Aplicațiile Teoremei lui Pascal în problemele de

concurs

Unele teoreme frumoase și utile din geometria plană nu sunt incluse în

curricula școlară și nu sunt studiate în cadrul lecțiilor. Aceste teoreme ne pot
ajuta des la rezolvarea problemelor mai complexe, spre exemplu, a celor din
concursurile de matematică . În acest articol urmează a fi demonstrate câ teva
teoreme remarcabile din geometria plană și vor fi oferite exemple de aplicare a
acestora.
Teorema 1. (Teorema lui Pascal) Consideră m punctele A, B, C, D, E, F pe
cercul Γ. Fie P= AB ∩ DE, Q=BC ∩ EF , R=CD ∩ FA . Atunci punctele P, Q, R sunt
coliniare.

Demonstrație. Notă m X =AB ∩ EF , Y = AB ∩CD , Z=CD ∩ EF . Aplicâ nd

teorema lui Menelaus dreptelor BC, DE, FA ce intersectează triunghiul XYZ,
obținem:
ZQ XB YC
∙ ∙ =1 ,(1)
QX BY CZ
 XP YD ZE
∙ ∙ =1 ,(2)
PY DZ EX
YR ZF XA
∙ ∙ =1 ,(3)
RZ FX AY

Aplicâ nd puterea punctului față de cercul Γ obținem:

XE ∙ XF YA ∙YB ZC ∙ ZD
=1 , ( 4 ) =1 , ( 5 ) =1 .(6)
XA ∙ XB YC ∙YD ZE ∙ ZF

Înmulțind relațiile (1)-(6) obținem că :

ZQ XP YR
∙ ∙ =1.(7)
QX PY RZ

Din reciproca teoremei lui Menelaus aplicată triunghiului XYZ obținem că

punctele P, Q, R sunt coliniare.
Teorema 2. (Reciproca teoremei lui Pascal) Consideră m punctele A, B, C, D,
E pe cercul Γ și un punct F în planul cercului. Fie P= AB ∩ DE, Q=BC ∩ EF ,
R=CD ∩ FA . Dacă punctele P, Q, R sunt coliniare, atunci F ∈ Γ .

Demonstrație. Relațiile (1), (2), (3), (5), (6) expuse anterior sunt juste.
Deoarece, înmulține relațiile (1)-(6) obținem relația (7) care este adevă rată ,
rezultă că relația (4) este deasemenea justă . Din reciproca puterii punctului față
de cercul Γ, rezultă că F ∈ Γ .
Remarcă. Teorema lui Pascal este justă pentru oarecare amplasare a celor
șase puncte pe cerc, deci poate fi utilizată și pentru hexagoane convexe sau
degenerate.
Aplicâ nd teoremele demonstrate anterior vom deduce câ teva rezultate
remarcabile din geometria plană - Teoremele lui Newton și Lemoine.
Problema 1. (Teorema lui Newton) Patrulaterul ABCD este circumscris
cercului Γ. Punctele de tangență ale cercului Γ cu laturile AB, BC, CD, DA ale
patrulaterului ABCD sunt E, F, G, H respectiv. Atunci dreptele AC, EG, BD, FH sunt
concurente.
 Soluție. Notă m X =HF ∩ EG și Y =EF ∩ HG. Deoarece A este punctul de
intersecție al tangentelor la cercul Γ în punctele E și H, din teorema lui Pascal
aplicată hexagonului degenerat HHFEEG, obținem că punctele A, X, Y sunt
coliniare. Aplicâ nd teorema lui Pascal încă o dată hexagonului degenerat
GGEFFH, obținem că punctele C, X, Y sunt coliniare.
Rezultă că punctele A, X, C sunt coliniare. Deci dreptele EG, FH, AC sunt
concurente. Analog putem obține, aplicâ nd teorema lui Pascal, că punctele B, X, O
sunt coliniare, deci dreptele EG, FH, BD sunt concurente, de unde rezultă teorema
lui Newton.
Problema 2. (Teorema lui Lemoine)
Fie triunghiul ABC și Γ cercul circumscris
acestuia. Tangenta la cercul în punctul A
intersectează dreapta BC în punctul A1. În
mod analog definim punctele B1 și C 1.
Atunci punctele A1 , B1 , C 1 sunt coliniare.
Soluție. Punctul A este format din
intersecția dreptei BC și a tangentei din
vâ rful A la Γ, care poate fi considerată
dreapta AA. Deci A1= AA ∩ BC . Analog
B1=BB∩ AC și C 1=CC ∩ AB . Din teorema lui
Pascal aplicată hexagonului degenerat
AABBCC obținem că punctele A1 , B1 , C 1 sunt
coliniare.
 Cunoștința unor teoreme avansate este necesară pentru a obține rezultate
înalte în cadrul concursurilor de matematică . Adesea astfel de teoreme pot servi
drept o „scurtă tură ” spre soluție. Urmează a fi prezentate două metode de
abordare a unei probleme de la Olimpiada Internațională de Matematică .
Problema 3. (OIM 2014)
Punctele P și Q se află pe latura (BC) a
triunghiului ascuțitunghic ABC, astfel
încâ t ∠ PAB=∠ BCA și ∠ CAQ=∠ ABC .
Punctele M și N se află pe dreptele AP,
respectiv AQ, astfel încâ t P este mijlocul
lui (AM) și Q este mijlocul lui (AN).
Demonstrați că dreptele BM și CN se
intersectează pe cercul circumscris
triunghiului ABC.
Soluție. Notă m punctele de
intersecție a dreptelor BM și CN prin X.
Notă m ∠ BAC=α , ∠ ABC=β , ∠ ACB=γ .
Cum
∠ APB=180 °−β−∠ BAP=180 °−β−γ=α și analog ∠ AQC=α , din teorema sinusurilor
aplicată triunghiurilor ABP și AQC obținem:
sin β AP MP
= =
sin γ BP BP
sin β QC QC
= =
sin γ QA QN

Notă m ∠ PBM = y și ∠ QNC=z . Atunci ∠ PMB=α− y , ∠ QCN =α−z .

Din teorema sinusurilor aplicată triunghiurilor BPM și NQC avem:
sin y PM sin β QC sin z
= = = =
sin(α − y ) BP sin γ QN sin (α −z)
sin x π
Consideră m funcția f ( x )= sin ( α −x ) , unde 0< x < α < 2 . Cum g ( x )=sin x
reprezintă o funcție crescă toare pe acest interval, iar h ( x )=sin (α −x ¿)¿ reprezintă o
g(x ) sin x
funcție descrescă toare pe același interal, atunci funcția f ( x )= h(x) =
sin ( α−x )
reprezintă o funcție crescă toare, deci injectivă .
 Deoarece f ( y )=f ( z ) ⟺ y=z ⟺ ∠ PCX =∠ PMX , rezultă că patrulaterul PCMX
este inscriptibil, de unde rezultă concluzia.
Soluție alternativă. Notă m cercul circumscris triunghiului ABC prin Γ. Fie
Y și Z punctele de intersecție a cercului Γ cu dreptele AN și AM. Notă m punctul de
intersecție al dreptelor BY și CZ prin T.
Observă m că unghiurile ∠ YBC și ∠ YAC se sprijină pe arcul YC al cercului Γ,
deci:
∠ YBC =∠ YAC=∠ ABC=β

În mod analog se arată :

∠ ZCB=∠ ZAB =∠ BCA =γ

Se observă ușor că BC este bisectoarea comună a unghiurilor ABT și ACT,

deci punctele A și T sunt simetrice față de dreapta BC.
AQ=QN și AP=PM , deci dreapta simetrică dreptei MN treci prin punctul A.
Rezultă că T ∈ NM .
Punctele A, B, C, Y, Z sunt situate pe cercul Γ. Din faptul că T ∈ NM și
reciproca teoremei lui Pascal aplicată hexagonului BYAZCX obținem X ∈ Γ .
În continuare vor fi prezentate
câ teva exemple de probleme de la diferite
concursuri care pot fi rezolvate cu
ajutorrul teoremei lui Pascal.
Problema 4. (Polonia 1997) Se
consideră pentagonul ABCDE cu DC= DE și
∠ BCD=∠ DEA=90 ° . Fie F un punct pe
AF AE
latura AB asfel încâ t BF = BC . Demonstrați
că ∠ FCE=∠ ADE și ∠ FEC=∠ BDC .
Soluție. Fie P intersecția dreptelor
AE și BC. Observă m că patrulaterul CDEP
este inscriptibil. Fie Q și R intersecțiile
dreptelor DA și DB cu cercul circumscris patrulaterului CDEP. Fie G=QC ∩ ℜ.
Atunci observă m că ∠ GCE=∠ ADE și ∠ GEC=∠ BDC . Din teorema lui Pascal
aplicată hexagonului CDEQPR obținem că punctele G, A, B sunt coliniare. Ne
 AG AE
ră mâ ne să demonstră m că GB = BC , de unde vom obține că F=G . Din teorema
sinusurilor avem:
AG sin ∠ DQ C Q G sin∠ RBG CD sin ∠ QRG sin ∠ DBA
= ∙ ∙ = ∙ ∙ =¿
GB sin ∠ ERD RG sin ∠ G AQ DE sin ∠ GQR sin ∠ BAD
AD sin∠ ADE AE
¿ ∙ =
BD sin ∠ CDB BC

Ultima relație rezultă fin faptul că triunghiurile ∆ ADE și ∆ BDC sunt

dreptunghice.
Problema 5. (Australia 2001) Fie
punctele A, B, C, A1, B1, C 1 pe cercul Γ,
astfel încâ t A A1 ⊥ BC , B B1 ⊥ AC și
C C 1 ⊥ AB. Fie D un punct pe cercul Γ.
Notă m A2=D A 1 ∩ BC , B2=D B 1 ∩ AC ,
C 2=D C1 ∩ AB . Demonstrați că punctele A2,
B2, C 2 și ortocentrul triunghiului ABC sunt
coliniare.
Soluție. Fie H ortocentrul
triunghiului ABC. Aplicâ nd teorema lui
Pascal hexagonului degenerat CBA A 1 D C 1
obținem că punctele C 2, A2, H sunt
coliniare. Similar aplicâ nd teorema lui Pascal hexagonului B1 D C 1 CAB obținem că
punctele B2, C 2, H sunt coliniare. Deci punctele A2, B2, C 2, H sunt coliniare.
Problema 6. (Danube Mathematical Competition 2011, Seniori)
Consideră m șase puncte pe un cerc A, a, B, b, C, c. Demonstrați că dreptele lui
Pascal în hexagoanele AaBbCc, AbBcCa, AcBaCb sunt concurente.
Soluție. Consideră m punctele D= Aa ∩bC și d=Bb ∩cA care determină
dreapta lui Pascal în hexagonul AaBbCc. Similar definim E=Bc ∩ aA și e=Ca ∩bB
care determină dreapta lui Pascal în hexagonul AbBcCa și F=Cb ∩cB și f = Ac ∩aC
care determină dreapta lui Pascal în hexagonul AcBaCb. Din teorema lui
Desargue aplicată triunghiurilor DEF și def obținem că dreptele Dd, Ee și Ff sunt
concurente dacă și numai dacă perechile de drepte DE și de, EF și ef, DF și df se
întâ lnesc în trei puncte coliniare. Ultimul râ nd rezultă din aplicarea teoremei lui
Pascal hexagonului AcBbCa.
 Urmează câ teva probleme propuse spre rezolvare cu ajutorul teoremei lui
Pascal.
Problema 7. (Baraj JBMO, România, 2013) Consideră m triunghiurile
ascuțitunghice ABC și BCD, cu ∠ BAC=∠ BDC , astfel încâ t A și D sunt de pă rți
diferite față de latura BC. Notă m prin E piciorul perpendicularei duse din B pe AC
și prin F piciorul perpendicularei duse din C pe BD. Fie H 1 ortocentrul
triunghiului ABC și H 2 ortocentrul triunghiului BCD. Demonstrați că dreptele AD,
EF și H 1 H 2 sunt concurente.
Notă: Soluția oficială nu presupune întrebuințarea teoremei lui Pascal.
Soluția aplicâ nd această teoremă generalizează problema, demonstrâ nd că
dreptele AD, EF și H 1 H 2 sunt concurente chiar și dacă ∠ BAC ≠ ∠ BDC .
Problema 8. (Baraj JBMO, România, 2014) Fie O centrul cercului
circumscris triunghiului ascuțitunghic ABC. Consideră m un diametru arbitrar,
care intersectează latura [ AB ] în D și latura [ AC ] în E. Dacă F este mijlocul laturii
[ BE ] și G este mijlocul laturii [ CD ], demonstrați că ∠ FOG=∠ BAC .
Problema 9. (Proofathon, 2013) Cevianele din A, B, C, ale triunghiului
scalen ABC intersectează cercul circumscris ω în punctele A1, B1 și C 1. Fie P, Q și R
mijloacele laturilor BC, CA și AB. A1 Q și A1 R intersectează ω în M și N. Fie X
punctul de intersecție al dreptelor BM și CN. Definim punctele Y și Z similar
pentru B și C. Demonstrați că dreptele PX, QY și RZ sunt concurente dacă și numai
dacă A A1, B B1 și C C 1 sunt concurente.
Problema 10. (USAMO) Consideră m poligonul cu 20 de laturi congruente
A1 A 2 A 3 … A 20, astfel încâ t pentru i impar unghiul Ai este de 108 ° , iar pentru i par
unghiul Ai este de 216 ° . Demonstrați că dreptele A2 A 8, A 4 A 10, A5 A 13, A6 A16 și A7 A19
sunt concurente.