http://variante-mate.

ro
Formule de algebră

Ecuaţia de gradul doi

Ecuaţia ax + bx + c = 0 .Se calculează Δ = b − 4ac

2 2
•
• Dacă Δ > 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula
−b ± Δ
x1 , x2 =
2a
• Δ = 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula
Dacă
b
x1 = x2 = −
2a
• Dacă Δ < 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de formula
−b ± i −Δ
x1 , x2 =
2a

• ax + bx + c = a ( x − x1 )( x − x2 )
2

• Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul doi ax 2 + bx + c = 0 :

⎧ b
⎪⎪ S = x 1 + x 2 = −
a
⎨
⎪ P = x1 ⋅ x2 = c
⎪⎩ a
• Alte formule folositoare la ecuaţia de gradul doi:
x12 + x22 = S 2 − 2 P
x13 + x23 = S 3 − 3SP

Funcţia de gradul doi

f :R →R
f ( x ) = ax 2 + bx + c
⎛ b Δ ⎞
Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul V ⎜ − , − ⎟ .
⎝ 2a 4a ⎠
Δ
Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei este f min = −
4a
Δ
Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei este f max =−
4a

Progresii aritmetice

• Formula termenului general:

an = a1 + (n − 1) ⋅ r
 • Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:
n(a1 + an )
Sn =
2
• Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
a+c
=b
2
Progresii geometrice

• Formula termenului general:

bn = b1 ⋅ q n −1
• Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:
b1 ( q n − 1)
Sn =
q −1
• Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
b2 = a ⋅ c

Numere complexe

z = a + bi este forma algebrică a unui număr complex

z = r ( cos θ + i sin θ ) este forma trigonometrică a unui număr complex unde:
• r = a 2 + b 2 este modulul numărului complex
b
• θ ∈ [0, 2π ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tgθ =
a
i 2 = −1
a + bi = a 2 + b2
z = a − bi
Formula lui Moivre
( cos θ + i sin θ ) = ( cos nθ + i sin nθ )
n

Elemente de combinatorică

n ! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ .... ⋅ n
Pn = n !
n!
Ank = Calculează numărul de submulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
( n − k )!
n!
Cnk = Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
k !( n − k )!

Binomul lui Newton:

 (a + b)n = Cn0a n + Cn1a n −1b + Cn2a n −2b2 + ... + Cnk a n −k bk + ... + Cnn bn
Formula termenului general din binomul lui Newton este Tk +1 = Cnk a n −k bk

Formule cu logaritmi

loga b există dacă a > 0, a ≠ 1, b > 0

loga b = c ⇔ a c = b Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără logaritm

log a 1 = 0
log a a = 1
ln1 = 0
ln e = 1
lg1 = 0
lg10 = 1
log a A + log a B = log a ( A ⋅ B )
⎛ A⎞
log a A − log a B = log a ⎜ ⎟
⎝B⎠
log a An = n ⋅ log a A
log c b
log a b =
log c a
1
log a b =
log b a

Probabilitatea unui eveniment

Se calculează cu formula:
nr. cazuri favorabile
P( E ) =
nr. total cazuri posibile

Legi de compoziţie

Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *.

• Legea * este asociativă dacă ( x ∗ y)∗ z = x ∗( y ∗ z) ∀x, y , z ∈ M

• Legea * este comutativă dacă x∗ y = y∗x ∀x, y ∈M
• Legea * are element neutru e dacă x ∗e = e∗ x = x ∀x ∈ M
• Un element x ∈ M se numeşte simetrizabil dacă ∃x′ ∈ M astfel incât x ∗ x′ = x′ ∗ x = e
Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul trei

Dacă ax 3 + bx 2 + cx + d = 0 are rădăcinile x1 , x2 , x3 atunci avem:

⎧ b
⎪ x1 + x2 + x3 = − a
⎪
⎪ c
⎨ x1 ⋅ x2 + x1 ⋅ x3 + x2 ⋅ x3 =
⎪ a
⎪ d
⎪⎩ x1 ⋅ x2 ⋅ x3 = − a

Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul patru

Dacă ax 4 + bx 3 + cx 2 + dx + e = 0 are rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 atunci avem:

⎧ b
⎪ x1 + x2 + x3 + x4 = − a
⎪
⎪x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x = c
⎪ 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
⎨
⎪ x1 ⋅ x2 ⋅ x3 + x1 ⋅ x2 ⋅ x4 + x1 ⋅ x3 ⋅ x4 + x2 ⋅ x3 ⋅ x4 = − d
⎪ a
⎪ e
⎪ x1 ⋅ x2 ⋅ x3 ⋅ x4 =
⎩ a