapta j = 0).
Se poate demonstra urm atoarea teorem a:
Teorema 1 Pentru orice conica (1), exista o schimbare de reper cartezian
(o rototransla tie) prin care ecua tia acesteia devine una din ecua tiile (1)-(8).
Aceasta ecua tie poarta numele de forma canonica a ecua tiei conicei respec-
tive.
Cu alte cuvinte, din punct de vedere geometric, conicele pot doar: elipse,
hiperbole, parabole, multimea vid a, perechi de drepte (concurente (6), paralele
(7) sau confundate (8)), puncte sau multimea vid a.
Denim urm atoarele canit ati:
1
determinantul :
=

a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33

,
obtinut din coecientii ecuatiei (1)
discriminantul c :
c =

a
11
a
12
a
12
a
22

,
obtinut prin eliminarea ultimei linii si a ultimei coloane a lui .
invariantul liniar 1 = a
11
+a
22
.
Numerele , c si 1 nu depind de reperul ales pentru reprezentarea conicei (ele
sunt invariante la rotatii si translatii ale axelor de coordonate), motiv pentru
care ele poart a numele de invariantii (ortogonali) ai conicei. Aceste cantit ati
sunt suciente pentru a determina forma geometric a (i.e., ecuatia canonic a) a
unei conice.
Determinantul deneste natura conicei. Anume, o conic a se numeste:
- nedegenerat a dac a 6= 0
- degenerat a dac a se anuleaz a: = 0.
n exemplele (1)-(8), conicele (1)-(3) si 4 a) (elipsa, hiperbola, parabola si
?) sunt nedegenerate, celelalte ((4b)-(8)) sunt degenerate.
Semnul lui c determin a genul conicei.
1. Dac a c 0, conica este de gen elipsa;
2. Dac a c < 0, conica este de gen hiperbola;
3. Dac a c = 0, conica este de gen parabola.
Conicele cu c 6= 0 (conicele gen elips a si gen hiperbol a) se numesc conice cu
centru, iar cele de gen parabol a, conice f ar a centru.
Dup a cum ne putem convinge din exemplele (1)-(8) si din teorema de clasi-
care a conicelor, pentru o conic a nevid a si nedegenerat a (), avem: () este de
gen elips a )() este o elips a, () este de gen hiperbol a )() este o hiperbol a,
() este de gen parabol a ) () este o parabol a.
Exemplu: Fie () : 3rj + 4j
2
3r + 2j + 1 = 0. Avem
=

0
3
2

3
2
3
2
4 1

3
2
1 1

=
63
4
6= 0,
2
prin urmare, conica este nedegenerat a. Discriminantul ei este
c =

0
3
2
3
2
4

=
9
4
< 0,
ceea ce nseamn a c a avem de a face cu o conic a de gen hiperbol a.
Exercitiul 2 Calcula ti si c pentru conicele din exemplele (1)-(8) si arata ti
ca
conicele 1)-4a) sunt nedegenerate, iar conicele 4b)-8) sunt degenerate;
conicele 1),4a), si 5) sunt de gen elipsa, 2) si 6), de gen hiperbola, iar 3),
7) si 8), de gen parabola.
1.2 Exemplu: Reducerea la forma canonic a a conicelor cu
centru ( 6= 0)
Fie conica
() : a
11
r
2
+ 2a
12
rj +a
22
j
2
+ 2a
13
r + 2a
23
j +a
33
= 0, (2)
pentru care presupunem c a c 6= 0 (conica este de gen elip a sau hiperbol a).
Reperul (AC1 ) n care ecuatia conicei este cea canonic a (3) va avea originea
n centrul C al conicei, ale c arui coordonate sunt date de sistemul
C :
_
a
11
r +a
12
j +a
13
= 0
a
12
r +a
22
j +a
23
= 0
.
Unghiul de rotatie al axelor c = ^(Or, CA) 2 [0,

2
], este dat de relatia
tq(2c) =
2a
12
a
11
a
22
.
Forma canonic a a ecuatiei (2) este:
`
1
A +`
2
1 +

c
= 0, (3)
unde `
1
si `
2
sunt r ad acinile ecuatiei seculare:
`
2
1` +c = 0.
Observatia 3 Faptul ca unghiul de rota tie c este mai mic dect

2
revine la a
numerota `
1
, `
2
n a sa fel nct semnele lui `
1
`
2
si a
12
sa coincida:
:q:(`
1
`
2
) = :q:(a
12
),
3
Pantele axelor conicei se pot g asi si din ecuatia
a
12
:
2
+ (a
11
a
22
):a
12
= 0,
iar pantele asimptotelor (pentru hiperbol a), din ecuatia
a
22
:
2
+ 2a
12
:+a
11
= 0.
Exemplu: Pentru conica () : 3rj + 4j
2
3r + 2j + 1 = 0, am calculat n
exemplul anterior:
=
63
4
, c =
9
4
6= 0.
Ecuatia secular a `
2
1` +c = 0 este, n cazul nostru,
`
2
4`
9
4
= 0,
(1 = a
11
+a
22
= 4) cu r ad acinile `
1;2
=
1
2
,
9
2
. Pentru ca unghiul de rotatie al
axelor s a e cuprins ntre 0 si

2
, trebuie s a avem
:q:(`
1
`
2
) = :q:(a
12
) 0 ) `
1
=
9
2
, `
2
=
1
2
.
Forma canonic a a ecuatiei conicei este
9
2
A
2

1
2
1
2
+ 7 = 0.
nmultim ecuatia cu
1
7
si g asim

A
2
14
9
+
1
2
14
1 = 0.
(deoarece semnul + este la termenul n 1, hiperbola va avea ramurile de-a
lungul lui C1 ). Semiaxele hiperbolei sunt a =
p
14
3
' 1, 24, / =
p
14 ' 3, 74.
Centrul conicei este dat de sistemul:
_

_
3
2
j
3
2
= 0
3
2
r + 4j + 1 = 0
,
cu solutia C(
10
3
, 1).
Unghiul de rotatie al axelor c = (Or, CA) :
tq2c =
2a
12
a
11
a
22
=
3
4
)c =
1
2
arctan
3
4
.
4
Exercitiul 4 Fie conica () : 3r
2
6rj + 2r + 2j = 0.
1. Determina ti natura si genul conicei.
2. Reduce ti () la forma canonica si reprezenta ti grac.
1.3 Denitii alternative ale conicelor. Excentricitate
Conicele sunt curbele obtinute prin intersectia unui con circular drept cu plane:
5
O alt a denitie a conicelor este urm atoarea
O conic a (nedegenerat a) este locul geometric al punctelor 1 din plan care
au proprietatea c a raportul distantelor de la 1 pn a la un punct x 1 (numit
focar) si la o dreapt a x a d (numit a directoare) este o constant a c, numit a
excentricitatea conicei.
Dac a c = 0, atunci conica este un cerc, dac a 0 < c < 1, atunci ea este o
elips a, pentru c = 1 ) parabol a, iar pentru c 1 ) hiperbol a.
Conicele au numeroase aplicatii n practic a. Amintim doar dou a dintre ele:
spre exemplu, n astronomie, depinznd de energia unui corp aat pe o orbit a,
traiectoria acestuia poate si o elips a, un arc de hiperbol a sau de parabol a. De
asemenea, conicele au aplicatii n comunicatii. Constructia antenelor parabol-
ice (paraboloid de rotatie) utilizeaz a asa-numita proprietate optica a parabolei:
orice raz a paralel a cu axa de simetrie a parabolei este reectat a prin focarul
acesteia (sectiunile cu plane care contin axa de simetrie a paraboloidului sunt
parabole, avnd toate acelasi focar - iar receptorul este plasat n focar).
2 Cuadrice
Prin cuadric a, ntelegem o multime de puncte din spatiu, ale c aror coordonate
(r, j, .) sunt legate printr-o ecuatie de gradul al doilea:
a
11
r
2
+a
22
j
2
+a
33
.
2
+2a
12
rj+2a
13
r.+2a
23
j.+2a
14
r+2a
24
j+2a
34
.+a
44
= 0.
2.1 Sfera
Sfera de centru .(a, /, c) si raz a 1 0 este multimea punctelor din spatiu,
situate la o distant a constant a si egal a cu 1 de punctul ..
Fie 1(r, j, .) un punct arbitrar de pe sfer a.
6
Faptul c a distanta
_
_
.1
_
_
= 1 se scrie (dup a ridicare la p atrat)
(r a)
2
+ (j /)
2
+ (. c)
2
= 1
2
(4)
(ecuatia sferei de centru .(a, /, c) si raz a 1). Prin urmare, sfera este o
cuadric a.
Efectund calculele n relatia de mai sus, vom obtine o egalitate de tipul
r
2
+j
2
+.
2
+:r +:j +j. + = 0, (5)
(unde : = 2a, : = 2/, j = 2c, = a
2
+ /
2
+ c
2
1
2
), numit a ecuatia
general a a sferei.
Cu alte cuvinte, orice ecuatie a unei sfere este de forma (5). Reciproc ns a,
nu orice ecuatie de forma (5) reprezint a o sfer a, dup a cum ne putem convinge
din exemplul de mai jos.
Exemple:
1. Ecuatia r
2
+j
2
+.
2
2r + 4j 4 = 0 se poate scrie ca
(r
2
2r + 1) 1 + (j
2
+ 4j + 4) 4 +.
2
4 = 0,
adic a,
(r 1)
2
+ (j + 2)
2
+.
2
= 9.
Prin urmare, ea reprezint a ecuatia sferei de centru .(1, 2, 0) si raz a 1 =
3.
2. Ecuatia r
2
+j
2
+.
2
2r + 4j + 6 = 0 devine, dup a ce grup am p atrate,
(r 1)
2
+ (j + 2)
2
+.
2
= 1;
ea nu poate reprezenta o sfer a, deoarece, n acest caz am avea 1
2
= 1,
imposibil.
7
Un alt mod de a descrie sfera de centru .(a, /, c) si raz a 1 este cu ajutorul
ecuatiilor parametrice:
_
_
_
r = a +1cos csin0
j = / +1sincsin0
. = c +1cos 0.
.
n particular, pentru sfera de centru O(0, 0, 0) si raz a 1, avem:
_
_
_
r = 1cos csin0
j = 1sincsin0
. = 1cos 0.
Cantit atile (1, c, 0) poart a numele de coordonate sferice ale punctului 1(r, j, .)
din spatiu.
Exercitiul 5 1. Stabili ti daca urmatoarele ecua tii reprezinta sfere si, n caz
armativ, determina ti centrul si raza acestora.
(a) r
2
+j
2
+.
2
2r + 4j + 4 = 0;
(b) r
2
+j
2
+.
2
2r + 4j + 6 = 0;
(c) r
2
+j
2
+ 4r + 2j + 1 = 0.
2. Determina ti sfera care trece prin punctele (1, 0, 0), 1(0, 2, 0), C(0, 0, 3)
si O(0, 0, 0).
3. Fie sfera (o) : (r 3)
2
+ (j 1)
2
+ .
2
= 25 si (1

), planele de ecua tii:

(1

) : r +j +. = `, ` 2 R.
(a) Pentru ` = 0, arata ti ca intersec tia dintre (o) si 1
0
este un cerc, si
determina ti centrul si raza acestuia.
(b) Gasi ti ` 2 R astfel nct planul (1

) sa e tangent la sfera.
4. Determina ti ecua tiile sferelor cu centrele pe axa Or, care trec prin (1, 2, 3)
si sunt tangente la dreapta:
r 1
2
=
j + 3
4
=
.
1
.
8
2.2 Cuadrice pe ecuatii reduse
2.2.1 Elipsoidul
r
2
a
2
+
j
2
/
2
+
.
2
c
2
= 1.
I
Numerele a, /, c 0 se numesc semiaxele elipsoidului.
Intersectiile elipsoidului cu plane paralele cu planele de coordonate rOj,
rO., jO. sunt elipse, puncte sau multimea vid a. Pentru a ne convinge de acest
lucru,s a lu am, de exemplu, plane paralele cu (rOj), adic a, . = ` : obtinem
r
2
a
2
+
j
2
/
2
= 1
`
2
c
2
, ceea ce reprezint a: elipse, pentru ` 2 (c, c); un punct, dac a
` = c; multimea vid a, dac a ` 2 R n [c, c].
2.2.2 Hiperboloidul cu o pnz a
r
2
a
2
+
j
2
/
2

.
2
c
2
= 1
Intersectiile acestuia cu plane paralele cu rOj, anume . = `, sunt elipse, iar
intersectiile cu planele j = co::t. si r = co::t. sunt hiperbole.
9
Hiperboloidul cu o pnz a este o suprafat a dublu riglat a, anume, el este
generat de drepte, altfel spus, el poate construit din bare rectilinii (=suprafat a
riglat a), iar aceast a constructie se poate realiza n dou a moduri distincte (=suprafat a
dublu riglat a).
Dreptele care genereaz a hiperboloidul cu o pnz a poart a numele de gener-
atoare rectilinii ale acestuia.
Pentru a obtine ecuatiile generatoarelor rectilinii, rescriem ecuatia hiper-
boloidului cu o pnz a sub forma
r
2
a
2

.
2
c
2
= 1
j
2
/
2
,
si descompunem diferentele de p atrate n factori
_
r
a
+
.
c
__
r
a

.
c
_
=
_
1 +
j
/
__
1
j
/
_
.
Dac a 1 +
j
/
6= 0,
r
a

.
c
6= 0, putem scrie
r
a
+
.
c
1 +
j
/
=
1
j
/
r
a

.
c
=: `,
adic a,
(G

) :
_
_
_
r
a
+
.
c
= `
_
1 +
j
/
_
`
_
r
a

.
c
_
= 1
j
/
,
ceea ce reprezint a o familie de drepte ce sunt n ntregime continute n hiper-
boloidul cu o pnz a (orice punct de pe (G

) se a a si pe hiperboloid).
Cazul 1 +
j
/
= 0,
r
a

.
c
= 0 poate inclus formal n scrierea de mai sus,
anume, cu valoarea ` = 1.
De asemenea, putem grupa termenii de semn contrar, si g asim cea de-a doua
familie de generatoare rectilinii:
(G

) :
_
_
_
r
a
+
.
c
= j
_
1
j
/
_
j
_
r
a

.
c
_
= 1 +
j
/
,
Formal, pentru j = 1, vom avea, (G
1
) : 1
j
/
= 0,
r
a

.
c
= 0.
Cteva propriet ati ale generatoarelor (G

) si (G

) :
Prin ecare punct '(r
0
, j
0
, .
0
) al hiperboloidului cu o pnz a trece exact
o generatoare (G

) si exact o generatoare (G

).
Generatoarele (G

) obtinute pentru valori diferite ale lui ` nu se inter-

secteaz a (sunt necoplanare); analog pentru (G

).
Forma de hiperboloid cu o pnz a este des utilizat a n constructii (turnurile
de r acire ale unor fabrici).
10
2.2.3 Hiperboloidul cu dou a pnze
r
2
a
2
+
j
2
/
2

.
2
c
2
= 1
Intersectiile cu plane paralele cu (rOj) : . = ` = co::t., sunt:, elipse, pentru
j`j c, punct, pentru ` = c si multimea vid a pentru j`j < c. Intersectiile cu
planele j = co::t. si r = co::t. sunt hiperbole.
2.2.4 Paraboloidul eliptic . =
r
2
a
2
+
j
2
/
2
Intersectiile cu plane . = co::t. sunt elipse, iar intersectiile cu plane j =
co::t. si r = co::t. sunt parabole.
11
2.2.5 Paraboloidul hiperbolic . =
r
2
a
2

j
2
/
2
Intersectiile cu plane orizontale . = c (const.) sunt hiperbole, cu exceptia
intersectiei cu planul rOj, care const a din reuniunea a dou a drepte. Intersectiile
cu planele r = co::t. si j = co::t. sunt parabole.
Paraboloidul hiperbolic este si el o suprafat a dublu riglat a. Genera-
toarele acestuia se obtin descompunnd n factori membrul drept al ecuatiei:
. =
_
r
a
+
j
/
__
r
a

j
/
_
si grupnd termeni de grad 1:
(G

) :
_
_
_
`
_
r
a
+
j
/
_
= .
r
a

j
/
= `
, (G

) :
_
_
_
j
_
r
a

j
/
_
= .
r
a
+
j
/
= j
.
Propriet ati:
Prin ecare punct al paraboloidului hiperboloc trece exact o generatoare
(G

) si, respectiv, exact o generatoare (G

).
Generatoarele distincte apartinnd aceleiasi familii nu se intersecteaz a n-
tre ele (sunt necoplanare).
12
2.2.6 Conul eliptic
r
2
a
2
+
j
2
/
2

.
2
c
2
= 0
Intersectiile cu plane orizontale . = ` 6= 0 sunt elipse. n particular, pentru
a = /, se obtine un con circular.
2.2.7 Cilindri
cilindrul eliptic
r
2
a
2
+
j
2
/
2
= 1 cilindrul hiperbolic
r
2
a
2

j
2
/
2
= 1
13
cilindrul parabolic j
2
= 2jr
Exercitiul 6 Gasi ti generatoarele rectilinii ale hiperboloidului
r
2
4
+j
2

.
2
9
= 1,
care trec prin (2, 0, 0). Determina ti unghiul acestora.
Exercitiul 7 Determina ti generatoarele rectilinii ale paraboloidului hiperbolic
r
2
4
j
2
= ., care sunt paralele cu planul r +j +. = 3.
14