Vectori

-Referat-

Sima Maria
Ignat Ramona
Clasa a IX-a B

1
 Noțiunea de vector

Se numește direcție a dreptei d mulțimea formată din dreapta d și din toate dreptele paralele cu
d.
Spunem că două segmente au aceeași direcție dacă dreptele lor suport sunt paralele sau
coincid.
O pereche ordonată de puncte (A,B) din plan se numește segment orientat.

A- se numește originea sau punctul de aplicație

B- se numește extremitatea segmentului orientat sau vârf.
Lungimea segmentului [AB] se numește modulul segmentului orientat.

Două segmente orientate se numesc echipolente dacă au aceeasi mărime (modul), direcție și
sens.

Se numește vector mulțimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu un segment orientat dat.
https://lectii-virtuale.ro/teorie/notiunea-de-vector

Teoreme introductive
Adunarea vectorilor
Adunarea vectorilor după regula paralelogramului
Se așează cei doi vectori astfel încât să aibă originea în același punct. Se constuiește un
paralelogram ducând paralele la cei doi vectori prin vârfurile lor. Vectorul sumă va fi diagonala
paralelogramului cu originea în originea comună a celor doi vectori.

2
Adunarea vectorilor după regula triunghiului
Se așează al doilea vector cu originea în vârful primului vector. Vectorul sumă va fi vectorul cu
originea în originea primului vector și cu extremitatea în extremitatea celui de-al doilea vector.

Adunarea vectorilor după regula poligonului

Se așează vectorii succesiv unul cu originea în vârful celuilalt. Vectorul sumă va fi vectorul cu
originea în originea primului vector și cu extremitatea în extremitatea ultimului vector.

Proprietățile adunării vectorilor

Asociativitatea :

Comutativitatea:

Elementul neutru- vectorul nul:

Elementul opus (vectorul opus):

Teorema lui Menelaus
Teorema lui Menelaus este una din teoremele clasice ale geometriei. Poartă numele lui Menelau din
Alexandria, căruia îi este atribuită. Se referă la intersecția laturilor unui triunghi cu o dreaptă.

Definiție: Dacă punctele D, E și F sunt conținute, respectiv, în dreptele BC, CA și AB ale triunghiului

△ ABC, rezultă că ele sunt coliniare dacă și numai dacă are loc relația:

https://lectii-virtuale.ro/teorie/adunarea-vectorilor-teorie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Teorema_lui_Menelaus

3
 Probleme
• Teorema lui Gauss asupra patrulaterului complet
Mijloacele diagonalelor unui patrulater complet sunt coliniare.
Să notăm M, N, P mijloacele diagonalelor AC, BD, EF; fie u⃗ =⃗ AB , ⃗v = ⃗
AD , p ⃗u = ⃗ AF , q ⃗v =⃗
AE
1 1
(vectorii u⃗ , ⃗v si numerele p si q determina patrulaterul). Avem ⃗ AN = ⃗ AC (u⃗ + ⃗v ), ⃗
AP = (pu⃗ +q ⃗v ).
2 2
1
Sa calculam pe ⃗ AM= ⃗ AC in functie de datele u⃗ , ⃗v , p, q. Scriem pe ⃗ AC in doua moduri: ⃗ AC =
2
p u⃗ +x ⃗v ⃗u + yq ⃗v x q( p−1)
= . Egaland componentele pe u⃗ si pe ⃗v , gasim : y = ,x= , de unde
1+ x 1+ y pq q−1
1 p ( q−1 ) ⃗u +q ( p−1)⃗v
⃗AM = * .
2 pq−1

1 pq pq ⃗
Deducem: ⃗
NP = [(p-1)u⃗ +(q-1) ⃗v ], ⃗
MP = [(p-1)u⃗ +(q-1) ⃗v ] = NP , ceea
2 2(pq−1) 2 ( pq−1 )
ce arata ca punctele M, N, P sunt coliniare; am obtinut si valoarea raportului MP /NP .
pq −1
(Sau: cautam sa scriem ⃗
AM =k⃗
AN + h⃗
AP . Obtinem k= , h= deci k+h=1, adica (6
pq−1 pq−1
pct. 8) M,N,P sunt coliniare).

Solutie geometrica. Se aplica teorema lui Menelaus in triunghiul ABE taiat de transversal FCD
FA CB DE
* * =1.
F B CE DA

4
Se considera triunghiul A1 B1 E1 format de mijloacele laturilor triunghiului ABE. Punctele P, N,
1 1 1
M sunt pe laturile acestui triunghi si avem PA1= FB, PB1= FA, MB1= CE etc., ceea ce ne
2 2 2
conduce la stabilirea relatiei lui Menelaus.

• Demonstrati ca ⃗ AI *BC+⃗BI∗AC + ⃗
CI∗AB= ⃗0 daca si numai daca I este centrul cercului in
inscris in triunghiul ABC.

Scriem toti vectorii din relatie cu vectorii independent ⃗AB si ⃗AC si cu ⃗ AI *BC+⃗
AI : ⃗ BI *AC+
CI∗AB=0  AI *BC+( AI - AB )*AC+( AI - AC )*AB=0  AI ( AB+ BC +CA )= AB∗AC + ⃗
⃗ ⃗ ⃗ ⃗ ⃗ ⃗ ⃗ ⃗ ⃗ ⃗ AC∗AB
AC ⃗ AB ⃗
⃗ AI = AB + AC =⃗AB 1+⃗ AC 1. Cum ⃗ AB 1 si ⃗
AC 1 au acelasi modul,
AB+ BC + AC AB+ BC + AC
AB∗AC
, rezulta ca ⃗
AI =⃗AB 1+⃗ AC 1 este coliniar cu bisectoarea unghiului BAC, deci (AI
AB + BC+ AC
este bisectoarea unghiului BAC; analog (BI este bisectoarea unghiului ABC de unde rezulta ca I
este centrul cercului inscris in triunghiul ABC.
Reciproc, daca I este intersectia bisectoarelor in triunghiul ABC si AI intersecteaza BC in
AI AB BA ' AB
punctual A’, din teorema bisectoarei avem = si = , deci BA’=
AA ' AB+ BA ' BC AB+ BC
BC∗AB
(1) si
AB+ AC
AB + AC
AI=AA’* (2)
AB+ BC + AC

5
 AB + AC AB+ AC AB+ AC AB
⃗
AI (2)= ∗⃗
AA ' = ¿ +⃗
BA ' ) (1) = (⃗
AB+ ∗⃗
BC ¿=
AB+ BC + AC AB+ BC + AC AB + BC + AC AB+ AC
AB + AC AB AB+ AC ⃗ AB
∗⃗AB + ∗⃗
BC = A B+ (⃗
AC −⃗
AB)=
AB+ BC + AC AB + BC + AC AB+ BC + AC AB+ BC + AC
AC AB
∗⃗AB + ⃗
AC si din prima parte a rezolvarii rezulta
AB+ BC + AC AB+ BC + AC
⃗
AI∗BC + ⃗ CI∗¿ AB = 0⃗
BI∗AC + ⃗

• Fie triunghiul ABC. In planul triunghiului consideram punctele definite de relatiile urmatoare:

⃗ 3 18 ⃗
AT = ⃗AB, 2⃗
SA + ⃗
SC = 0⃗ , ⃗
AD = AB
5 35
si
MA +36⃗
34⃗ MB+5⃗
MC =0.
a) Determinati doua numere x, y € Z pentru care x*⃗
MT +y*⃗
MS=0⃗ .
b) Aratati ca punctele C, M, D sunt coliniare.
MA
c) Daca dreapta AM intersecteaza dreapta BC in punctul Q aflati valoarea raportului .
AQ
3 1 9 5
a) Avem ⃗ TA = ⃗ BA si ⃗AS= ⃗ AC => ⃗ TS = ⃗ BA + ⃗ AC . Ideea este sa exprimam si
5 3 15 12
vectorul ⃗TM in baza {⃗ AB ,⃗
AC }, astfel vom arata coliniaritatea punctelor T, M, S si
MT y 3 36 ⃗
MB+5 ⃗ MC 3 ⃗
vom determina raportul = .⃗ TM =⃗ AM = ⃗
TA +⃗ BA + = BA +
MS x 5 34 5
41 ⃗
MT + 36 ⃗ TA +36 ⃗AB+5 ⃗TA+5 ⃗ AC 3
. Cum TA= ⃗
⃗ BA putem de aici sa exprimam
34 5
vectorul ⃗TM in baza {⃗ AB ,⃗
AC } sis a gasim x si y.
17 18
b) Se procedeaza analog ca mai sus. Avem CD= ⃗ CA + ⃗ CB si se exprima vectorul
35 35
⃗ 34 ⃗
MA +36 ⃗ MB 70⃗ MC +34 ⃗ CA+ 36 ⃗CB ⃗ ⃗
CM = = in baza {C A ,C B } iar apoi verificam
5 5
coliniaritatea celor 3 puncte.
y ⃗ ⃗
c) Avem ⃗ AM =⃗ AT +⃗TM , ⃗
TM = TS si TS se poate exprima in baza {⃗ AB ,⃗
AC } si
x+ y
gasim vectorul ⃗ AM in baza {⃗ AB ,⃗
AC }. Exista λ € R* astfel incat ⃗ AQ = λ⃗ AM . Dar

6
 BQ μ ⃗
daca =μ => ⃗BQ = AQ =⃗
BC atunci scriem ⃗ AB +⃗
BQ si dintr-o baza convenabila
QC μ +1
determinam valorile μ si λ .