CAPITOLUL

Conice

4.1 Elipsa
Denitie si ecuatie canonic a Denitia 4.1. Se numeste elips locul geometric al punctelor din plan pentru care a suma distantelor de la ele p n la dou puncte xe F1 si F2 , numite focare este a a a constant , egal cu 2a, presupun ndu-se c distanta dintre cele dou focare este 2c, a a a a a unde c este un num r real pozitiv sau nul, veric nd inegalitatea c < a. a a Desigur, dac focarele sunt confundate, elipsa este un cerc. a Pentru a deduce ecuatia elipsei, construim un sistem de coordonate ortonormat n plan n modul urm tor. Alegem ca origine mijlocul segmentului F1 F2 si alegem ca a ax Ox dreapta F1 F2 orientat astfel nc t F2 s aib abscis pozitiv . Prin urmare, a a a a a a a focarele vor avea coordonatele F1 (c, 0) si F2 (c, 0). Axa Oy se alege astfel nc t a s se completeze un sistem ortonormat drept (deci, n particular, ca dreapt , aceast a a a ax nu este altceva dec t mediatoarea segmentului F1 F2 . Dac cumva elipsa este un a a a cerc (adic c = 0), atunci orice sistem de coordonate drept ortonormat, cu originea a n centrul cercului, va satisface necesitile noastre. at

112 C APITOLUL 4 Fie M (x, y) un punct oarecare al elipsei. Atunci avem, pe de-o parte, F1 M = (x + c)2 + y 2 , F2 M = (x c)2 + y 2 . (4.1.1)

Pe de alt parte, din denitia elipsei, trebuie s avem a a F1 M + F2 M = 2a. Combin nd aceste dou ecuatii, obtinem: a a (x + c)2 + y 2 + (x c)2 + y 2 = 2a. (4.1.3) (4.1.2)

Aceasta este, de fapt, ecuatia elipsei, ntruc t punctele elipsei, si numai ele, veric a a aceast ecuatie. a Vom stabili acum o alt form , mai atractiv , pentru ecuatia (4.1.3) a elipsei. Trea a a cem ultimul termen din ecuatie n membrul drept si ridic m la p trat. Dup reducerea a a a termenilor asemnea, obtinem: a (x x)2 + y 2 = a2 cx.

Ridic nd din nou la p trat si regrup nd termenii, obtinem: a a a (a2 c2 )x2 + a2 y 2 = a2 (a2 c2 ) sau, nc , a y2 x2 + 2 = 1. a2 a c2 Introducem acum o nou cantitate, a b= a 2 b2 ; (4.1.4)

conform ipotezelor noastre, aceast cantitate este real . Avem, prin urmare, a a b2 = a2 c2 , prin urmare ecuatia (4.1.4) devine x2 y 2 + 2 = 1. a2 b (4.1.6) (4.1.5)

C ONICE 113 Am demonstrat p n acum c ecare punct al elipsei veric ecuatia (4.1.6). Vom a a a a ar ta acum c si armatia invers este adev rat , n sensul c orice punct M (x, y) a a a a a a ale c rui coordonate veric ecuatia (4.1.6), este un punct al elipsei, adic veric a a a a ecuatia (4.1.2). Din ecuatia (4.1.6), obtinem y 2 = b2 1 x2 a2 .

Utiliz nd aceast relatie si egalitatea (4.1.5), obtinem a a F1 M = = (x + c)2 + y 2 = x2 + 2cx + c2 + b2 c +a a

2

c2 2 x + 2cx + a2 + a2

b2 2 x = a2 c = a+ x . a

Cum, n virtutea relatiei (4.1.6), |x| a si, n plus, c < a, avem c F1 M = a + x. a (4.1.7)

Exact la fel se obtine

c (4.1.8) F1 M = a x. a Insum nd ultimele dou egaliti, obtinem egalitatea (4.1.2). Astfel, relatia (4.1.6) a a at este ecuatia elipsei. Ea se numeste ecuatia canonic a elipsei. a Studiul formei. Plec nd de la ecuatia (4.1.6), vom studia forma elipsei. Coordoa natele punctelor de pe elips sunt supuse restrictiilor |x| a si |y| b. Prin urmare, a elipsa este m rginit de un dreptunghi de laturi 2a si 2b, cu laturile paralele cu axele a a si cu centrul n origine. Mai departe, remarc m c n ecuatia (4.1.6) a elipsei apar nu a a mai puteri pare ale coordonatelor, de aceea elipsa este simetric fata de axe si, deci, a si fata de origine. Aceasta nseamn c dac punctul M (x, y) apartine elipsei, atunci a a a acelasi lucru este valabil pentru punctele M (x, y), M (x, y) si M (x, y). Prin urmare, pentru a determina forma elipsei, este sucient s consider m portiunea ei a a cuprins n primul cadran al axelor de coordonate, iar n celelalte cadrane constructia a ei se poate face prin simetrie. Pentru primul cadran, din ecuatia (4.1.6) se obtine: y= b a a2 x 2 . (4.1.9)

114 C APITOLUL 4 Din aceast ecuatie se poate constata usor c y este o functie descresc toare si cona a a cav de x, pe intervalul [0, a]. a Axele de simetrie ale elipsei (axele Ox si Oy), se numesc, pur si simplu, axe, iar centrul de simetrie (originea coordonatelor), se numeste centrul elipsei. Punc tele A1 , A2 , B1 si B2 , n care axele se intersecteaz cu elipsa, se numesc v rfuri ale a a elipsei. Termenul de semiaxe sefoloses te at t pentru segmentele OA1 , OA2 , OB1 si a ipotezele noastre, c nd focarele elipsei OB2 , c t si pentru lungimile lor, a si b. In a a sunt pe axa Ox, din relatia (4.1.5) rezult c a > b. acest caz, a se numeste se a a In miax mare, iar b semiax mic . Totusi, ecuatia (4.1.6) are sens si n cazul n care a a a a < b; aceasta va , ns , ecuatia unei elipse care are focarele pe axa Oy, n loc de a Ox, iar semiaxa mare va egal cu b. a Un al treilea caz posibil este cel n care a = b. acest caz, ecuatia (4.1.6) se In transform n a x2 + y 2 = a2 . (4.1.10) cele ce urmaz vom privi cercul ca un caz particular de elips , n care cele dou In a a a semiaxe sunt egale, iar focarele coincid cu centrul cercului. Elipsa (4.1.6) se poate obtine din cercul (4.1.10) n modul urm tor. Alegem un a sistem ortonormat de coordonate xOy. Consider m transformarea planului care asoa ciaz unui punct arbitrar M (x, y) un punct M (x , y ), ale c rui coordonate sunt date a a de formulele b (4.1.11) x = x, y = y. a Aceast transformare se numeste scalare paralel cu axa Oy. Ca s obtinem imaginea a a cercului (4.1.10) prin aceast scalare, nlocuim n ecuatia sa expresiile: a x = x , y = obtinute din (4.1.11). Ca rezultat, g sim a x 2 y 2 + 2 = 1, a2 b adic ecuatia elipsei de semiaxe a si b. a Excentricitatea. Se numeste excentricitate a elipsei num rul real a = c/a. (4.1.12) a y, b

C ONICE 115 Intruc t, din ipoteza f cut initial, c < a, rezult c < 1. cazul cercului, focarele a a a a a In coincid, de aceea c = 0, iar excentricitatea este = 0. Rescriem egalitatea (4.1.12) sub forma = 1 (b/a)2 .

De aici se observ c excentricitatea determin forma elipsei: cu c t este mai a a a a aproape de zero, cu at t elipsa este mai apropiat de un cerc; dac excentricitatea a a a elipsei creste, elipsa devine tot mai turtit . a Razele focale. Se numesc raze focale ale unui punct M al elipsei segmentele de dreapt care unesc acest punct cu focarele F1 si F2 ale elipsei. Lungimile lor, r1 si r2 a sunt date de formulele (4.1.7), respectiv (4.1.8), pe care le putem rescrie sub forma r1 = a + x, r2 = a x. Parametrul focal. Ducem printr-un focar (de exemplu F2 ) al elipsei (4.1.6) o dreapt a , perpendicular pe axa Ox. Fie M punctul de intersectie dintre dreapta si elips , a a situat deasupra axei Ox. Lungimea segmentului F2 M se numeste parametru focal al elipsei si se noteaz cu p. a Intruc t dreapta are ecuatia x = c, un calcul foarte a simplu ne conduce la concluzia c a p= b2 . a (4.1.13)

Ecuatiile parametrice. Fie elipsa de ecuatie (4.1.6), cu a > b. Descriem n jurul centrului elipsei dou cercuri, unul de raz a, cel lalt de raz b. Ducem din centrul a a a a elipsei o semidreapt oarecare si not m cu t unghiul format de aceast semidreapt a a a a cu axa Ox. Presupunem c semidreapta construit intersecteaz cercul mic n punctul a a a P , iar cercul mare n punctul Q. Ducem prin punctul P o dreapt paralel cu axa a a Ox, iar prin punctul Q o dreapt paralel cu axa Oy. Vom demonstra c punctul a a a M (x, y) n care ele se intersecteaz este pe elipsa dat . Not nd cu P1 si Q1 proiectiile a a a punctelor P si Q pe axa Ox, obtinem x = (OQ1 ) = OQ cos t = a cos t, y = (QM ) = (P1 P ) = OP sin t = b sin t.

116 C APITOLUL 4 Astfel, x = a cos t, y = b sin t. (4.1.14) Inlocuind expresiile (4.1.14) n ecuatia (4.1.6), ne putem convinge c ea este a vericat pentru ecare valoare a lui t. Prin urmare, ecuatiile (4.1.14) sunt ecuatiile a parametrice ale elipsei (4.1.6). Intersectia cu o dreapt . Tangenta la o elips . Vom studia num rul de puncte a a a de intersectie pe care l poate avea o dreapt cu o elips . Vom presupune, mai nt i, a a a c dreapta nu este paralel cu axa Oy. Atunci ecuatia sa se poate scrie cu ajutorul a a pantei: y = kx + m. (4.1.15) Pentru a determina punctele de intersectie ale acestei drepte cu elipsa (4.1.6), nlocuim expresia lui y din formula (4.1.15) n ecuatia (4.1.6). Obtinem: x2 (kx + m)2 + =1 a2 b2 sau Aceast ecuatie ne d abscisele punctelor de intersectie. a a Intruc t este o ecuatie de a gradul doi, vor ntotdeauna dou puncte de intersectie (distincte, confundate sau a imaginare). Discriminantul ecuatiei este: = 4a4 k2 m2 4a2 (m2 b2 )(a2 k2 + b2 ) = 4a2 b2 (a2 k2 + b2 m2 ). Semnul discriminantului este dat de factorul s = a2 k2 + b2 m2 . Putem avea, deci, urm toarele situatii: a 1. dac a2 k2 + b2 < m < a2 k2 + b2 , atunci > 0, iar dreapta si elipsa au a dou puncte comune; a 2. dac m = a2 k2 + b2 , atunci = 0, adic dreapta are un singur punct a a comun cu elipsa (dreapta este tangent elipsei); a 3. dac m , a2 k2 + b2 a a2 k2 + b2 , , atunci < 0, iar dreapta si elipsa nu au puncte comune. (a2 k2 + b2 )x2 + 2a2 kmx + a2 (m2 b2 ) = 0.

C ONICE 117 Prin urmare, pentru orice pant k exist dou tangente la elips , av nd aceast pant , a a a a a a a anume y = kx a2 k2 + b2 . (4.1.16) Dac dreapta este paralel cu axa Oy, atunci ecuatia sa este de forma x = h. a a Dac nlocuim n ecuatia elipsei, obtinem a h2 y 2 + 2 = 1, a2 b de unde y 2 = b2 1 h2 a2 .

De aici se observ imediat c dreapta x = h intersecteaz elipsa n dou puncte a a a a distincte dac h (a, a), este tangent elipsei dac h = a si nu intersecteaz a a a a elipsa dac h (, a) (a, ). a Problema tangentei la o elips se poate aborda si ntr-un alt mod. Anume, presua punem c vrem s determin m ecuatia tangentei ntr-un punct dat (x0 , y0 ) al elipsei. a a a Pentru a xa ideile, presupunem c x0 si y0 sunt ambele pozitive. Atunci ele se a a a pe o ramur a elipsei care poate descris prin ecuatia a a y=b 1 x2 . a2

Pentru a scrie ecuatia tangentei, avem nevoie, mai nt i, de derivata lui y n x0 : a y (x0 ) = b
x0 a2

x2 0 a2

b2 x 0 , a2 y 0

unde am inut cont de faptul c punctul (x0 , y0 ) veric ecuatia elipsei. Prin urmare, t a a dup cum se stie din analiz , ecuatia tangentei este a a y y0 = y (x0 )(x x0 ) = Dac nmultim aceast ecuatie cu a a
y0 b2

b2 x 0 b2 x 2 0 x+ . a2 y 0 y0 a2

obtinem

2 xx0 x2 yy0 y0 0 2 = 2 + 2 b2 b a a

118 C APITOLUL 4 sau, folosind din nou ecuatia elipsei (pentru (x0 , y0 )), xx0 yy0 + 2 = 1, a2 b adic ecuatia tangentei ntr-un punct al unei elipse se poate scrie prin dedublare. a Acelasi rezultat se obtine, f r dicultate, si dac punctul de pe elips se a pe una aa a a a dintre celelalte ramuri. Vom descrie, n cele ce urmeaz , o alt metod de a obtine ecuatia tangentei a a a ntr-un punct al unei elipse. Fie, prin urmare, M0 (x0 , y0 ) un punct al elipsei x2 y 2 + 2 = 1. a2 b Ecuatiile parametrice ale unei drepte care trece prin M0 vor : x = x0 + lt, y = y0 + mt. Dac nlocuim n ecuatia elipsei, obtinem: a
2 b2 (x2 + 2tlx0 + l2 t2 ) + a2 (y0 + 2tmy0 + m2 t2 ) a2 b2 = 0 0

sau, grup nd dup puterile lui t, a a

2 t2 b2 l2 + a2 m2 + 2t(a2 lx0 + b2 my0 ) + b2 x2 + a2 y0 a2 b2 = 0. 0

Cum punctul M0 este pe elips , termenul liber al ecuatiei trebuie s e egal cu zero, a a deci ecuatia se reduce la t2 b2 l2 + a2 m2 + 2t(b2 lx0 + a2 my0 ) = 0. Pentru ca dreapta s e tangent elipsei, este necesar ca ecuatia de mai sus s aib a a a a r d cin dubl . Aceasta se poate nt mpla dac si numai dac termenul de gradul a a a a a a a nt i dispare, adic dac avem a a a b2 lx0 + a2 my0 = 0. Dac vectorul director al dreptei este v(l, m), ecuatia de mai sus nseamn c veca a a 2 x , a2 y ) este perpendicular pe dreapt , adic acest vector este vectorul torul n(b 0 a a 0

C ONICE 119 perpendicular pe tangent . De aici rezult c ecuatia tangentei se poate scrie sub a a a forma b2 x0 (x x0 ) + a2 y0 (y y0 ) = 0 sau Cum, din nou, punctul M0 este pe elips , termenul liber este a2 b2 , deci ecuatia a tangentei se scrie b2 x0 x + a2 y0 y a2 b2 = 0 sau xx0 yy0 + 2 = 1. a2 b (4.1.17)
2 b2 x0 x + a2 y0 y b2 x2 a2 y0 = 0. 0

4.2 Hiperbola
Denitia si deducerea formei canonice Consider m c se dau, n plan, dou puncte a a a F1 si F2 , distanta dintre care este egal cu 2c. Mai alegem un num r real a, care ve a a ric inegalitatea a 0 < a < c. (4.2.1) Denitia 4.2. Se numeste hiperbol gura geometric format din toate punctele din a a a plan pentru care valoarea absolut a diferentei distantelor p n la punctele xe f1 si a a a F2 este constant , egal cu 2a. Punctele F1 si F2 se numesc focare ale hiperbolei. a a Este clar acum de ce am impus dubla inegalitate (4.2.1): dac a = 0, atunci a gura este neinteresant , ntruc t ea se reduce la o dreapt (mediatoarea segmentului a a a F1 F2 ), n timp ce dac a > c, gura este multimea vid . a a Vom stabili acum ecuatia hiperbolei. acest scop, alegem un reper cartezian n In care axa Ox s coincid cu dreapta F1 F2 , cu sensul de la F1 nspre F2 . Originea a a o alegem n mijlocul segmentului F1 F2 . Prin urmare, coordonatele focarelor vor F1 (c, 0) si F2 (c, 0). Dac M (x, y) este un punct oarecare al hiperbolei, atunci, n a conformitate cu denitia, avem |F1 M F2 M | = 2a sau F1 M F2 M = 2a. (4.2.2)

120 C APITOLUL 4 Dac nlocuim n ecuatia (4.2.2) expresiile a F1 M = obtinem (x + c)2 + y 2 (x + c)2 + y 2 = 2a. (4.2.3) Aceasta este ecuatia hiperbolei. cele ce urmeaz , vom obtine o form mai simpl In a a a a ei. Trecem al doilea radical n membrul drept si ridic m ambii membrii la p trat si a a obtinem cx a2 = a (x c)2 + y 2 Dac ridic m din nou la p trat si reducem termenii asemenea, obtinem a a a (c2 a2 )x2 a2 y 2 = a2 (c2 a2 ) sau x2 y2 2 = 1. a2 c a2 b= c2 a2 . (x + c)2 + y 2 , F2 M = (x c)2 + y 2 ,

(4.2.4)

introducem acum m rimea a

virtutea inegalitii (4.2.1), ea este real . Atunci In at a b2 = c2 a2 , iar ecuatia (4.2.4) cap t forma aa x2 y 2 2 = 1. a2 b (4.2.6) (4.2.5)

Am demonstrat p n acum c toate punctele hiperbolei, care veric , deci, ecuatia (4.2.3), a a a a veric , de asemenea, ecuatia (4.2.6). Vom demonstra, acum, c si armatia invers a a a este adev rat . Fie, prin urmare, M (x, y) un punct ce veric ecuatia (4.2.6). Atunci a a a y 2 = b2 x2 1 . a2

C ONICE 121 Folosind aceast relatie si egalitatea (4.2.5), obtinem a F1 M = = (x + c)2 + y 2 = x2 + 2cx + c2 + b2 2 x b2 = a2

c2 2 c x + 2cx + a2 = x + a . a2 a c xa . a

(4.2.7)

mod analog, se obtine In F2 M =

(4.2.8)

Cum din egalitatea (4.2.6) rezult c |x| a, iar, n virtutea inegalitii (4.2.1), c > a, a a at rezult c pentru x a formulele (4.2.7) si (4.2.8) ne conduc la a a F1 M = Prin urmare, F1 M F2 M = 2a. Pentru x a avem c F1 M = x a, a Prin urmare, F1 M F2 M = 2a. Asadar, orice punct care veric ecuatia (4.2.6) veric , de asemenea, ecuatia (4.2.2), a a deci si ecuatia (4.2.3). Prin urmare, ecuatia (4.2.6) este echivalent cu ecuatia hiper a bolei. Ea se numeste ecuatia canonic a hiperbolei. a Studiul formei hiperbolei. Asimptote. Din ecuatia (4.2.6) se vede imediat c a |x| a. Aceasta nseamn c hiperbola este situat , n ntregime, n afara benzii a a a verticale delimitat de dreptele x = a si x = a. a Ca si n cazul elipsei, n ecuatia canonic a hiperbolei intr numai puteri pare a a ale variabilelor x si y, ceea ce nseamn c si hiperbola are dou axe de simetrie a a a (axele de coordonate) si un centru de simetrie (originea coordonatelor). De aceea, este sucient s studiem forma hiperbolei n primul cadran al axelor de coordonate, a c F2 M = x + a. a (4.2.10) c x + a, a F2 M = c x a. a (4.2.9)

122 C APITOLUL 4 ntruc t n celelalte trei se poate, apoi, deduce prin simetrie. acest cadran, se a In obtine, din ecuatia (4.2.6): y= b a x 2 a2 , x a. (4.2.11)

Gracul acestei functii, care ncepe din punctul A(a, 0) este nem rginit la dreapta si a superior. Este usor de constatat c dreapta a y= b x a (4.2.12)

este asimptot oblic la + a acestui grac. Este, de asemenea, clar, din motive de a a simetrie, c dreptele a b y= x a sunt, ambele, asimptote oblice la gracul hiperbolei, at t la +, c t si la . a a cazul elipsei, am v zut c exist un dreptunghi, cu centrul n origine si de laturi In a a a 2a, respectiv 2b, cu laturile paralele cu axele de coordonate, care contine ntreaga elips si care este, de asemenea, tangenr elipsei. Un rol asem n tor l joac n cazul a a a a hiperbolei acelasi dreptunghi, at ta doar c : a a hiperbola se a n exteriorul dreptunghiului; a doar dou dintre laturile dreptunghiului sunt tangente la elips si a a diagonalele acestui triunghi (dreptele lor suport, de fapt) sunt chiar asimptotele hiperbolei. Hiperbola este o gur alc tuit din dou ramuri. Semnul + din egalitatea (4.2.2) a a a a corespunde ramurii din dreapta, n timp ce semnul corespunde ramurii din st nga. a Centrul de simetrie al hiperbolei se numeste, pursi simplu, centrul hiperbolei. Axele sale de simetrie se numesc axele hiperbolei. Mai precis, axa care intersecteaz hia perbola se numeste ax real , n timp ce axa ce nu o intersecteaz se numeste ax a a a a imaginar . Punctele A1 si A2 , n care axa real intersecteaz hiperbola se numesc a a a v rfuri ale hiperbolei. De asemenea, ca si n cazul elipsei, numerele a si b se numesc a semiaxe ale hiperbolei. Dac a = b, atunci hiperbola se numeste echilater . E usor a a de constatat c n cazul unei hiperbole echilatere asimptotele formeaz un unghi de a a 45 cu axa Ox.

C ONICE 123 Al turi de hiperbola (4.2.6), se poate considera si curba de ecuatie a x2 y 2 + 2 = 1. a2 b (4.2.13)

Se poate vedea cu usurinta c si aceast curb este o hiperbol , pentru care focarele a a a a sunt situate pe axa Oy. Vom spune despre cele dou hiperbole (care au aceleasi axe a si aceleasi asimptote) c sunt conjugate. a Excentricitatea. Se numeste excentricitate a hiperbolei num rul a = c = a 1+ b a
2

Este clar, din ns si denitia hiperbolei, c > 1. Excentricitatea determin forma a a a dreptunghiului fundamental, deci, n ultim instanta, forma hiperbolei. Astfel, cu c t a a excentricitatea este mai mare, cu at t cele dou ramuri ale hiperbolei se apropie mai a a mult de axa Oy si, cu c t excentricitatea este mai apropiat de 1, cu at t hiperbola se a a a apropie mai tare de axa Ox. Intersectia hiperbolei cu o dreapt . Tangenta la o hiperbol . Analog cu ceea a a ce am f cut n cazul elipsei, ne vom ocupa acum de problema intersectiei dintre o a hiperbol dat de ecuatia implicit (4.2.6) si o dreapt . a a a a S presupunem, mai nt i, c dreapta nu este orizontal . Atunci ecuatia ei se a a a a poate scrie cu ajutorul pantei, adic a y = kx + m. (4.2.14)

Dac nlocuim pe y din formula de mai sus n ecuatia (4.2.6) a hiperbolei, obtinem a ecuatia care ne d abscisa (sau abscisele) punctului (sau punctelor) de intersectie: a (b2 a2 k2 )x2 2a2 kmx a2 (b2 + m2 ) = 0. (4.2.15)

Aceast ecuatie se numeste ecuatia de intersectie. Dac b2 a2 k2 = 0, atunci a a ecuatia (4.2.15) este de gradul doi, deci pentru a determina num rul r d cinilor sale a a a reale trebuie s facem apel la discriminantul ecuatiei. Avem a = 4 a2 b2 b2 + a2 k2 m2 . (4.2.16)

124 C APITOLUL 4 Pentru ca dreapta s e tangent la hiperbol , trebuie s avem = 0, adic a a a a a a2 k2 = b2 + m2 . Este clar c , ntruc t b = 0, vom avea, ntotdeauna, dou tangente, pentru un m dat. a a a Dac > 0, adic dac a a a a2 k2 < b2 + m2 , atunci dreapta si hiperbola vor avea dou puncte n comun. a Dac < 0, adic dac a a a a2 k2 > b2 + m2 , atunci dreapta si hiperbola nu vor avea n comun. Dac , pe de alt parte, b2 a2 k2 = 0, atunci sunt posibile dou situatii: a a a 1. m = 0; 2. m = 0. prima situatie, avem dou drepte, de pante k = b/a, care trec prin origine. Este In a clar c aceste dou drepte nu sunt altceva dec t asimptotele hiperbolei, despre care a a a stim, deja, c nu au puncte comune cu hiperbola. a ce-a de-a doua situatie, avem de-a face cu drepte care sunt paralele cu asimpIn totele hiperbolei, asadar ele intersecteaz hiperbola exact ntr-un punct. a Ecuatia tangentei la hiperbol prin dedublare. a ca si n cazul elipsei, se obtine xx0 yy0 2 =1 a2 b pentru ecuatia tangentei n punctul M0 (x0 , y0 ) al hiperbolei. Utiliz nd exact aceeasi metod a a

4.3 Parabola
Denitia si ecuatia canonic a Denitia 4.3. Se numeste parabol locul geometric al punctelor din plan care sunt a egal dep rtate de o dreapt x , numit directoare si de un punct x F , numit a a a a focar.

C ONICE 125 Fie p distanta de la punctul F la dreapta . Construim un sistem rectangular de coordonate n plan n modul urm tor. calitate de ax Ox alegem perpendiculara a In a cobor t din punctul F pe dreapta , cu sensul de la directoare nspre focar, n timp aa ce axa Oy va mediatoarea segmentului determinat de F si piciorul perpendicularei cobor te din F pe , cu sensul ales astfel nc t reperul xOy s e drept, unde O este a a a punctul de intersectie a celor dou axe de coordonate. Aceasta nseamn c punctul a a a F are coordonatele (p/2, 0), n timp ce ecuatia dreptei este x = p/2. Fie, acum, M (x, y) un punct oarecare al parabolei. Atunci, distanta de la M la F este egal cu a p 2 + y2 , x d(M, F ) = 2 n timp ce distanta de la M la este p d(M, ) = x + . 2 Asadar, ecuatia parabolei este, conform denitiei, p p 2 + y2 = x + . 2 2 Este usor de constatat c egalitatea (4.3.1) poate avea loc doar dac a a p p =x+ , x+ 2 2 adic dac a a p x . 2 ceea ce nseamn c ecuatia parabolei, (4.3.1) se poate rescrie sub forma a a x x (4.3.1)

p p 2 + y2 = x + . (4.3.2) 2 2 Prin ridicare la p trat, aceast ecuatie este echivalent (n acest caz particular!!) cu a a a ecuatia p 2 p 2 + y2 = x + x 2 2 sau, dup reducerea termenilor asemenea, cu ecuatia a y 2 = 2px. Ecuatia (4.3.3) se numeste ecuatia canonic a parabolei de parametru p. a (4.3.3)

126 C APITOLUL 4 Forma parabolei. Remarc m, nainte de toate, c din ecuatia canonic (4.3.3) rea a a zult imediat c x poate lua doar valori nenegative, prin urmare parabola dat de a a a aceast ecuatie este situat de partea dreapt a axei Oy. a a a Cum ecuatia (4.3.3) contine variabila y doar la puterea a doa, rezult c para a a bola este simetric fata de axa Ox si, deci, pentru studiul formei, este sucient s a a examin m partea din parabol situat n primul cadran. acest cadran, ecuatia paa a a In rabolei se poate scrie sub forma y= 2px. (4.3.4)

Dac se calculeaz primele dou derivate ale lui y, se obtine imediat c a a a a y = respectiv 1 , 2px (4.3.5)

2 2p y = . 4(px)3/2

(4.3.6)

Asadar, pe intervalul (0, ), y > 0, n timp ce y < 0. Aceasta nseamn c functia a a y este strict cresc toare si concav pe acest interval. Forma curbei n cadranul al a a patrulea se obtine din cea din cadranul 1, printr-o reexie fata de axa Ox. Axa de simetrie a parabolei (4.3.3), adic axa Ox, se numeste axa parabolei, a n timp ce punctul n care parabola intersecteaz axa (originea, n cazul nostru), se a numeste v rful parabolei. a Parametrul parabolei. M rimea p care apare n ecuatia canonic (4.3.3) se numeste a a parametru focal sau, pur si simplu, parametru al parabolei. Vom indica, sn cele ce urmeaz , o alt interpretare geometric a acestui parametru. Consider m dreapta a a a a care trece prin focarul parabolei si este perpendicular pe axa parabolei. Se observ , a a imediat, c ecuatia acestei drepte este a x= p . 2 (4.3.7)

Fie M1 si M2 punctele de intersectie dintre aceast dreapt si parabol . Rezolv nd a a a a sistemul de ecuatii format de ecuatiile (4.3.3) si (4.3.7), obtinem y = p, prin urmare p = F M1 . (4.3.8)

C ONICE 127 Astfel, parametrul p al parabolei este egal cu lungimea perpendicularei ridicate pe axa parabolei, ntre focarul parabolei si punctul n care perpendiculara intersecteaz a parabola. Parametrul este cel care deneste forma si dimensiunile parabolei. Observatie. Al turi de ecuatia (4.3.3), tot parabole denesc si urm toarele trei ecuatii a a (canonice!): y 2 = 2px, x2 = 2py, x2 = 2py. (4.3.9) Astfel, prima ecuatie ne d o parabol simetric fata de axa Oy n raport cu para a a a bola (4.3.3), iar celelalte dou parabole se obtin aplic nd o rotatie de 90 , respectiv a a 90 , parabolei (4.3.3), n jurul originii. Intersectia parabolei cu o dreapt . Tangenta la o parabol . Consider m para a a a bola (4.3.3) si o dreapt , pe care o consider m, n prima instanta, nevertical . Pentru a a a a determina punctele de intersectie, trebuie s rezolv m sistemul a a y 2 = 2px, y = kx + b. Inlocuind cea de-a doua ecuatie n prima, obtinem ecuatia n x: k2 x2 + 2(kb p)x + b2 = 0. (4.3.10)

Aceast ecuatie se numeste ecuatia de intersectie dintre parabol si dreapt . Cum ea a a a este o ecuatie de gradul doi n x, nseamn c parabola si dreapta pot avea n comun a a dou puncte distince, un singur punct (sau dou puncte confundate) sau niciun punct, a a n functie de discriminantul ecuatiei (4.3.10). Un calcul simplu ne arat c discriminantul este dat de a a = 4p(p 2bk). Prin urmare, (i) Parabola si dreapta au dou puncte distincte n comun dac a a > 0, adic a kb < p . 2 (4.3.11)

128 C APITOLUL 4 (ii) Parabola si dreapta au dou puncte confundate n comun (adic , de fapt, un a a singur punct) dac a p = 0, adic kb = . a 2 acest caz parabola si dreapta sunt tangente. De remarcat c , ntruc t parameIn a a trul p al parabolei este strict pozitiv, rezult c (devreme ce kb = 0): a a tangenta la o parabol nu poate orizontal (mai precis, n cazul general, a a nu poate paralel cu axa parabolei); a nu exist tangente neverticale la o parabol care s treac prin v rful paa a a a a rabolei. (iii) Parabola si dreapta nu au puncte n comun dac a < 0, adic a kb > p . 2

particular, orice dreapt paralel cu axa parabolei (adic orizontal ) intersecIn a a a a teaz parabola n dou puncte distincte; de asemenea, orice dreapt (nevertica ) a a a a care trece prin origine intersecteaz parabola n dou puncte distincte. a a S analiz m, acum, intersectia dintre parabola (4.3.3) si o dreapt vertical . acest a a a a In caz, avem de rezolvat sistemul de ecuatii: y 2 = 2px, x = a, care ne conduce la ecuatia de intersectie (n y de data aceasta); y 2 2ap = 0. Cum, din nou, p > 0, intersectia este: (i) o pereche de puncte distincte, dac a > 0; a (ii) o pereche de puncte confundate (adic un singur punct) dac a = 0. Dreapta a a este, n acest caz tanget parabolei. Ea coincide cu axa Oy. a (iii) multimea vid , dac a < 0. a a (4.3.12)

C ONICE 129 Ecuatia tangentei ntr-un punct al parabolei. Plec m, din nou, de la ecuatia ca a nonic a parabolei si consider m o dreapt care intersecteaz parabola ntr-un punct a a a a M0 (x0 , y0 ). Ecuatiile parametrice ale dreptei vor , deci x = x0 + lt, y = y0 + mt. Inlocuind n ecuatia parabolei, obtinem (y0 + mt)2 = 2p(x0 + lt) sau, dup ce facem calculele, a
2 m2 t2 + 2t(pl + my0 ) + y0 2p0 = 0.

Termenul liber se anuleaz , deoarece M0 se a pe parabol , deci ecuatia se reduce a a a m2 t2 + 2t(pl + my0 ) = 0. Conditia de tangenta nseamn , ca si n cazul celorlalte conice, c ecuatia de intersectie a a trebuie s aib solutie dubl , deci, n cazul nostru, coecientul lui t trebuie s e zero: a a a a pl + my0 v(l, m) n(p, y0 ) = 0, adic vectorul n(p, y0 ) este vectorul normal al tangentei. Prin urmare, ecuatia tana gentei este: p(x x0 ) + y0 (y y0 ) = 0 sau yy0 = p(x + x0 ), unde am utilizat, din nou, faptul c punctul M0 apartine parabolei. Si de data aceasta, a ca si n cazul conicelor, spunem c aceast form a ecuatiei parabolei a fost obtinut a a a a prin dedublare. E o mic diferenta fata de cazul celorlalte dou conice, pentru c aici a a a apare x la puterea nt i. De data asta, regula de dedublare nseamn c : a a a x se nlocuies te cu (x + x0 )/2; y 2 se nlocuieste cu yy0 .

130 C APITOLUL 4

4.4 Probleme
Problema 4.1. Determinati locul geometric al mijloacelor coardelor elipsei y2 = 1, care sunt paralele cu dreapta x + 2y = 1. 9 x2 + 25

Problema 4.2. Se consider elipsa x2 + 4y 2 = 25. S se determine coardele care a a trec prin A(7/2, 7/4) pentru care punctul A este mijlocul lor. Problema 4.3. Prin punctul M (0, 3) s se duc o dreapt care s intersecteze elipsa a a a a 2 + 4y 2 = 20 n dou puncte A si B astfel nc t M A = 2M B. x a a Problema 4.4. Se consider elipsa a x2 + y 2 = 1. S se g seasc punctele M de pe a a a 4 elips pentru care unghiul F1 M F2 este drept. a x2 + y 2 = 1. S se g seasc punctele M de pe a a a 4 elips pentru care unghiul F1 M F2 este de 60 . a x2 + y 2 = 1. S se g seasc punctele M de pe a a a 4 elips pentru care unghiul F1 M F2 este maxim. a

Problema 4.5. Se consider elipsa a

Problema 4.6. Se consider elipsa a

x2 2y 2 Problema 4.7. Determinati tangentele la elipsa + = 1 care sunt paralele cu 10 5 dreapta 3x + 2y + 7 = 0. y2 x2 + = 1 care sunt paralele cu Problema 4.8. Determinati tangentele la elipsa 30 24 dreapta 4x 2y + 23 = 0 si calculati distanta dintre ele. Problema 4.9. Determinati locul geometric al mijloacelor coardelor hiperbolei x2 2y 2 = 1, care sunt paralele cu dreapta 2x y = 0.

C ONICE 131 y2 = 1. S se g seasc punctele M de a a a 4 pe hiperbol pentru care unghiul F1 M F2 este drept. a Problema 4.10. Se consider hiperbola x2 a Problema 4.11. Se consider hiperbola x2 a Problema 4.12. Se consider hiperbola x2 a y2 = 1. S se g seasc punctele M de a a a 4 pe hiperbol pentru care unghiul F1 M F2 este de 60 . a y2 = 1. S se g seasc punctele M de a a a 4 pe hiperbol pentru care unghiul F1 M F2 este maxim. a x2 y 2 Problema 4.13. Calculati aria format de asimptotele hiperbolei a = 1 si de 4 9 dreapta 3x + 2y 7 = 0. x2 y 2 = 1 care sunt paralele Problema 4.14. Determinati tangentele la hiperbola 16 8 cu dreapta 4x + 2y 5 = 0. Problema 4.15. Determinati tangenta la parabola y 2 = 16x care trece prin punctul (2, 2). Problema 4.16. Determinati tangentele comune la elipsele x2 y 2 + =1 45 9 si x2 y2 + = 1. 9 18

Problema 4.17. Determinati relatia dintre coordonatele punctului (x0 , y0 ) astfel nc t a din el s nu se poat duce nici o tangent la hiperbola a a a x2 y 2 = 1. 4 9 x2 y2 Problema 4.18. Pe hiperbola = 1 determinat i punctul M cel mai apropiat 24 18 de dreapta 3x + 2y + 1 = 0 si determinat i distanta de la acest punct la dreapt . a

132 C APITOLUL 4 Problema 4.19. Determinati ecuatiile tangentelor duse din punctul A(1, 7) la 2 y 2 = 16. hiperbola x y2 x2 = 1. Problema 4.20. Din punctul P (1, 5) se duc tangente la hiperbola 3 5 Determinati distanta de la punctul P la coarda hiperbolei care uneste punctele de contact ale tangentelor cu hiperbola. Problema 4.21. Determinati valorile pantei k pentru care dreapta y = kx + 2 este tangent la parabola y 2 = 4x. a Problema 4.22. Scrieti ecuatia tangentei la parabola y 2 = 8x care este paralel cu a dreapta 3x + 2y 3 = 0. Problema 4.23. Scrieti ecuatia tangentei la parabola y 2 = 16x care este perpendicu lar pe dreapta a 4x + 2y + 7 = 0. Problema 4.24. Scrieti ecuatia tangentei la parabola y 2 = 12x care este paralel cu a dreapta 3x 2y + 30 = 0 si determinat i distanta dintre tangent si aceast dreapt . a a a Problema 4.25. Scrieti ecuatiile tangentelor la parabola y 2 = 36x duse din punctul A(2, 9). Problema 4.26. Din punctul A(5, 12) se duc tangente la parabola y 2 = 5x. Scrieti ecuatia dreptei care uneste punctele de contact. Problema 4.27. Din punctul P (3, 12) se duc tangente la parabola y 2 = 10x. Calculati distanta de la punctul P la coarda parabolei care uneste punctele de contact.

CAPITOLUL

Cuadrice

5.1 Cuadrice pe ecuatii reduse

Se numeste cuadric n R3 multimea punctelor P (x, y, z) ale c ror coordonate veri a a c o ecuatie de gradul al doilea, adic o ecuatie de forma a a a11 x2 + 2a12 xy + 2a13 xz + a22 y 2 + a23 yz + a33 z 2 + a10 x + a20 y + a30 y + a00 = 0, (5.1.1) unde toti coecient ii sunt numere reale, iar coecientii termenilor de gradul al doilea nu sunt toti nuli (adic , altfel spus, ecuatia este, realmente, de gradul al doilea). a In aceast sectiune nu vom aborda teoria general a cuadricelor, ci ne vom multumi s a a a studiem acele cuadrice care sunt scrise sub forma canonic , adic , n esenta, termenii a a de gradul al doilea micsti nu sunt prezenti, iar termenii de gradul nt i, dac este a a posibil, sunt absenti, de asemenea. Vom vedea ca aceasta nu este ntotdeauna cazul. Urmeaz s vedem, mai t rziu, c , printr-o schimbare de coordonate, orice cuadric a a a a a se reduce la una dintre aceste cuadrice pe care le vom studia mai jos.

134 C APITOLUL 5

5.1.1 Elipsoidul
O submultime S R3 se numeste elipsoid dac exist un sistem de coordonate a a cartezian si trei numere a, b, c, strict pozitive, astfel nc t a S= (x, y, z) R3 x2 y 2 z 2 + 2 + 2 =1 . a2 b c (5.1.2)

Altfel spus, un elipsoid este o suprafata de ecuatie x2 y 2 z 2 + 2 + 2 = 1. (5.1.3) a2 b c Numerele a, b, c se numesc semiaxe ale elipsoidului. Dac ele sunt distincte dou a a c te dou , atunci elipsoidul se numeste elipsoid triaxial. Dac dou dintre ele sunt a a a a egale (de exemplu a = b), atunci elipsoidul nostru este ceea ce se numeste un elipsoid de rotatie: x2 + y 2 z 2 + 2 =1 a2 c si se poate obtine prin rotirea unei elipse n jurul unei axe (axa Oz), n cazul nostru). Dac , n sf rsit, toate semiaxele sunt egale: a = b = c, elipsoidul nostru este o sfer a a a de raz a. a Vom enumera acum o serie de proprieti ale elipsoidului care ne vor permite, n at cele din urm , s stabilim forma acestei suprafete. a a

Proprietatea 1. Elipsoidul (5.1.3) este m rginit de un paralelipiped dreptunghic, a cu fetele paralele cu planele de coordonate, cu centrul n origine, de muchii egale, respectiv, cu 2a, 2b, 2c Asadar, n particular, elipsoidul, ca multime de puncte, este o multime m rginit . a a

Intr-adev r, ecuatia (5.1.3) se poate rescrie sub forma a

y2 z2 x2 + 2 = 1 2. b2 c a Cum membrul st ng al aceste ecuatii este, n mod evident, pozitiv, acelasi lucru trea buie s se nt mple si cu membrul drept, ceea ce ne conduce la inegalitatea a a x2 1, a2

C UADRICE 135 de unde x [a, a]. Perfect analog rezult c y [b, b] si z [c, c], adic tocmai a a a ceea ce voiam s demonstr m, c (x, y, z) [a, a] [b, b] [c, c]. a a a Elipsoidul este o gur care are un grad destul de nalt de simetrie: a

Proprietatea 2. Elipsoidul are trei plane de simetrie: xOy, yOz, zOx, trei axe de simetrie: Ox, Oy, Oz, precum si un centru de simetrie, originea O(0, 0, 0) a axelor de coordonate. In plus, dac elipsoidul nu este triaxial, el poate avea si alte plane si a axe de simetrie (nu si alte centre de simetrie, ns ). a

Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct al elipsoidului. Atunci coordonatele sale veric ecuatia a 2 x2 y 0 z2 0 + 2 + 0 = 1. a2 b c2

Pentru a demonstra c , de exemplu, planul xOy este plan de simetrie, este sucient a s demonstr m c simetricul lui M0 fata de acest plan apartine, de asemenea, elipsoia a a dului. Dar este evident c simetricul lui M0 este punctul de coordonate (x0 , y0 , z0 ), a ale c rui coordonate, n mod evident, veric ecuatia elipsoidului, deci apartine elipa a soidului. Rationamentul este analog pentru celelalte plane de coordonate. Planele de coordonate se mai numesc si plane principale ale elipsoidului, ntruc t ele sunt plane a de simetrie. Faptul c axele de coordonate sunt axe de simetrie rezult imediat din observatiile a a de mai sus, ntruc t ele sunt intersectii de plane de simetrie. De asemenea, originea a coordonatelor este centru de simetrie, deoarece este intersectia a dou (de fapt chiar a trei) axe de simetrie. Axele de coordonate, ca axe de simetrie ale elipsoidului, se mai numesc si axe principale ale acestuia. S presupunem acum c elipsoidul nostru este elipsoid de rotatie, de exemplu, a a n jurul axei Oz. Arm m c orice plan care trece prin axa de rotatie este plan de a a simetrie. Am v zut c ecuatia unui plan care trece prin axa Oz are o ecuatie de forma a a : Ax + By = 0. S presupunem, ca mai sus, c M0 (x0 , y0 , z0 ) este un punct de pe a a elipsoid, care acum este elipsoid de rotatie n jurul axei Oz, deci coordonatele sale

136 C APITOLUL 5 veric ecuatia: a

2 2 x2 + y 0 z0 0 + 2 = 1. a2 c al lui M relativ la planul . Ecuatiile Vom stabili coordonatele simetricului M0 0 normalei la planul care trece prin M0 sunt

y x Obtinem, prin urmare, x1 = B A0 ABy0 , y1 = A A0 ABx0 , z1 = z0 . Punctul M1 2 +B 2 2 +B 2 , deci trebuie s avem trebuie s e mijlocul segmentului M0 M0 a a x = 2x1 x0 0 y = 2y1 y0 0 z0 = 2z1 z0 .

x x0 y y0 z z0 = = . A B 0 Determin m mai nt i punctul de intersectie M1 dintre aceast normal si planul . a a a a Evident, coordonatele acestui punct sunt date de sistemul Bx Ay = Bx0 Ay0 . z = z0 Ax + By = 0
2 2

Asadar,

2B 2 x0 2ABy0 (B 2 A2 )x0 2ABy0 x0 = , A2 + B 2 A2 + B 2 2ABx0 + (A2 B 2 )y0 2A2 y0 2ABx0 y0 = , y0 = A2 + B 2 A2 + B 2 z0 = z0 . x = 0

Avem, prin urmare,

2 2 x2 + y0 z 2 (B 2 A2 )2 x2 + 4A2 B 2 y0 4AB(B 2 A2 )x0 y0 0 0 + 0 = + a2 c2 a2 (A2 + B 2 )2 2 2 (B 2 A2 )2 y0 + 4A2 B 2 x2 + 4AB(B 2 A2 )x0 y0 z0 0 + + 2 = a2 (A2 + B 2 )2 c 2 2 2 2 + B 2 )2 x2 + (A2 + B 2 )2 y 2 z0 x2 + y 0 z0 (A 0 0 + 2 = 0 2 + 2 = 1, = a2 (A2 + B 2 )2 c a c

C UADRICE 137
deci punctul M0 apartine elipsoidului, ceea ce nseamn c planul este plan de a a simetrie al elipsoidului. mod analog, n cazul sferei se demonstreaz c orice plan care trece prin oriIn a a ginea coordonatelor este plan de simetrie si, n mod implicit, orice dreapt care trece a

prin originea coordonatelor este ax de simetrie. a

sau

demersul nostru de a stabili forma elipsoidului, ncepem prin a determina curIn bele dup care planele de simetrie l intersecteaz : a a

Proprietatea 3. Intersectiile planelor de simetrie ale unui elipsoid cu elipsoidul sunt trei elipse reale.

Intersectia elipsoidului cu planul xOy este dat de sistemul de ecuatii a 2 2 2 x + y + z = 1 a2 b2 c2 z=0 2 2 x + y = 1 a2 b2 z=0 .

Aceastea sunt, n mod evident, ecuatiile unei elipse situate n planul xOy, de semiaxe a si b. Intersectia elipsoidului cu planul yOz este dat de sistemul de ecuatii a 2 2 2 x + y + z = 1 a2 b2 c2 x=0 sau 2 2 y + z = 1 b2 c2 x=0 .

138 C APITOLUL 5 Aceastea sunt ecuatiile unei elipse situate n planul yOz, de semiaxe b si c. Intersectia elipsoidului cu planul zOx este dat de sistemul de ecuatii a 2 2 2 x + y + z = 1 a2 b2 c2 y=0 2 2 x + z = 1 2 2 a c y=0 .

sau

Aceastea sunt ecuatiile unei elipse situate n planul zOy, de semiaxe a si c.

(1) Vom studia acum intersectiile elipsoidului cu plane de ecuatii z = k, unde k este un num r real (plane paralele cu planul xOy). Aceast intersectie este dat de a a a ecuatiile 2 2 2 x + y + z = 1 a2 b2 c2 z=k 2 2 2 x + y = 1 k a2 b2 c2 z=k

sau

Din acelasi motiv ca la punctul (1), al doilea dintre sistemele de mai sus are 2 solutie nevid dac si numai dac 1 k2 0, adic dac si numai dac c a a a a a a c k c. Dac k = c, atunci intersectia se reduce la un punct. Este vorba a de punctul (0, 0, c), dac avem k = c, respectiv punctul (0, 0, c), dac avem a a k = c. Remarc m c aceste puncte sunt, de fapt, punctele n care axa Oz, de a a ecuatii x = 0, y = 0, intersecteaz elipsoidul. Vom vedea c mai exist patru a a a puncte analoage, pe celelalte dou axe de coordonate. Ele se numesc v rfuri ale a a elipsoidului. Situatia cu adev rat interesant , care ne d o prim idee relativ la forma elipso a a a a idului (si care justic denumirea) este cea n care c < k < c. acest caz, a In

C UADRICE 139 intersectia este dat de sistemul de ecuatii a x2 y2 + 2 a2 1 k2 b2 1 c z = k

k2 c2

=1 ,

care, din moment ce numitorii sunt strict pozitivi, este, n mod evident, o elips , a situat n planul z = k, de semiaxe egale, respectiv, cu a a 1
k2 c2

si b

k2 c2

(2) Intersectiile cu plane paralele cu planele de coordonate xOz si yOz sunt analoage si ne conduc la rezultate analoage. Planul tangent ntr-un punct al unui elipsoid

Este clar c lungimile semiaxelor descresc pe m sur ce |k| creste. particua a a In lar, ele au valoarea maxim pentru cazul n care k = 0, adic pentru cazul n a a care planul de intersectie este chiar planul de coordonate xOy. Atunci ecuatiile elipsei de intersectie sunt 2 2 x + y = 1 a2 b2 . z=0

v(l, m, n) este, desigur, vectorul director al dreptei . Pentru a determina punctele de intersectie dintre elipsoid si dreapta , nlocuim x, y, z din ecuatiile dreptei (5.1.4) n ecuatia elipsoidului. Se obtine: (x0 + lt)2 (y0 + mt)2 (z0 + nt)2 + + 1=0 a2 b2 c2

Consider m elipsoidul (5.1.3) si un punct M (x0 , y0 , z0 ) al s u. Vom studia intersectia a a unei drepte oarecare ce trece prin M0 cu elipsoidul. Ecuatiile parametrice ale unei astfel de drepte sunt: x = x0 + l t, t R. (5.1.4) () : y = y0 + m t, z = z0 + n t,

140 C APITOLUL 5 sau, dup ce facem calculele si grup m dup puterile lui t, a a a t2 b2 c2 l2 + a2 c2 m2 + a2 b2 n2 + 2t b2 c2 x0 l + a2 c2 y0 m + a2 b2 z0 n +
2 2 + b2 c2 x2 + a2 c2 y0 + a2 b2 z0 a2 b2 c2 = 0. 0

Termenul liber al ecuatiei de mai sus este egal cu zero, deoarece punctul coordonatele punctului M0 veric ecuatia elipsoidului. Ca atare, ecuatia se transform n a a t2 b2 c2 l2 + a2 c2 m2 + a2 b2 n2 +2t b2 c2 x0 l + a2 c2 y0 m + a2 b2 z0 n = 0. (5.1.5) Aceast ecuatie o vom numi ecuatie de intersectie dintre elipsoid si dreapta . Este a clar c ecuatia de intersectie este, ntotdeauna, de gradul al doilea si ea va admite dou a a soluti reale, care corespund punctului M0 si celui de-al doilea punct de intersectie. Pentru ca dreapta s e tangent elipsoidului, este necesa (si sucient) ca ecuatia de a a intersectie s admit o solutie dubl (evident, t = 0). Pentru aceasta, coecientul a a a termenului de gradul nt i n t din ecuatia (5.1.5) trebuie s e egal cu zero, adic a a a b2 c2 x0 l + a2 c2 y0 m + a2 b2 z0 n = 0. (5.1.6)

Ecuatia (5.1.6) are o interpretare geometric remarcabil . Consider m vectorul n b2 c2 x0 , a2 c2 y0 , a2 b2 z0 . a a a Atunci ecuatia (5.1.6) se poate scrie n v = 0. (5.1.7)

Semnicatia acestei ecuatii este aceea c ecare dreapt care trece prin M0 si al a a c rui vector director veric ecuatia (5.1.6) este perpendicular pe vectorul n. Prin a a a urmare, multimea acestor drepte prin M0 , tangente la elipsoid, formeaz un plan, a planul tangent la elipsoid n punctul M0 , care are vectorul normal n. Prin urmare, ecuatia planului tangent n M0 se scrie b2 c2 x0 (x x0 ) + a2 c2 y0 (y y0 ) + a2 b2 z0 (z z0 ) = 0 sau
2 2 b2 c2 x0 x + a2 c2 y0 y + a2 b2 z0 z b2 c2 x2 a2 c2 y0 a2 b2 z0 = 0. 0

Din ecuatia elipsei rezult c termenul liber al ecuatiei de mai sus este egal cu a a 2 b2 c2 , deci ecuatia devine a b2 c2 x0 x + a2 c2 y0 y + a2 b2 z0 z a2 b2 c2 = 0

C UADRICE 141 sau, dup ce mp rtim la a2 b2 c2 , a a xx0 yy0 zz0 + 2 + 2 = 1. a2 b c (5.1.8)

Ecuatia (5.1.8) se numeste ecuatia planului tangent la elipsoid n punctul M0 de pe elipsoid, obtinut prin dedublare, pentru c se obtine din ecuatia elipsoidului, a a nlocuind pe x2 cu xx0 , pe y 2 cu yy0 si pe z 2 cu zz0 .

5.2 Conul de gradul al doilea

Denitia 5.1. Se numeste con de gradul al doilea multimea punctelor din spatiu ale c ror coordonate relative la un sistem ortonormat veric o ecuatie de forma a a x2 y 2 z 2 + 2 2 = 0, a2 b c unde a, b, c sunt numere reale strict pozitive. Conul de gradul al doilea are aceleasi simetrii ca si elipsoidul, ele ind legate direct de faptul c n ecuatia sa toate coordonatele apar exclusiv la puterea a doua: a (1) trei plane de simetrie (planele de coordonate); (2) trei axe de simetrie (axele de coordonate); (3) un centru de simetrie (originea). O proprietate remarcabil a conului de gradul al doilea este aceea c este o a a suprafata riglat : prin ecare punct al s u trece o dreapt (care se numeste gene a a a ratoare a conului). Mai precis, dac M0 (x0 , y0 , z0 ) este un punct oarecare al conului, iar O este a originea coordonatelor, atunci ecare punct M (x, y, z) al dreptei OM0 se a pe a con. Demonstratia acestei armatii este foarte simpl . a Intr-adev r, este foarte usor de a constatat c ecuatiile parametrice ale dreptei OM0 sunt: a x = x0 t, y = y0 t, z = z0 t. (5.2.1)

142 C APITOLUL 5 Dac nlocuim n ecuatia conului, obtinem: a x2 y 2 x2 + 2 2 = t2 a2 b c

2 z2 x2 y 0 0 + 2 0 2 a b c2 =0

= 0,

deci punctele dreptei veric , ntr-adev r, ecuatia conului. a a Datorit proprietii de mai sus se spune c O este v rful conului. a at a a Intersectii cu plane paralele cu planele de coordonate Utiliz m, si n cazul conului de gradul al doilea, aceast metod de a identica forma a a a suprafetei. (1) Plane paralele cu xOy. Un astfel de plan are, n mod evident, ecuatia de forma z = k, unde k este o constant real . O astfel de intersectie este dat de sistemul a a a de ecuatii 2 2 2 2 2 2 x + y z = 0 x + y = k a2 b2 c2 a2 b2 c2 sau . z=k z=k cazul n care k = 0, al doilea sistem de ecuatii se poate rescrie sub forma In 2 y2 x + 2 2 2 =1 a2 k2 /c2 b k /c . z=k

a|k| b|k| Evident, aceste ecuatii descriu o elips de semiaxe a si , situat n planul a c c z = k. Dac , pe de alt parte, k = 0 (adic intersectia se face cu planul xOy), atunci a a a sistemul de ecuatii de intersectie se reduce la 2 2 x + y = 0 a2 b2 , z=0 iar acest sistem este vericat de un singur punct (originea, adic v rful conului). a a

C UADRICE 143 (2) Intersect ii cu plane paralele cu planul xOz. acest caz, sistemul de ecuatii care In ne d punctele de intersectie se scrie a y = h, 2 2 2 x + y z = 0, a2 b2 c2 y = h, 2 2 2 (5.2.2) z x = h . 2 2 2 c a b Ecuatiile (5.2.2) reprezint , dac h = 0, ecuatiile unei hiperbole situate n planul a a c|h| a|h| (pe axa paralel cu Ox), respectiv a (pe axa paray = h, de semiaxe b b lel cu Oz). Este de remarcat c axa paralel cu Oz este cea care intersecteaz a a a a hiperbola, n timp ce axa paralel cu Ox nu o intersecteaz . a a ceea ce ne conduce la

Pe de alt parte, dac h = 0, aceleasi ecuatii reprezint o pereche de drepte a a a (generatoare ale conului), de ecuatii y = 0, z x = 0, c a respectiv y = 0, z x + = 0. c a

(3) Intersect ia cu plane paralele cu planul yOz. Este perfect analoag cu cazul a precedent. Observatie. Se poate demonstra c , utiliz nd plane care nu sunt neap rat oaralele a a a cu planele de coordonate, prin sectiunile plane ale conului de gradul al doilea se pot obtine toate conicele. De fapt, acesta este motivul pentru care conicele se mai numesc si sectiuni conice. Planul tangent ntr-un punct al conului de gradul al doilea. Ecuatia planului tangent ntr-un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) al conului de gradul al doilea se obtine prin dedublare, ca si n cazul elipsoidului, asa c nu vom mai repeta rationamentul. Prin a urmare, ecuatia planului tangent n M0 este xx0 yy0 zz0 + 2 2 = 0. a2 b c (5.2.3)

144 C APITOLUL 5 O proprietate remarcabil a planului tangent ntr-un punct al conului este aceea c el a a contine generatoarea care trece prin acel punct. Intr-adev r, neneratoarea care trece a prin M0 (x0 , y0 , z0 ) are ecuatiile parametrice x = x0 t, y = y0 t, z = z0 t. Dac nlocuim n membrul st ng al ecuatiei planului tangent, obtinem a a
2 2 x2 t y0 t z0 t 0 + 2 2 =t a2 b c 2 x2 y 0 z2 0 + 2 0 a2 b c2

= 0,

ceea ce nseamn c , ntr-adev r, planul tangent contine generatoarea rectilinie a co a a a nului care trece prin punctul de tangenta. Con de rotatie. cazul n care a = b, ecuatia conului devine In x2 + y 2 z 2 2 = 0. a2 c De data aceasta, sectiunile cu plane paralele cu planul xOy sunt cercuri. Conurile de acest tip se numesc conuri de rotatie. Vom vedea mai t rziu c suprafetele de acest a a tip se pot obtine prin rotirea unei drepte care trece prin origine n jurul axei Oz.

5.3 Hiperboloidul cu o p nz . a a
Denitia 5.2. Se numeste hiperboloid cu o p nz locul geometric al punctelor din a a spatiu ale c ror coordonate relativ la un sistem rectangular veric ecuatia a a x2 y 2 z 2 + 2 2 = 1, a2 b c (5.3.1)

une a, b, c sunt numere reale strict pozitive, care se numesc semiaxele hiperboloidului. Simetriile hiperboloidului cu o p nz sunt aceleasi cu cle ale elipsoidului, prin a a urmare nu le vom mai descrie. Ne ocup m, ns , de intersectiile sale cu plane paralele a a cu planele de coordonate.

C UADRICE 145 (1) Plane paralele cu planul xOy. acest caz, avem de studiat sistemul de ecuatii: In z = h, 2 2 2 x + y z = 1, a2 b2 c2 ceea ce ne conduce la z = h, 2 2 2 x + y = h + 1. a2 b2 c2 Cum membrul drept este ntotdeauna strict pozitiv, ecuatiile se pot rescrie ca z = h, x2 y2 2 + 2 = 1. 2 2 a h2 + 1 b h2 + 1 c c
2 2

Acestea sunt ecuatiile unei elipse de semiaxe a h2 + 1 si b h2 + 1, pentru c c orice valori ale lui h. Un caz particular important este cel sn care h = 0 (adic a suntem n planul de coordonate xOy). Elipsa care se obtine (de semiaxe mi nime!) se numeste elips de strictiune sau de g tuire. a a

(2) Plane paralele cu planul xOz. acest caz, curba de intersectie are ecuatiile In y = h, 2 2 2 x + y z = 1, a2 b2 c2 adic a y = h, 2 2 2 (5.3.2) x z = 1 h . a2 c2 b2 Aici avem trei situatii de analizat: h2 (a) Dac 1 2 < 0, adic h2 > c2 , atunci sistemul (5.3.2) se poate scrie sub a a c forma y = h, 2 2 2 z x = h 1 c2 a2 b2

146 C APITOLUL 5 sau y = h, z2 2 c h2 1 b

x2
2

= 1,

h2 b2

1
2 2

adic avem de-a face cu o hiperbol de semiaxe c h2 1 si a h2 1, a a b b situat ntr-un plan paralel cu planul xOz, la care axa care intersecteaz hia a perbola este paralel cu axa Oz, iar cealalt ax este paralel cu axa Ox. a a a a h2 a (b) Dac 1 2 = 0, adic h = c, atunci sistemul (5.3.2) se poate scrie sub a c forma y = c, 2 2 z x = 0 c2 a2 sau y = c, (5.3.3) z x z x = 0. + c a c a Pentru ecare valoare a lui h (c sau c) ecuatia de mai sus reprezint o a pereche de drepte. Pentru h = c, obtinem y = c, sau z x =0 c a n timp ce pentru h = c, obtinem y = c, z x =0 c a sau y = c, z x + = 0, c a y = c, z x + = 0. c a

h2 a (c) Dac 1 2 > 0, adic h2 < c2 , atunci sistemul (5.3.2) se poate scrie sub a c forma y = h, z2 x2 2 2 = 1, h2 a 1h2 c 1 b2 b2

C UADRICE 147 adic avem de-a face cu o hiperbol de semiaxe a 1 h2 si c 1 h2 , a a b b situat ntr-un plan paralel cu planul xOz, la care axa care intersecteaz hia a perbola este paralel cu axa Ox, iar cealalt ax este paralel cu axa Oz. a a a a (3) Plane paralele cu planul yOz. Acest caz este perfect analog cu cazul precedent. Generatoarele rectilinii ale hiperboloidului cu o p nz . Dup cum am v zut mai a a a a sus, pe hiperboloidul cu o p nz exist linii drepte. Patru dintre ele au fost g site mai a a a a devreme, ca intersectii dintre planele xOz si yOz cu suprafata. Pe suprafata, ns , a exist mult mai multe drepte. Practic, prin ecare punct al suprafetei trece c te o a a pereche de drepte, continute n ntregime pe suprafata. Aceste drepte se numesc generatoare rectilinii ale hiperboloidului cu o p nz . a a Pentru ane convinge de acest fapt, rescriem ecuatia hiperboloidului cu o p nz a a sub forma y2 x2 z 2 2 = 1 2, a2 c b ecuatie care se mai poate scrie si sub forma x z a c x z + a c = 1 y b 1+ y . b
2 2

Consider m acum sistemul de ecuatii a x a x + a z c z c = 1 y , b y = 1+ , b

(5.3.4)

unde si sunt dou numere reale care nu se anuleaz simultan. a a Intruc t, dup cum am spus, cei doi parametrii nu se anuleaz simultan, sistea a a mul (5.3.4) reprezint o dreapt . Dac nmultim membru cu membru cele dou a a a a ecuatii ale sistemului obtinem e 0 = 0, dac unul dintre parametrii se anuleaz , a a e ecuatia hiperboloidului cu o p nz . Aceasta nseamn c dreapta (5.3.4) se a pe a a a a a hiperboloid. Dac l s m cei doi parametrii s varieze, obtinem o familie de drepte, a aa a care formeaz prima familie de generatoare rectilinii ale hiperboloidului. a

148 C APITOLUL 5 Cea de-a doua familie de generatoare rectilinii se obtine n acelasi mod, identi c nd n mod diferit factorii de gradul nt i. Ea are ecuatiile a a x z y = 1+ , a c b (5.3.5) x + z = 1 y , a c b unde si sunt, din nou, parametrii reali care nu se anuleaz simultan. a

5.4 Hiperboloidul cu dou p nze a a

Denitia 5.3. Se numeste hiperboloid cu dou p nze locul geometric al punctelor a a din spatiu ale c ror coordonate ralativ la un sistem de coordonate ortogonal, veric a a ecuatia x2 y 2 z 2 + 2 2 = 1, (5.4.1) a2 b c unde a, b, c sunt constante reale strict pozitive. Forma hiperboloidului cu dou p nze. Simetriile sunt aceleasi ca si n cazul elipa a soidului, asa c trecen direct la studiul intersectiilor cu plane paralele cu planele de a coordonate. (1) Intersect ii cu plane paralele cu planul xOy. Avem de studiat solutiile sistemului de ecuatii z = h, 2 2 2 x + y z = 1 a2 b2 c2 sau z = h, 2 2 2 (5.4.2) x + y = h 1. a2 b2 c2 Avem de analizat trei cazuri: h2 a (a) Dac 2 1 < 0, adic c < h < c, atunci sistemul (5.4.2) nu admite a c solutii, deci planul si suprafata nu se intersecteaz . a

C UADRICE 149 (b) Dac a h2 1 = 0, adic h = c, sistemul are o singur solutie pentru a a c2 ecare valoare a lui h (c sau c). acest caz, planul este, de fapt, tangent In la suprafata (n punctul (0, 0, c), respectiv n punctul (0, 0, c)).

h2 (c) Dac 2 1 > 0, adic |h| > c, atunci sistemul (5.4.2) este echivalent cu a a c sistemul z = h, x2 y2 + 2 2 = 1, h2 h2 b c2 1 a c2 1 care reprezint ecuatiile unei elipse de semiaxe a a tuat n planul z = h. a
h2 c2

1 si b

h2 c2

1, si-

(2) Intersect ii cu plane paralele cu planul xOz. De data aceasta avem de studiat solutiile sistemului de ecuatii y = h, 2 2 2 x + y z = 1 a2 b2 c2 sau y = h, 2 2 2 x z = 1 h . a2 c2 b2 Acest sistem este echivalent cu sistemul y = h, 2 2 2 z x = 1 + h , c2 a2 b2 sau y = h, z2 c
h2 b2

(5.4.3)

+1

x2
2

= 1,

h2 b2

+1

150 C APITOLUL 5 care reprezint , indiferent de valoarea lui h, ecuatiile unei hiperbole de semiaxe a c h2 + 1 si a h2 + 1, situat n planul y = h, astfel nc t axa hiperbolei care a a b b intersecteaz curba este paralel cu axa Oz, iar cealalt ax este paralel cu axa a a a a a Ox. (3) Intersect ii cu plane paralele cu planul yOz. Situatia este perfect analoag cu cea a discutat la punctul precedent. a Hiperboloidul cu dou p nze de rotatie. Dac a = b, ecuatia hiperboloidului cu a a a dou p nze se scrie a a x2 + y 2 z 2 2 = 1. a2 c Acest tip particular de hiperboloid se numeste hiperboloid cu dou p nze de rotatie, a a deoarece, dup cum vom vedea n capitolul urm tor, el se poate obtine prin rotirea a a unei hiperbole n jurul axei Oz. Este de remarcat c , n cazul hiperboloizilor cu a dou p nze de rotatie, orice plan care trece prin axa Oz este plan de simetrie al a a hiperboloidului. Planul tangent ntr-un punct al hiperboloidului cu dou p nze. Dac M0 (x0 , y0 , z0 ) a a a este un punct oarecare al hiperboloidului cu dou p nze, se poate ar ta, exact ca n a a a cazul elipsoidului, c ecuatia planului tangent n M0 la hiperboloid va a xx0 yy0 zz0 + 2 2 = 1, a2 b c adic ea se poate obtine prin dedublarea ecuatiei hiperboloidului cu dou p nze. a a a
2 2

5.5 Paraboloidul eliptic

Denitia 5.4. Se numeste paraboloid eliptic multimea punctelor din spatiu ale c ror a coordonate relativ la un sistem cartezian de coordonate veric o ecuatie de forma a x2 y 2 + = 2z, p q (5.5.1)

unde p si q sunt numere reale strict pozitive, care se numesc parametrii paraboloidu lui eliptic.

C UADRICE 151 Forma paraboloidului eliptic. Simetriile paraboloidului eliptic nu sunt at t de nua meroase ca n cazul cuadricelor studiate p n acum. Astfel, el are: a a (1) dou plane de simetrie (yOz si xOz, deoarece coordonatele x si z apar doar la a puterea a doua); (2) o ax de simetrie, axa Oz, ca intersectie a celor dou plane de simetrie. a a Mai departe, ca si mai nainte, vom studia intersectia dintre paraboloidul eliptic si plane paralele cu cele trei plane de coordonate. (1) Intersect ii cu plane paralele cu planul xOy. Avem de studiat solutiile sistemului z = h x2 y 2 + = 2z, p q

sau

Avem trei situatii de examinat:

z = h x2 y 2 + = 2h. p q

(5.5.2)

(a) Dac h < 0, atunci sistemul (5.5.2) nu admite solutii, adic planul si suprafata a a nu au puncte comune. (b) Dac h = 0, atunci sistemul (5.5.2) admite o solutie unic , (0, 0, 0), adic a a a originea. fapt, aceasta nseamn c planul de coordonate xOy este tangent In a a la paraboloidul hiperbolic n originea coordonatelor. (c) Dac h > 0, sistemul (5.5.2) se poate scrie a z = h x2 y2 + 2 2ph 2qh

= 1,

ceea a a ce reprezint ecuatiile unei elipse, situat n planul z = h, de semiaxe 2ph si 2qh.

152 C APITOLUL 5 (2) Intersect ii cu plane paralele cu planul xOz. De data aceasta, avem de studiat sistemul y = h, x2 y 2 + = 2z p q sau y = h, x2 = 2pz ph2 , q

care sunt ecuatiile unei parabole de parametru p, situat n planul y = h. a (3) Intersect ii cu plane paralele cu planul yOz. Avem de studiat solutiile sistemului x = h, x2 y 2 + = 2z p q qh2 , p

sau

x = h,

care sunt ecuatiile unei parabole de parametru q, situat n planul x = h. a Paraboloidul eliptic de rotat ie. Dac cei doi parametrii ai paraboloidului sunt a egali, p = q, atunci ecuatia suprafetei devine x2 + y 2 = 2z p sau x2 + y 2 = 2pz. Acest paraboloid particular se numeste paraboloid eliptic de rotatie. Suprafata se poate obtine, ntr-adev r, prin rotirea unei parabole n jurul axei Oz, asa cum vom a vedea mai t rziu. a

y 2 = 2qz

C UADRICE 153 Planul tangent ntr-un punct al paraboloidului eliptic. Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct oarecare al paraboloidului eliptic (5.5.1). Studiem mai nt i intersectia dintre a paraboloid si o dreapt oarecare ce trece prin punctul M0 . Ecuatiile parametrice ale a unei astfel de drepte se pot scrie: x = x0 + lt, y = y0 + mt, z = z0 + nt. (x0 + lt)2 (y0 + mt)2 + = 2(z0 + nt) p q sau q(x0 + lt)2 + p(y0 + mt)2 2pq(z0 + nt) = 0. Dup ce facem calculele si grup m dup puterile lui t, ecuatia de mai sus se transa a a form n: a
2 t2 (ql2 + pm2 ) + 2t(qx0 l + py0 m pqn) + qx2 + py0 2pqz0 = 0. 0

Inlocuind n ecuatia paraboloidului, obtinem:

Termenul liber este egal cu zero, deoarece M0 se a pe paraboloid, deci ecuatia de a intersectie devine t2 (ql2 + pm2 ) + 2t(qx0 l + py0 m pqn) = 0. (5.5.3)

Pentru ca dreapta si paraboloidul s aib un singur punct (dublu) n comun, ecuatia a a de intersectie (5.5.3) trebuie s aib solutie dubl . Dar o solutie este, ntotdeauna, a a a t = 0, prin urmare si a doua solutie trebuie s e zero, ceea ce este posibil doar dac a a termenul de gradul nt i n t dispare, adic dac avem a a a qx0 l + py0 m pqn = 0. (5.5.4)

Dac punem n este vectorul de componente (qx0 , py0 , pq), iar v(l, m, n) este veca torul director al dreptei, atunci ecuatia (5.5.4) este echivalent cu n v = 0, adic a a orice dreapt care trece prin M0 , iar vectorul s u director veric ecuatia (5.5.4) a a a este perpendicular pe vectorul n. Dar aceasta nu nseamn altceva dec t c n este a a a

154 C APITOLUL 5 vectorul normal la planul tangent la paraboloidul eliptic n punctul M0 . Ca atare, ecuatia planului tangent n M0 este: qx0 (x x0 ) + py0 (y y0 ) pq(z z0 ) = 0 sau
2 qx0 x + py0 y pqz qx2 py0 + pqz0 = 0 0

sau, nc , a
2 qx0 x + py0 y pqz pqz0 (qx2 py0 + 2pqz0 ) = 0. 0

Termenul din parantez din ecuatia de mai sus este egal cu zero, din nou, pentru c a a M0 se a pe paraboloid, deci ecuatia devine: a qx0 x + py0 y = pq(z + z0 ) sau, dac mp rtim prin pq, a a xx0 yy0 + = p(z + z0 ). p q (5.5.5)

Este de remarcat c , si n cazul paraboloidului eliptic, ca si n cazul celorlalte cuaa drice studiate p n acum ecuatia planului tangent se obtine din ecuatia paraboloidua a lui (5.5.1) prin dedublare. Diferenta este c de data aceasta apar si termeni de gradul a nt i. Regulile de dedublare sunt, deci: a x2 si y 2 se nlocuiesc cu xx0 (respectiv yy0 ); x se nlocuies te cu (z + z0 )/2.

5.6 Paraboloidul hiperbolic

Denitia 5.5. Se numeste paraboloid hiperbolic multimea punctelor din spatiu ale c ror coordonate relativ la un sistem cartezian de coordonate veric o ecuatie de a a forma x2 y 2 = 2z, (5.6.1) p q unde p si q sunt numere reale strict pozitive, care se numesc parametrii paraboloidu lui hiperbolic.

C UADRICE 155 Forma paraboloidului hiperbolic. cu cele ale paraboloidului eliptic: Simetriile paraboloidului hiperbolic sunt aceleasi

(1) dou plane de simetrie (yOz si xOz, deoarece coordonatele x si z apar doar la a puterea a doua); (2) o ax de simetrie, axa Oz, ca intersectie a celor dou plane de simetrie. a a Mai departe, vom studia intersectia dintre paraboloidul hiperbolic si plane paralele cu cele trei plane de coordonate. (1) Intersect ii cu plane paralele cu planul xOy. Avem de studiat solutiile sistemului z = h x2 y 2 = 2z, p q sau z = h x2 y 2 = 2h. p q (5.6.2)

Avem trei situatii de examinat:

(a) Dac h < 0, atunci h > 0, iar sistemul (5.6.2) se poate rescrie sub forma a z = h y2 x2 2 2 = 1, 2qh 2ph

ceea ce reprezint ecuatiile unei hiperbole de semiaxe 2qh si 2ph, a situat n planul z = h, astfel nc t semiaxa care intersecteaz hiperbola este a a a paralel cu axa Oy, iar cealalt semieax este paralel cu axa Ox. a a a a

(b) Dac h = 0, atunci sistemul (5.6.2) devine a z = 0 x2 y 2 = 0. p q

156 C APITOLUL 5 Acestea sunt ecuatiile unei perechi de drepte xOy, care trec prin origine: z = 0, x y respectiv = 0, p q concurente, situate n planul z = 0, y x + = 0. p q

(c) Dac h > 0, sistemul (5.6.2) se poate scrie a z = h y2 x2 2 2ph 2qh

= 1,

ceea ce reprezint ecuatiile unei hiperbole de semiaxe 2ph si 2qh, sia tuat n planul z = h, astfel nc t semiaxa care intersecteaz hiperbola este a a a paralel cu axa Ox, iar cealalt semieax este paralel cu axa Oy. a a a a

(2) Intersect ii cu plane paralele cu planul xOz. De data aceasta, avem de studiat sistemul y = h, x2 y 2 = 2z p q sau y = h, ph2 x2 = 2pz + , q care sunt ecuatiile unei parabole de parametru p, situat n planul y = h. a (3) Intersect ii cu plane paralele cu planul yOz. Avem de studiat solutiile sistemului x = h, x2 y 2 = 2z p q sau x = h, qh2 y 2 = 2qz + , p care sunt ecuatiile unei parabole de parametru q, situat n planul x = h. a

C UADRICE 157 Generatoarele rectilinii ale paraboloidului hiperbolic. Paraboloidul hiperbolic are o important tr s tur comun cu hiperboloidul cu o p nz : pe ambele exist a aa a a a a a dou familii de drepte, c te o pereche de drepte prin ecare punct al paraboloidului. a a Pentru a determina ecuatiile acestor familii de de drepte, numite generatoare rectilinii ale paraboloidului hiperbolic, proced m ca si n cazul hiperboloidului cu o p nz . a a a Rescriem, mai nt i, ecuatia paraboloidului hiperbolic sub forma a x y p q x y + p q = 2z 1.

Pornind de la aceast ecuatie, putem obtine o familie de drepte: a x y p q y x + p q = 2z, (5.6.3) = ,

unde si sunt doi parametrii reali, care nu se anuleaz simultan. Dac nmultim a a membru cu membru cele dou ecuatii din sistemul (5.6.3), obtinem e 0 = 0, dac a a unul dintre parametrii se anuleaz , e ecuatia paraboloidului hiperbolic, ceea ce a nseamn c dreapta se a pe paraboloid, pentru orice valori acceptabile ale celor a a a doi parametrii1 . Exact n acelasi mod se demonstreaz c dreptele a a y x + p q y x p q = 2z, (5.6.4) = ,

unde si sunt doi parametrii reali, care nu se anuleaz simultan, sunt situate pe a paraboloidul hiperbolic (5.6.1). Se poate demonstra c prin ecare punct al hiperboloidului trece exact o pereche a de generatoare rectilinii, c te una din ecare familie. a
1

acceptabil nseamn c 2 + 2 = 0. a a

158 C APITOLUL 5 Planul tangent ntr-un punct al paraboloidului hiperbolic. Se poate ar ta usor, a ca n cazul paraboloidului eliptic, c ecuatia planului tangent la paraboloid ntr-un a punct M0 (x0 , y0 , z0 ) al s u se poate obtine prin dedublare, plec nd de la ecuatia a a suprafetei, adic ecuatia planului tangent este a xx0 yy0 = z + z0 . p q (5.6.5)

5.7 Cilindrul eliptic

Denitia 5.6. Se numeste clilindru eliptic locul geometric al punctelor din spatiu ale c ror coordonate fata de un sistem ortogonal de coordonate veric ecuatia a a x2 y 2 + 2 = 1, a2 b (5.7.1)

unde a, b sunt dou numere reale strict pozitive, numite semiaxele cilindrului eliptic. a Forma cilindrului eliptic. Incepem prin a examina simetriile cilindrului. Este clar, nainte de toate, c cilindrul admitic admite toate simetriile elipsoidului si hiperbolo a izilor: trei plane de simetrie (planele de coordonate); trei axe de simetrie (axele de coordonate); un centru de simetrie (originea). plus, deoarece ecuatia cilindrului nu contine coordonata z, cilindrul eliptic mai are In o familie de plane de simetrie (toate planele paralele cu planul xOy) si dou familii a de axe de simetrie: orice dreapt care este paralel cu axa Ox si intersecteaz axa Oz; a a a orice dreapt care este paralel cu axa Oy si intersecteaz axa Oz. a a a Mai mult, orice punct de pe axa Oz este un centru de simetrie. Ne ocup m, acum, de intersectiile cu plane paralele cu planele de coordonate. a

C UADRICE 159 (1) Plane paralele cu planul xOz. Avem de analizat sistemul z = h, 2 2 x + y = 1, a2 b2

ceea ce reprezint , pentru orice h real, ecuatiile unei elipse situate n planul z = a h, de semiaxe egale cu a si b.

(2) Plane paralele cu planul xOz. De data asta, sistemul de studiat este y = h, 2 2 x + y = 1 a2 b2 sau y = h, h2 x 2 = a2 1 . b2 Aici avem trei situatii de examinat.

(5.7.2)

h2 (a) Dac 1 2 < 0, adic h2 > b2 , atunci sistemul (5.7.2) nu admite solutii, a a c ceea ce nseamn c planul si cilindrul nu se intersecteaz . a a a 2 h a (b) Dac 1 2 = 0, adic h = b, atunci sistemul (5.7.2) se reduce la a c y = b, x = 0, care sunt ecuatiile unei drepte paralele cu Oz (e clar, c te o dreapt pentru a a ecare valoare a lui h (c sau (c)). h2 (c) Dac 1 2 > 0, adic h2 < b2 , atunci sistemul (5.7.2) se reduce la a a c y = h, h2 x = a 1 2 , b

160 C APITOLUL 5 adic obtinem c te o pereche de drepte (paralele cu Oz si de data aceasta) a a pentru ecare valoare admisibil a lui h a (3) Plane paralele cu planul yOz. Analiza este perfect analoag cu cea de la punctul a precedent. Observatie. Cilindrul eliptic este o asa numit suprafata cilindric , generat de o a a a familie de drepte paralele cu o dreap dat (axa Oz, n cazul nostru), numite genea a ratoare si care intersecteaz o curb dat . cazul nostru, acea curb dat poate a a a In a a aleas s e oricare dintre elipsele (egale) care se obtin prin intersectii cu planul xOy. a a Cilindrul eliptic de rotatie (cilindrul circular). Dac cele dou semiaxe ale cilin a a drului sunt egale, a = b, atunci ecuatia cilindrului se poate scrie x2 + y 2 = a2 . Aceast suprafata se numeste cilindru de rotatie sau circular de raz a si se poate a a obtine prin rotirea oric reia dintre generatoarele sale n jurul axei Oz. a Planul tangent ntr-un punct al cilindrului eliptic. Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct oarecare al cilindrului eliptic (5.7.1). Vom studia, ca de obicei, conditia ca o dreapt a care trece prin M0 s e tangent cilindrului, Ne reamintim c ecuatiile unei drepte a a a oarecare prin M0 sunt: x = x0 + lt, () y = y0 + mt, z = z0 + nt. (x0 + lt)2 (y0 + mt)2 + =1 a2 b2 sau b2 (x0 + lt)2 + a2 (y0 + mt)2 a2 b2 = 0. Dup efectuarea calculelor, obtinem ecuatia a
2 t2 (b2 l2 + a2 m2 ) + 2t(b2 x0 l + a2 y0 m) + b2 x2 + a2 y0 a2 b2 = 0. 0

Dac nlocuim n ecuatia cilindrului, obtinem: a

C UADRICE 161 Cum M0 apartine cilindrului, termenul liber este egal cu zero, deci ecuatia de intersectie se reduce la t2 (b2 l2 + a2 m2 ) + 2t(b2 x0 l + a2 y0 m) = 0. (5.7.3) Pentru ca dreapta si cilindrul s aib un singur punct (dublu) n comun, ecuatia de a a intersectie (5.7.3) trebuie s aib solutie dubl . Dar o solutie este, ntotdeauna, t = a a a 0, prin urmare si a doua solutie trebuie s e zero, ceea ce este posibil doar dac a a termenul de gradul nt i n t dispare, adic dac avem a a a b2 x0 l + a2 y0 m = 0. (5.7.4)

Dac n este vectorul de componente (b2 x0 , a2 y0 , 0), iar v(l, m, n) este vectorul dia rector al dreptei, atunci ecuatia (5.7.4) este echivalent cu n v = 0, adic orice a a dreapt care trece prin M0 , iar vectorul s u director veric ecuatia (5.7.4) este a a a perpendicular pe vectorul n. Dar aceasta nu nseamn altceva dec t c n este veca a a a torul normal la planul tangent la cilindrul eliptic n punctul M0 . Ca atare, ecuatia planului tangent n M0 este: b2 x0 (x x0 ) + a2 y0 (y y0 ) = 0 sau, dup ce facem calculele si inem cont, nc o dat , de faptul c M0 apartine a t a a a cilindrului, xx0 yy0 + 2 = 1, (5.7.5) a2 b adic , si de data aceasta, ecuatia planului tangent se poate obtine prin dedublare, a plec nd de la ecuatia cilindrului eliptic. a

5.8 Cilindrul hiperbolic

Denitia 5.7. Se numeste clilindru hiperbolic locul geometric al punctelor din spatiu ale c ror coordonate fata de un sistem ortogonal de coordonate veric ecuatia a a x2 y 2 2 = 1, a2 b (5.8.1)

unde a, b sunt dou numere reale strict pozitive, numite semiaxele cilindrului hipera bolic.

162 C APITOLUL 5 Forma cilindrului . Simetriile cilindrului hiperbolic sunt aceleasi cu simetriile ci lindrului eliptic, asa c nu le vom mai discuta nc o dat . a a a Ne ocup m, acum, de intersectiile cu plane paralele cu planele de coordonate. a (1) Plane paralele cu planul xOz. Avem de analizat sistemul z = h, 2 2 x y = 1, a2 b2 ceea ce reprezint , pentru orice h real, ecuatiile unei hiperbole situate n planul a z = h, de semiaxe egale cu a si b. (2) Plane paralele cu planul xOz. De data asta, sistemul de studiat este y = h, 2 2 x y = 1 a2 b2 sau y = h, h2 x 2 = a2 1 + . b2 ceea ce reprezint , pentru ecare h real, o pereche de drepte distincte a y = h, 2 x = a 1 + h . b2

(5.8.2)

(3) Plane paralele cu planul yOz. Sistemul care ne d intersectia este, acum, a x = h, 2 2 x y = 1 a2 b2 sau y = h, (5.8.3) h2 y 2 = b2 1 . 2 a Aici avem trei situatii de examinat.

C UADRICE 163 h2 (a) Dac 2 1 < 0, adic h2 < a2 , atunci sistemul (5.8.3) nu admite solutii, a a a ceea ce nseamn c planul si cilindrul nu se intersecteaz . a a a (b) Dac a h2 = 0, adic h = a, atunci sistemul (5.8.3) se reduce la a a2 x = a, y = 0, care sunt ecuatiile unei drepte paralele cu Oz (e clar, c te o dreapt pentru a a ecare valoare a lui h (a sau (a)). (c) Dac a h2 1 > 0, adic h2 > a2 , atunci sistemul (5.8.3) se reduce la a a2 x = h,

adic obtinem c te o pereche de drepte (paralele cu Oz si de data aceasta) a a pentru ecare valoare admisibil a lui h a Observatie. Cilindrul hiperbolic este, ca si cilindrul eliptic, o suprafata cilindric , a generat de o familie de drepte paralele cu o dreap dat (axa Oz, n cazul nostru), a a a numite generatoare si care intersecteaz o curb dat . cazul nostru, acea curb dat a a a In a a poate aleas s e oricare dintre hiperbolele (egale) care se obtin prin intersectii cu a a planul xOy. Planul tangent ntr-un punct al cilindrului hiperbolic. Exact ca si n cazul ci lindrului eliptic, se demonstraz c planul tangent ntr-un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) al cia a lindrului hiperboolic se poate obtine plec nd de la ecuatia suprafetei, prin dedublare, a adic ecuatia planului tangent este a xx0 yy0 2 = 1. a2 b (5.8.4)

y = b

h2 1 , a2

164 C APITOLUL 5

5.9 Cilindrul parabolic

Denitia 5.8. Se numeste clilindru parabolic locul geometric al punctelor din spatiu ale c ror coordonate fata de un sistem ortogonal de coordonate veric ecuatia a a y 2 = 2px, (5.9.1)

unde p este un num r real strict pozitiv, numit parametrul cilindrului parabolic. a Forma cilindrului parabolic. planul yOz; planul xOy si orice plan paralel cu el; axa Oy si orice dreapt paralel cu ea care intersecteaz axa Oz. a a a Ne ocup m, acum, de intersectiile cu plane paralele cu planele de coordonate. a (1) Plane paralele cu planul xOy. Avem de analizat sistemul z = h, y 2 = 2px, ceea ce reprezint , pentru orice h real, ecuatiile unei parabole de parametru p, a situat n planul z = h. a (2) Plane paralele cu planul xOz. De data asta, sistemul de studiat este y = h, y 2 = 2px y = h, (5.9.2) h2 x = . 2p Ecuatia (5.9.2) reprezint o dreapt paralel cu axa Oz, pentru orice valoare a lui a a a h. Plane paralele cu planul yOz. Avem de investigat sistemul x = h, y 2 = 2px sau Cilindrul parabolic (5.9.1) este simetric relativ la:

C UADRICE 165 sau x = h, y 2 = 2ph. Aici avem trei situatii de examinat. (a) Dac h < 0, atunci sistemul (5.9.3) nu admite solutii, ceea ce nseamn c a a a planul si cilindrul nu se intersecteaz . a (b) Dac h = 0, atunci sistemul (5.9.3) se reduce la a x = 0, y = 0, care sunt ecuatiile axei Oz. (c) Dac h > 0, atunci sistemul (5.9.3) se reduce la a x = h, y = 2ph, adic obtinem c te o pereche de drepte (paralele cu Oz) pentru ecare vaa a loare admisibil a lui h a Observatie. Cilindrul parabolic este si el o suprafata cilindric , generat de o familie a a de drepte paralele cu o dreap dat (axa Oz, n cazul nostru), numite generatoare si a a care intersecteaz o curb dat . cazul nostru, acea curb dat poate aleas s e a a a In a a a a oricare dintre parabolele (egale) care se obtin prin intersectii cu planul xOy. Planul tangent ntr-un punct al cilindrului parabolic. Fie M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct oarecare al cilindrului parabolic (5.9.1). Vom studia, ca de obicei, conditia ca o dreapt care trece prin M0 s e tangent cilindrului. Ne reamintim c ecuatiile unei a a a a drepte oarecare prin M0 sunt: x = x0 + lt, () y = y0 + mt, z = z0 + nt. (5.9.3)

166 C APITOLUL 5 Dac nlocuim n ecuatia cilindrului, obtinem: a (y0 + mt)2 = 2p(x0 + lt). Dup efectuarea calculelor, obtinem ecuatia a
2 m2 t2 + 2t(pl + y0 m) + y0 2px0 = 0.

Cum M0 apartine cilindrului, termenul liber este egal cu zero, deci ecuatia de intersectie se reduce la m2 t2 + 2t(pl + y0 m) = 0. (5.9.4) Pentru ca dreapta si cilindrul s aib un singur punct (dublu) n comun, ecuatia de a a intersectie (5.9.4) trebuie s aib solutie dubl . Dar o solutie este, ntotdeauna, t = a a a 0, prin urmare si a doua solutie trebuie s e zero, ceea ce este posibil doar dac a a termenul de gradul nt i n t dispare, adic dac avem a a a pl + y0 m = 0. (5.9.5)

Dac n este vectorul de componente (p, y0 , 0), iar v(l, m, n) este vectorul director a al dreptei, atunci ecuatia (5.9.5) este echivalent cu nv = 0, adic orice dreapt care a a a trece prin M0 , iar vectorul s u director veric ecuatia (5.9.5) este perpendicular a a a pe vectorul n. Dar aceasta nu nseamn altceva dec t c n este vectorul normal la a a a planul tangent la cilindrul parabolic n punctul M0 . Ca atare, ecuatia planului tangent n M0 este: p(x x0 ) + y0 (y y0 ) = 0 sau, dup ce facem calculele si inem cont, nc o dat , de faptul c M0 apartine a t a a a cilindrului, yy0 = p(x + x0 ), (5.9.6) adic , si de data aceasta, ecuatia planului tangent se poate obtine prin dedublare, a plec nd de la ecuatia cilindrului parabolic si aplic nd regulile de dedublare. a a y 2 se nlocuieste cu yy0 ; x se nlocuies te cu (x + x0 )/2.

C UADRICE 167

5.10 Probleme
Problema 5.1. S se g seasc punctele de intersectie ale elipsoidului a a a x2 y 2 z 2 + + =1 12 8 4 cu dreapta x = 4 + 2t, y = 6 + 3t, z = 2 2t. Problema 5.2. S se determine curbele de intersectie ale elipsoidului a z2 x2 y 2 + + =1 4 9 16 cu planele de coordonate. Problema 5.3. S se scrie ecuatia planului tangent la elipsoidul a x2 y 2 z 2 + + =1 4 3 9 n punctele lui de intersectie cu planul x = y = z. Problema 5.4. S se scrie ecuatiile planelor tangente la elipsoidul a x2 y 2 z 2 + + = 1, 4 9 8 paralele cu planul 3x 2y + 5z + 1 = 0. Problema 5.5. Determinati unghiul pe care l formeaz generatoarele conului a x2 + y 2 cu axa Oz. Problema 5.6. Determinati punctele de intersectie ale elipsoidului y2 z2 x2 + + =1 16 12 4 cu dreapta x4 y+6 z+2 = = . 2 3 2 z2 =0 6

168 C APITOLUL 5 Problema 5.7. Determinati punctele de intersectie ale hiperboloidului cu dou p nze a a x2 y 2 z 2 + = 1 4 1 9 cu dreapta x3 y1 z6 = = . 1 1 3 Problema 5.8. Determinati punctele de intersectie ale hiperboloidului cu o p nz a a x2 y 2 z 2 + =1 16 9 1 cu dreapta y+2 z1 x4 = = . 4 0 1 Problema 5.9. Determinati punctele de intersectie ale paraboloidului hiperbolic x2 4y 2 = 4z cu dreapta x2 y z3 = = . 2 1 2

Problema 5.10. Determinati o dreapt care s treac prin punctul M (5, 1, 2) si care a a a s aib un singur punct comun cu suprafata a a x2 y 2 z 2 + = 1. 9 4 1 Problema 5.11. Determinati generatoarele rectilinii ale suprafetei x2 y 2 z2 + =1 9 4 16 care trec prin punctul M (6, 2, 8). Problema 5.12. Determinati generatoarele rectilinii ale suprafetei x2 y 2 =z 16 4 care sunt paralele cu planul 3x + 2y 4z = 0.

C UADRICE 169 Problema 5.13. Stabiliti ecuatia planului tangent la suprafata x2 y 2 z 2 + = 1 9 1 4 n punctul M (6, 2, 6). Problema 5.14. S se scrie ecuatia planului tangent la hiperboloidul a n punctul M 2, 1, 17 . 3 z2 x2 y 2 + + 1=0 4 9 17

Problema 5.15. S se scrie ecuatia planului tangent la hiperboloidul a x2 y 2 z 2 + +1=0 4 1 5 n punctul M 4, 15, 10 . Problema 5.16. S se scrie ecuatia planului tangent la hiperboloidul a x2 y 2 z 2 + 1 = 0, 9 4 3 paralel cu planul 2x + 3y z + 11 = 0. Problema 5.17. S se scrie ecuatia planului tangent la hiperboloidul a 3x2 12y 2 + z 2 3 = 0, paralel cu planul 2x + 3y z + 11 = 0. Problema 5.18. S se scrie ecuatiile dreptelor care trec prin punctul M (6, 2, 8) si se a a pe hiperboloidul a 16x2 + 36y 2 9z 2 144 = 0.

170 C APITOLUL 5 Problema 5.19. S se g seasc punctele de intersectie ale dreptei a a a x y z = = 2 3 1 cu paraboloidul eliptic x2 y 2 + = 2z. 4 9 Problema 5.20. S se g seasc punctele de intersectie ale dreptei a a a x y z = = 2 3 1 cu paraboloidul hiperbolic x2 y 2 = 2z. 4 9 Problema 5.21. S se scrie ecuatiile planelor tangente la paraboloidul eliptic a x2 y 2 + = 2z 2 4 n punctele de intersectie cu dreapta x = y = z. Problema 5.22. S se scrie ecuatiile planelor tangente la paraboloidul hiperbolic a x2 y 2 = 2z 2 4 n punctele de intersectie cu dreapta x = y = z. Problema 5.23. S se scrie ecuatia planului tangent la paraboloidul eliptic a x2 y 2 + = z, 5 3 paralel cu planul x 3y + 2z 1 = 0.

C UADRICE 171 Problema 5.24. S se scrie ecuatia planului tangent la paraboloidul hiperbolic a x2 paralel cu planul x 3y + 2z 1 = 0. Problema 5.25. S se scrie ecuatiile generatoarelor rectilinii ale paraboloidului hia perbolic x2 y 2 =z 16 4 care sunt paralele cu planul 3x + 2y 4z = 0. Problema 5.26. S se scrie ecuatiile generatoarelor rectilinii ale paraboloidului hia perbolic 4x2 9y 2 = 36z care trec prin punctul M (3 2, 2, 1). Problema 5.27. Se d paraboloidul hiperbolic a x2 si unul dintre planele sale tangente, 10x 2y z 21 = 0. Determinati ecuatiile celor dou drepte de intersectie dintre paraboloid si plan. a Problema 5.28. Determinati planele tangente la paraboloidul x2 y 2 + =z 12 4 care sunt paralele cu planul x y 2z = 0. y2 =z 4 y2 = 3z, 4

CAPITOLUL

Generari de suprafete

6.1 Suprafete cilindrice

O suprafata cilindric este o suprafata generat de o dreapt care se misc paralel a a a a cu o directie x si ndeplineste o conditie suplimentar . De regul , aceast conditie a a a a suplimentar se exprim prin cerinta ca dreapta mobil s intersecteze tot timpul o a a a a curb dat , care se numeste curb directoare a suprafetei cilindrice. Totusi, n multe a a a probleme concrete aceast conditie este nlocuit , n mod natural, cu alte conditii a a ce apar din ns si problema practic studiat : s r m n tot timpul tangent unei a a a a a a a a suprafete sau s r m n la o distanta xat de o anumit dreapt x . a a a a a a a a S presupunem c este dat o dreapt x a a a a a () P1 (x, y, z) = 0 P2 (x, y, z) = 0 ,

unde P1 si P2 sunt functii de gradul nt i n variabilele x, y, z. Vom numi aceast a a dreapt directoare a suprafetei cilindrice. Se consider , de asemenea, o curb , dat a a a a prin ecuatiile F1 (x, y, z) = 0 , (C) F2 (x, y, z) = 0

174 C APITOLUL 6 unde, de data aceasta, singura restrictie asupra functiilor F1 si F2 este de netezime. Curba C se numeste curb directoare a suprafetei cilindrice. Pentru a stabili ecuatia a suprafetei, stabilim, nainte de toate, ecuatiile unei drepte oarecare care este paralel a cu directoarea . Vom numi o astfel de dreapt generatoare. Cum directoarea este a dat ca o intersectie de dou plane, o generatoare se va scrie ca intersectie a dou a a a plane care sunt paralele cu planele ce denesc directoarea, adic a (G, ) P1 (x, y, z) = P2 (x, y, z) = , (6.1.1)

Sistemul de mai sus este un sistem de patru ecuatii, cu trei necunoscute, x, y, z. In ge neral, un astfel de sistem nu este compatibil. Dac functiile F1 si F2 ar si ele functii a de gradul nt i, am avea la ndem n metodele generale ale algebrei pentru a studia a a a compatibilitatea. general, ns , lucrurile nu stau asa. practic , se procedeaz n In a In a a modul urm tor: a i) Se aleg trei dintre cele patru ecuatii. Evident, alegem ecuatiile cele mai simple. De regul , alegem ecuatiile generatoarelor si una dintre ecuatiile curbei direca toare. Dac aceast curb este plan , atunci se poate ca una dintre ecuatiile sale a a a a s e de gradul nt i si, desigur, aceast ecuatie este selectat . a a a a ii) Rezolv m sistemul de la punctul precedent si obtinem x, y, z, ca functii de paa rametrii generatoarelor, si . iii) Pentru ca sistemul format din cele patru ecuatii s e compatibil, solutia obtinut a a la punctul precedent trebuie s verice si cea de-a patra ecuatie. Impun nd a a aceasta, obtinem o conditie de tipul (, ) = 0, (6.1.3)

unde si sunt doi parametrii reali, deocamdat arbitrari. Pentru ca generatoarele a s intersecteze curba directoare, urm torul sistem de ecuatii trebuie s e compatibil a a a P1 (x, y, z) = P (x, y, z) = 2 . (6.1.2) F1 (x, y, z) = 0 F (x, y, z) = 0 2

 G ENER ARI

DE SUPRAFET E

175

unde (, ) este membrul st ng al ultimei ecuatii, n care s-au nlocuit x, y, z a cu expresiile lor n functie de si . iv) Se exprim si n functie de x, y, z din ecuatiile generatoarelor si se nlocuiesc a n conditia de compatibilitate (6.1.3). Ecuatia care se obtine, (P1 (x, y, z), P2 (x, y, z)) = 0, este ecuatia suprafetei cilindrice c utate. a Exemplul 6.1. Vom scrie ecuatia suprafetei cilindrice ale c rei generatoare sunt pa a ralele cu dreapta de ecuatii x1 y z+1 = = 2 3 1 si se sprijin pe hiperbola echilater a a xy = a2 , z = 0. Incepem prin a scrie directoarea ca intersectie de dou plane. Un calcul simplu ne a conduce la P1 (x, y, z) 3x 2y 3 = 0 . P2 (x, y, z) y + 3z + 3 = 0 Prin urmare, ecuatiile generatoarelor vor 3x 2y 3 = y + 3z + 3 = . (6.1.4)

Conditia ca generatoarele s intersecteze curba directoare se traduce, prin urmare, a prin sistemul de ecuatii 3x 2y 3 = y + 3z + 3 = . z = 0 xy = a2

176 C APITOLUL 6 Din primele trei ecuatii, obtinem imediat c a x = + 2 3 3 y = 3 z = 0 Din cea de-a patra ecuatie obtinem, nlocuind, (, )

1 ( + 2 3)( 3) a2 = 0. 3

(6.1.5)

Pe de alt parte, din ecuatiile generatoarelor, a = 3x 2y 3 = y + 3z + 3 .

Inlocuind n conditia de compatibilitate de mai sus, obtinem: (x + 2z)(y + 3z) a2 = 0, care este ecuatia suprafetei cilindrice. Exemplul 6.2. Pentru a ilustra si alte modaliti de a descrie o suprafata cilindric , at a vom determina ecuatia suprafetei cilindrice circumscrise sferei (x 1)2 + (y 2)2 + (z 3)2 = 25, av nd generatoarele paralele cu o dreapt de vector director (2, 4, 5). a a Vom rezolva problema aceasta prin dou metode diferite. Prima solutie se baa zeaz pe reducerea problemei la o problem de tipul celei precedente. acest scop, a a In trebuie s g sim, mai nt i, curba directoare a suprafetei. Din considerente geomea a a trice, este clar c aceast curb este un cerc mare al sferei, situat ntr-un plan pera a a pendicular pe generatoare. Cum centrul sferei este punctul C(1, 2, 3), ecuatia acestui plan este 2(x 1) + 4(y 2) + 5(z 3) = 0, sau 2x + 4y + 5z 21 = 0.

 G ENER ARI

DE SUPRAFET E

177

Putem considera, f r a reduce generalitatea, c directoarea trece prin origine, deci aa a are ecuatiile x y z = = 2 4 5 sau 2x + y = 0 . 5x + 2z = 0 Asadar, ecuatiile generatoarelor sunt 2x + y = 5x + 2z = . (6.1.6)

Rezolv nd sistemul format din primele trei ecuatii, obtinem imediat solutia a x = 8 + 5 42 45 29 10 + 84 . y= 45 z = 4 + 2 + 21 9 Inlocuind n ultima ecuatie, rezult conditia de compatibilitate a

Conditia ca generatoarele s intersecteze curba directoare se scrie sub forma sistemu a lui de ecuatii 2x + y = 5x + 2z = . 2x + 4y + 5z 21 = 0 (x 1)2 + (y 2)2 + (z 3)2 = 25.

(8 + 5 87)2 + (29 10 6)2 + 25(4 + 2 6)2 = 50625. ne, dac n aceast ecuatie punem (din ecuatiile generatoarelor) = 2x + y si In a a = 5x + 2z, obtinem ecuatia suprafetei cilindrice, (41x + 8y + 10z 87)2 + (58x + 29y 20z 6)2 + 25(2x 4y + 4z 6)2 = 50625.

178 C APITOLUL 6 Dac dezvolt m aceast ecuatie, este usor de v zut c ea este echivalent cu a a a a a a 936 + 174x + 12y + 60z 41x2 16xy 20xz 29y 2 + 40yz 20z 2 = 0. (6.1.7) Pentru cea de-a doua metod , consider m, din nou, ecuatiile (6.1.6) ale generaa a toarelor, obtinute mai devreme. Conditia de tangenta din enuntul problemei nseamn , a n fapt, c sfera si generatoarelor trebuie s aib n comun puncte duble. Altfel spus, a a a sistemul de ecuatii 2x + y = 5x + 2z = (x 1)2 + (y 2)2 + (z 3)2 = 25.

trebuie s aib o solutie dubl . Ideea este s exprim m din primele dou ecuatii a a a a a a dou necunoscute n functie de a treia si de parametrii, s nlocuim n ecuatia sferei, a a pentru a obtine o ecuatie de gradul al doilea n raport cu cea de-a treia necunoscut . a Conditia de tangenta va nsemna, pur si simplu, c aceast ecuatie are r d cin dubl , a a a a a a adic discriminantul s u se anuleaz . ne, vom nlocui, ca mai sus, parametrii din a a a In ecuatiile generatoarelor si vom obtine, pe aceast c le, ecuatia suprafetei cilindrice. a a Din primele dou ecuatii, se obtine imediat c a a y = 2x z = 5x 2 Inlocuind n ecuatia sferei, se obtine 45x2 + (16 + 84 10) x 44 + 42 16 + 2 12 = 0. Egal nd cu zero discriminantul acestei ecuatii, obtinem conditia de compatibilitate a 3744 48 120 + 1162 80 + 202 = 0. ne, substituind n aceast ecuatie, din ecuatiile generatoarelor, = 2x + y si In a = 5x + 2z, se obtine, dup un calcul simplu, din nou, ecuatia (6.1.7). a .

 G ENER ARI

DE SUPRAFET E

179

6.2 Suprafete conice

O suprafata conic este o suprafata generat de o familie de drepte (numite genera a a toare) care au un punct comun (numit v rf ) si ndeplines te o conditie suplimentar . a a Aceast conditie suplimentar este, de regul , aceea ca generatoarele s nt lneasc a a a a a a o curb dat , numit curb generatoare a suprafetei conice. Din nou, ca si n caa a a a zul suprafetelor cilindrice, aceast conditie poate nlocuit cu alta (de exemplu ca a a generatoarele s e tangente unei suprafete). a Metoda de descriere a suprafetelor conice este, principial, cea folosit si n cazul a suprafetelor cilindrice: se scriu, mai nt i, ecuatiile unor drepte care pot juca rolul generatoarelor (n a cazul nostru, drepte care trec prin v rf). Ecuatiile acestea vor depinde de doi a parametrii, pe moment arbitrari. Se pune conditia ca aceste drepte s verice conditia suplimentar , obtin ndu a a a se, pe aceast cale, o relatie ntre cei doi parametri. a relatia obtinut la punctul precedent se nlocuiesc parametrii cu expresiile In a lor n functie de x, y, z, obtinute din ecuatiile generatoarelor. Ecuatia care se obtine este ecuatia suprafetei conice. De regul , v rful este dat e prin coordonatele sale, e ca intersectie de trei plane. a a Vom considera cel de-al doilea caz, ntruc t primul se reduce cu usurinta la acesta. a S presupunem, prin urmare, c v rful conului este dat prin intersectia a trei plane, a a a adic prin sistemul de ecuatii a P1 a11 x + a12 y + a13 z + a14 = 0 (6.2.1) (V ) P2 a21 x + a22 y + a23 z + a24 = 0 , P3 a31 x + a32 y + a33 z + a34 = 0 unde, reste, a11 a12 a13 det a21 a22 a23 = 0, a31 a32 a33

altminteri sistemul nu ar avea o solutie unic . Conditia ca o dreapt s treac prin a a a a v rful conului este usor de descris geometric, plec nd de la descrierea v rfului ca a a a

180 C APITOLUL 6 intersectie de trei plane: O dreapt trece prin v rful conului dac si numai dac ea a a a a face parte, simultan, din fascicolul de plane determinat de planele P1 si P3 si din cel determinat de planele P2 si P3 . Prin urmare, ecuatiile generatoarelor se pot scrie sub forma P1 = P3 , (6.2.2) (G, ) P2 = P3 unde si sunt doi parametri reali, deocamdat arbitrari. a S presupunem, mai departe, c avem o conditie suplimentar tradus prin cerinta a a a a ca generatoarele s intersecteze o curb directoare, dat ca intersectie de dou suprafete, a a a a prin ecuatii de forma F (x, y, z) = 0 . (6.2.3) (C) G(x, y, z) = 0 Conditia ca generatoarele s intersecteze directoarea se traduce prin conditia ca sis a temul format din ecuatiile generatoarelor si cele ale directoarei, adic sistemul a P1 = P3 P = P 2 3 , (6.2.4) F (x, y, z) = 0 G(x, y, z) = 0

s e compatibil. a Strategia pe care o vom urma este similar cu cea din cazul suprafetelor cilindrice, a anume vom ad uga, n prima instanta, ecuatiilor generatoarelor cea mai simpl dintre a a ecuatiile curbei directoare. Rezolv nd sistemul rezultat, vom obtine x, y, z ca functii a de parametrii si . Inlocuind n cea de-a patra ecuatie, vom obtine o relatie de forma (, ) = 0, (6.2.5) relatie pe care o vom numi conditia de compatibilitate. Pe de alt parte, din ecuatiile a generatoarelor obtinem expresiile parametrilor si n functie de variabilele x, y, z: = P1 P3 . = P2 P3

 G ENER ARI

DE SUPRAFET E

181

Inlocuind aceste expresii n conditia de compatibilitate, obtinem ecuatia suprafetei conice: P1 (x, y, z) P2 (x, y, z) , =0 (6.2.6) P3 (x, y, z) P3 (x, y, z) sau, si mai explicit, a11 x + a12 y + a13 z + a14 a21 x + a22 y + a23 z + a24 , a31 x + a32 y + a33 z + a34 a31 x + a32 y + a33 z + a34 = 0. (6.2.7)

Exemplul 6.3. Ca un prim exemplu, vom determina ecuatia unei suprafete conice cu v rful n V (0, 0, 0) si ale c rei generatoare intersecteaz curba a a a x+y+z1=0 x2 y = 0 .

Ecuatiile v rfului (ca intersectie de trei plane) sunt, n mod evident: a P1 (x, y, z) x = 0 P (x, y, z) y = 0 , 2 P3 (x, y, z) z = 0 prin urmare ecuatiile generatoarelor sunt x = z y = z .

Se obtine de aici imediat c a x=

Pentru a obtine conditia de compatibilitate, ad ug m, mai nt i, ecuatiilor generatoa a a a relor prima ecuatie a curbei directoare si obtinem sistemul x = z . y = z x+y+z1=0 1 , y= , z= . ++1 ++1 ++1

182 C APITOLUL 6 Inlocuind n a doua ecuatie a curbei directoare, g sim relatia de compatibilitate a 2 =0 2 ( + + 1) ++1 sau (, ) = 2 ( + + 1) = 0. Inlocuind n aceast relatie, din ecuatiile generatoarelor, = x/z, = y/z, obtinem a x2 y z2 z sau x2 y(x + y + z) = 0. x y + +1 =0 z z

6.3 Suprafete conoide (Conoidul drept cu plan director)

Suprafetele conoide sunt niste suprafete care au anumite caracteristici n comun cu suprafetele conice (de unde denumirea). Ele alc tuiesc, de fapt, o clas mai larg de a a a suprafete. Noi ne vom ocupa doar de o subclas special . a a Intruc t, totusi, nu ne vom a referi la suprafete conoidale mai generale, vom p stra termenul. a Se numeste suprafata conoidal (conoid drept cu plan director) o suprafata ge a nerat de o familie de drepte (numite generatoare) care se sprijin pe o dreapt dat , a a a a r m n paralele cu un plan dat si ndeplinesc o conditie suplimentar (de regul , ca si a a a a p n acum, aceast conditie este ca generatoarele s intersecteze o curb dat , curba a a a a a a directoare a suprafetei). Metoda de determinare a ecuatiei suprafetei conoidale este, principial, aceeasi de p n acum: se scriu mai nt i generatoarele, care vor forma o familie de drepte, a a a dependente de doi parametri, drepte care intersecteaz dreapta dat si sunt paralele cu a a planul dat. Odat scrise ecuatiile generatoarelor, restul procesului este absolut identic a cu cel din cazul suprafetelor cilindrice si conice, asa c nu-l vom mai descrie nc o a a dat . a Prima problem pe care trebuie s o nfrunt m este aceea a stabilirii ecuatiilor a a a generatoarelor. Asa cum am spus, acestea intersecteaz dreapta dat si sunt paralele a a cu planul dat. Prin urmare, ecuatiile lor vor date ca intersectie dintre un plan paralel cu planul dat si un plan care trece prin dreapta dat . a

 G ENER ARI

DE SUPRAFET E

183

S presupunem c dreapta x (directoarea) este dat de ecuatiile a a a a P1 (x, y, z) a11 x + a12 y + a13 z + a14 = 0 P2 (x, y, z) a21 x + a22 y + a23 z + a24 = 0 n timp ce planul director este dat de ecuatia P (x, y, z) ax + by + cz + d = 0. Atunci ecuatiile generatoarelor vor de forma P1 = P2 P = . (6.3.3) (6.3.2) , (6.3.1)

Intr-adev r, primul plan trece prin dreapta directoare (ntruc t este un plan din fascia a colul de plane determinat de aceast dreapt ), n timp ce al doilea plan este paralel cu a a planul director. Prin urmare, dac ecuatiile curbei directoare sunt a F (x, y, z) = 0 G(x, y, z) = 0 ,

atunci se formeaz un sistem de ecuatii din ecuatiile generatoarelor si una dintre a ecuatiile acestei curbe, se rezolv si se g sesc neconoscutele n functie de parametri a a si . Inlocuind n cea de-a doua ecuatie a curbei, se obtine conditia de compatibilitate, din nou, sub forma unei relatii ntre parametri: (, ) = 0. Inlocuind parametrii acum, din ecuatiile generatoarelor, se obtine ecuatia suprafetei conoide sub forma P1 (x, y, z) , P (x, y, z) = 0 (6.3.4) P2 (x, y, z) sau, mai explicit, a11 x + a12 y + a13 z + a14 , ax + by + cz + d a21 x + a22 y + a23 z + a24 = 0. (6.3.5)

184 C APITOLUL 6 Exemplul 6.4. S se scrie ecuatia suprafetei conoide cu plan director ale c rei genea a ratoare sunt paralele cu planul xOy, z = 0, se sprijin pe axa Oz a x=0 y=0 (D) (P)

si pe curba y 2 2z + 1 = 0 x2 2z + 1 = 0. (C)

Ecuatiile generatoarelor sunt x = y z = . (G)

trebuie s e compatibil. Relatia de compatibilitate ntre parametrii se obtine elia min nd pe x, y, z ntre ecuatiile sistemului. Se obtine a 22 22 2 + 1 = 0. Ca s obtinem ecuatia suprafetei, trebuie s elimin m pe si din sistemul format a a a din ecuatiile generatoarelor si conditia de compatibilitate: x = y z= 2 2 22 2 + 1 = 0.

Deoarece ele trebuie s se sprijine pe curba directoare (C), sistemul a x = y z = y 2 2z + 1 = 0 2 x 2z + 1 = 0

 G ENER ARI Inlocuim =

x y

DE SUPRAFET E

185

si = z n ecuatia a treia si elimin m numitorul. nal, obtinem: a In 2x2 z 2y 2 z 2x2 + y 2 = 0.

(D)

6.4 Suprafete de rotatie

Denitia 6.1. Se numesc suprafete de rotatie suprafetele generate de o curb C care a se roteste, f r alunecare, n jurul unei axe xe D. aa timpul rotatiei, un punct oarecare de pe curba C descrie un cerc cu centrul pe In axa de rotatie D, situat ntr-un plan perpendicular pe axa de rotatie. Prin urmare, suprafata ns si poate privit ca ind generat de aceste cercuri, numite paralele. a a a Avem, mai precis, urm toarea teorem : a a Teorema 6.1. Fie ecuatiile axei D si e F1 (x, y, z) = 0 F2 (x, y, z) = 0 ecuatiile curbei C. Ecuatia suprafetei de rotatie este F (, P ) = 0, unde (C) y y0 z z0 x x0 = = l m n

P = lx + my + nz.

(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2

Presupunem, ca n enunt, c curba C este dat ca intersectie a dou suprafete: a a a (C) F1 (x, y, z) = 0 F2 (x, y, z) = 0. (6.4.1)

186 C APITOLUL 6 Axa de rotatie, pe de alt parte, are ecuatiile: a (D) x x0 y y0 z z0 = = . l m n (6.4.2)

Cercul generator se obtine ca intersectie dintre o sfer cu centrul pe axa de rotatie a si raz variabil cu un plan variabil perpendicular pe ax . Prin urmare, ecuatiile sale a a a vor : (x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = 2 () (6.4.3) lx + my + nz = . Pentru ca cercul s se sprijine pe curba C, trebuie ca cele dou curbe s cel putin a a a un punct comun, adic sistemul de ecuatii format din ecuatiile lor: a F1 (x, y, z) = 0 F (x, y, z) = 0 2 (6.4.4) (x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = 2 lx + my + nz = F (, ) = 0. (6.4.5)

s e compatibil. Conditia de compatibilitate se obtine elimin nd x, y, z ntre cele a a patru ecuatii de mai sus. S presupunem c se obtine relatia: a a

si se obtin, evident, din primele ecuatii si obtinem: F

Acum, ca si n cazul celorlalte suprafete generate, ecuatia suprafetei se obtine el min nd parametrii si ntre ecuatiile cercului generator si conditia de compatibilia tate: x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 = 2 (6.4.6) lx + my + nz = F (, = 0). x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 , lx + my + nz = 0. (6.4.7)

 G ENER ARI

DE SUPRAFET E

187

Exemplul 6.5. S se determine ecuatia suprafetei de rotatie generat de curba a a (C) n rotirea ei n jurul axei x = y = z. x2 2y 2 + z 2 5 = 0 x+z+3=0

Ecuatiile cercului generator sunt () x 2 + y 2 + z 2 = 2 x + y + z = .

Se obtine cu usurinta:

Prin urmare, conditia de compatibilitate se obtine elimin nd x, y, z din sistemul a x2 2y 2 + z 2 5 = 0 x + z + 3 = 0 x 2 + y 2 + z 2 = 2 x + y + z = . 2 3( 3)2 5 = 0.

Se obtine, imediat,

ne, ecuatia suprafetei se obtine elimin nd parametrii si din sitemul format In a din ecuatiile cercului generator si relatia de leg tur , adic : a a a x2 + y 2 + z 2 = 2 x+y+z = 2 3( 3)2 5 = 0. x2 + y 2 + z 2 3(x + y + z 3)2 5 = 0.

188 C APITOLUL 6

6.5 Probleme
Problema 6.1. Stabiliti ecuatia unei suprafete cilindrice care are ca si curb direc a toare curba x2 + y 2 = 25, (C) : z = 0, iar generatoarele sunt paralele cu dreapta x y z = = . 5 3 2 Problema 6.2. Stabiliti ecuatia unei suprafete cilindrice care are ca si curb direc a toare curba (x 1)2 + (y + 3)2 + (z 2)2 = 25, (C) : x + y z + 2 = 0, iar generatoarele sunt paralele cu axa Ox. Problema 6.3. Stabiliti ecuatia unei suprafete cilindrice care are ca si curb direc a toare curba (x 1)2 + (y + 3)2 + (z 2)2 = 25, (C) : x + y z + 2 = 0, iar generatoarele sunt paralele cu dreapta x y = 0, z c = 0, unde c este o constant . a Problema 6.4. Curba directoare a unei suprafete cilindrice este (C) : x = y2 + z2 , x = 2z,

iar generatoarele sunt perpendiculare pe planul curbei directoare. Stabiliti ecuatia suprafetei cilindrice.

 G ENER ARI

DE SUPRAFET E

189

Problema 6.5. S se scrie ecuatia suprafetei cilindrice care are drept curb directoare a a elipsa y2 x2 4 + 9 1 = 0, z = 0, iar generatoarele sunt paralele cu dreapta x y z = = . 1 2 3 Problema 6.6. S se scrie ecuatia suprafetei cilindrice care are drept curb directoare a a hiperbola y2 x2 9 16 1 = 0, z = 0, iar generatoarele sunt paralele cu dreapta x y z = = . 1 2 3 Problema 6.7. S se scrie ecuatia suprafetei cilindrice care are drept curb directoare a a parabola z 2 x = 0, y = 0, iar generatoarele sunt paralele cu dreapta x y z = = . 1 2 3 Problema 6.8. S se determine ecuatia suprafetei cilindrice ale c rei generatoare a a sunt paralele cu dreapta x = 2y = z, iar curba directoare este dat de ecuatiile a x + y + z = 0, 4y 2 2z 2 + x 8y 8z 2 = 0.

190 C APITOLUL 6 Problema 6.9. S se determine ecuatia suprafetei conice cu v rful n originea axelor a a si a c rei curb directoare este curba a a y 2 x = 0, 4x + 3y + 2z 1 = 0. Problema 6.10. S se determine ecuatia suprafetei conice cu v rful V (0, 1, 4) si a a a c rei curb directoare este cercul a a x2 + y 2 2x 6y 1 = 0, z = 0. Problema 6.11. S se scrie ecuatia suprafetei conice cu v rful n punctul de intersectie a a a planelor x + 3z 10 = 0, y 2 = 0, xz+2=0 x2 + y 2 3z 2 + 6xz 4 = 0, 5x + y 3z = 0. Problema 6.12. S se determine ecuatia suprafetei conice cu v rful V (0, a, 0) si a a a c rei curb directoare este cercul a a x2 + y 2 + z 2 = 4, y + z = 2. Problema 6.13. S se determine ecuatia suprafetei conice cu v rful V (0, b, 0) si a a a c rei curb directoare este hiperbola a a 2 x2 z 2 = 1, c2 a y = 0.

si cu curba directoare

 G ENER ARI

DE SUPRAFET E

191

Problema 6.14. S se determine ecuatia suprafetei conice cu v rful V (4, 0, 3) si a a a c rei curb directoare este elipsa a a 2 z2 y + = 1, 25 9 x = 0.

Problema 6.15. S se determine ecuatia suprafetei conice cu v rful V (3, 0, 0) si a a a c rei curb directoare este curba a a 3x2 + 6y 2 z = 0, x + y + z = 0. Problema 6.16. S se determine ecuatia suprafetei conice cu v rful V (2, 2, 2) si a a a c rei curb directoare este curba a a y 2 4x + 1 = 0, z + 1 = 0. Problema 6.17. S se determine ecuatia suprafetei conoide generat de o dreapt a a a care se sprijin pe axa Oz, este paralel cu planul xOy si nt lneste cercul a a a y 2 + z 2 = a2 , x = b. Problema 6.18. S se determine ecuatia suprafetei conoide generat de o dreapt a a a care se sprijin pe dreapta a x = 2, y = 0, este paralel cu planul xOy si nt lneste hiperbola a a 2 z2 x = 1, 4 9 y = 2.

192 C APITOLUL 6 Problema 6.19. S se determine ecuatia suprafetei conoide generat de o dreapt a a a care se sprijin pe axa Ox, este paralel cu planul yOz si nt lneste curba a a a z 2 2x = 0, 9y 2 16xz = 0. Problema 6.20. S se determine ecuatia suprafetei conoide generat de o dreapt a a a care se sprijin pe dreptele a (D1 ) : 2x + z 4 = 0, 3y 2z 2 = 0, x 2z = 0, 2y 3z + 4 = 0,

(D2 ) : r m n nd paralel cu planul a a a a

(P ) : x + 3y z + 11 = 0. Problema 6.21. S se scrie ecuatia suprafetei conoide generat de o dreapt care a a a nt lneste dreapta a x = y = z, curba x4 + y 4 a4 = 0, z=0 si este paralel cu planul x + y + z 1 = 0. a Problema 6.22. S se scrie ecuatia unei suprafete conoide generat de o dreapt care a a a se misc paralel cu planul xOy, se sprijin pe axa Oz si intersecteaz parabola a a a z = ax2 + bx + c, y = p. Problema 6.23. S se determine ecuatia suprafetei de rotatie generate de hiperbola a 2 z2 y 2 1 = 0, b2 c x = 0,

care se roteste n jurul axei Oy.

 G ENER ARI

DE SUPRAFET E

193

Problema 6.24. S se determine ecuatia suprafetei de rotatie generate de curba a x3 x2 y 2 = 0, z = 0, care se roteste n jurul axei Ox. Problema 6.25. S se determine ecuatia suprafetei de rotatie generate de cercul a (y a)2 + z 2 r 2 = 0, x = 0, care se roteste n jurul axei Oz. Problema 6.26. S se determine ecuatia suprafetei de rotatie generate de curba a x2 + y 2 2z = 0, x 2y = 0, care se roteste n jurul dreptei x = y = z. Problema 6.27. S se determine ecuatia suprafetei ce se obtine prin rotirea dreptei a x + z = 2, y=0 n jurul dreptei x = 2, y = 2. Problema 6.28. S se determine ecuatia suprafetei ce se obtine prin rotirea dreptei a x y z = = 1 2 3 n jurul dreptei x y z = = . 4 5 6