Formule de analiză matematică

Asimptote

 Asimptote orizontale

Pentru a studia existenţa asimptotei orizontale spre  la graficul unei funcţii se

calculează lim f ( x) .
x 
Cazul 1. Dacă această limită nu există sau este infinită atunci graficul nu are asimptotă
orizontală spre  .
Cazul 2. Dacă această limită există şi este finită,egală cu un număr real l ,atunci graficul
are asimptotă orizontală spre  dreapta de ecuaţie y= l .
Analog se studiază existenţa asimptotei orizontale spre 

 Asimptote oblice

Asimptota oblică spre  (dacă există) are ecuaţia y=mx+n unde m şi n se calculează cu
formulele:
m  lim f ( x)
x
x

n  lim f ( x)  m  x
x
Analog se studiază existenţa asimptotei oblice spre 

 Asimptote verticale

Se calculează lim f ( x) lim f ( x) .

şi xx0
x x0
xx0
x x0

Dacă una din aceste limite este infinită atunci graficul are asimptotă verticală dreapta de
ecuaţie x  x0 .

Derivata unei funcţii intr-un punct:

f ( x )  f ( x)  f ( x0 )
0 lim x  x0
xx0

Tangenta la graficul unei funcţii in punctul de abscisă x0:

y  f ( x0 )  f ( x0 )( x  x0 )
Reguli de derivare:

( f  g)  f   g
( f  g)  f   g
(c  f )  c  f 
( f  g) fg f  g
 

 f  f   g  f  g
  
g g

Tabel cu derivatele unor funcţii uzuale Tabel cu derivatele funcţiilor compuse

c  0 1 u
ln x   ln u 
x  1 x (u2 )  2u  u u
1  u
( x2 )  2x log x   (u3)  3u2  u log u  
a
x  ln a a
u  ln a
( x3)  3x2 (u4 )  4u3  u
sin x   cos x
 sin u   cos u  u

( x 4
)  (un )  n  un1  u
cos x   sin x  cos u   sin u  u
4x3
1 1 u u
( x )  n  x
n n1 tgx      2 tgu  
cos2 x  u u cos2 u
 1 u
1 1 ctgx    ctgu   
   2  u
x x
arcsin x  
sin2 x
1  u 2 u
arcsin u  
sin2 u
u
   

 x  2  1
x
1  x2
1 e 
u
 e  u
u 1  u2
u
arccos x    arccos u  
 e   e
x x
1
1  x2 e   e
u u
 u
u 
1  u2
arctgx   arctgu  


1  x2 a 
u
 a  ln a  u
u 1  u2
e  x
 e
x
arcctgx   

1
arcctgu   
u
1  x2 1  u2
 a   a
x x
 ln a
 Tabel cu integrale nedefinite
1dx  x  C sin xdx  cos x  C
2

 xdx  x C  cos xdx  sin x  C

2 1
 x2dx  x
3
C
 cos2 x dx  tgx  C
3
4  1 dx  ctgx  C
 x3dx  x C sin2 x
1 dx  1 arctg x  C
4
x n1  x2  a2 a a
 x dx  n  1C
n
1
 x2  a2 dx  1 lnx  a C
2a x  a
 1 dx  ln x  C
x
 exdx  ex  C
x21 dx  ln  x 
 a2
x2  a2  C
C
 1 dx  ln x 
 exdx  e x  C x2  a2
x x2  a2
 axdx  a C
  x2
1 dx  arcsin x  C
ln a a2 a

Formula de integrare prin părţi pentru integrale nedefinite este:

f ( x)g( x)  f ( x)g( x)dx

 f ( x)g( x)dx
 
Formula de integrare prin părţi pentru integrale definite este:

b
f ( x)g( x)dx
 f ( x)g( x) a   f ( x)g( x)dx
b

b a
a

Aplicaţii ale integralei definite

 Aria subgraficului unei funcţii
Dacă f : [a, b]  □ este o funcţie continuă pozitivă atunci avem:
b
A( f )  f ( x)dx
 Volumul unui corp de rotaţie
a
Dacă f : [a, b]  □ este o funcţie continuă atunci avem:
b
V (C f
)  a
f 2 ( x)dx
 u( x)dx  u( x)  C sin u( x)  u( x)dx  cos u( x)  C
 u( x)  u( x)dx  2
( x)
  cos u( x)  u( x)dx  sin u( x) 
u C C u( x)
2
( x)
3  cos 2
u(x)
dx  tgu( x)  C
 u ( x)  u( x)dx  C 
2

u(x)
u 3  sin 2
dx  ctgu( x)  C
u( x)
4 ( x)
u u ( x)  u( x)dx  C 
3

4 u( x) 1 u( x)
dx  arctg 
n1
 u2 (x)  Ca a
a2
u un ( x)  u( x)dx  u(x) 1 u(x)  a
( x)

C
u( x) n1 u dx  C
 (x)  a2 2a
2
dx  ln u( x)  u( x)  a
C
ln
u(x)
u( x)
 u2 ( x)  a2 dx  ln u( x) 
u 2 ( x)  a2  C
 eu( x)u( x)dx  eu( x)  C
u( x) 
 e  u( x)
u( x)dx  e  u( x)
  u ( x) 
2
 C

C a2 dx  ln u( x) u2 ( x)  a2
u(x) u(x)
a a u( x)dx 
u( x) u( x )
C  dx  arcsin C

ln a a2  u2 ( x) a
 Formule de algebră

Ecuaţia de gradul doi

 Ecuaţia ax2  bx  c  0 .Se   b2  4ac

calculează
 Dacă  atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula
0

x1, x2
b  
 2a
 Dacă  atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula
0
b
x x 
1 2
2a
 Dacă  atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de formula
0
x1, b  i
 2a
x2

 ax2  bx  c  a( x  x1 )( x  x2
)
 Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul doi ax2  bx  c  0 :
 b
Sx 
 1

 a
x2 c
 Px x 
1 2
 a
 Alte formule folositoare la ecuaţia de gradul doi:
x12  x22  S 2  2P
x13  x32  S 3  3SP

Funcţia de gradul doi

f :R R
f ( x)  ax2  bx  c
 b
Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul V  
, 4a
 .
 
2a
 

Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei este f 
min
4a
 
Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei este f 
max
4a

Progresii aritmetice

 Formula termenului general:

an  a1  (n  1)  r
  Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:
n(a1  an )
Sn 
2
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
ac
2 b

Progresii geometrice

 Formula termenului general:

bn  b1 n1
q
 Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:
b (qn  1)
Sn  1
q1
 Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
b2  a  c

Numere complexe

z  a  bi este forma algebrică a unui număr complex

z  r cos  i sin  este forma trigonometrică a unui număr complex unde:
 r  a2  b2
este modulul numărului complex
b
  [0, 2 ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tg 
a
i  1
2

a  bi  a2  b2
z  a  bi
Formula lui Moivre
n
cos  i sin   cos n  i sin n 

Elemente de combinatorică

n!  1 2  3... n
Pn  n!
k n!
An  (n  k )! Calculează numărul de submulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.

k n!
Cn  Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
k !(n  k
)!
Binomul lui Newton:
 (an  C 0 a n  C1an1b  C 2 a n2 b 2  ...  C k a nk b k  ...  Cnbn
b)
n n n n n

Formula termenului general din binomul lui Newton este

Tk  Cnk a nk b k
1

Formule cu logaritmi

loga b există dacă a  0, a  1, b  0

log b  c  ac  b Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără logaritm
a

loga 1  0
loga a  1
ln1  0
ln e 
1 lg1 
0
lg10  1
loga A  loga B  loga ( A  B)
log
A
log B  log  A 
a a a B 
loga An  n  loga A
log logc b
a b
logc a

loga b  1
logb a

Probabilitatea unui eveniment

Se calculează cu formula:
nr. cazuri favorabile
P(E)
 nr. total cazuri posibile

Legi de compoziţie

Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *. 

 Legea * este comutativă dacă
 Legea * este asociativă dacă  x  y   z  x  y  z yx
 Legea * are element neutru e dacă xeexx

x, y, z M
x, y M
x M
 
Un element x M se numeşte simetrizabil dacă x M astfel incât x  x  x   x  e
Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul trei

Dacă ax3  bx2  cx  d  0 are rădăcinile x , x , x atunci avem:

 b 1 2 3
x x x 
 1 2 3
a
x  x  x  x  x  x c
 1 2 1 3 2 3

 d a
x x x 
 1 2 3 a


Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul patru

Dacă ax4  bx3  cx2  dx  e  0 are rădăcinile x , x , x , x atunci avem:

1 2 3 4
 b
x x x x 
 1 2 3 4
a
x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x c
 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
 x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  x  d
1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4
 a
e
 x1  x2  x3  x4 
 a
 Formule de trigonometrie
sin2 x  cos2 x 
1 formula fundamentală a trigonometriei Formule pentru transformarea sumelor in produse

sin : □  pq pq

1,1
sin( x)  sin x funcţia sin este impară sin p  sin q  2 cos
2 2
sin
cos : □  pq pq
sin p  sin q  2 sin cos
1,1
cos( x)  cos x funcţia cos este pară 2 2
 pq pq
sin  cos p  cos q  2 cos cos
x cos x 2 2
 

2 
pq pq
  cos p  cos q  2 sin
cos 2  x  sin 2 2
 sin
x

 
Formule pentru transformarea produselor in sume
tg( x)  tgx
ctg( x)  ctgx sin( x  y)  sin( x  y)
x x sin x  cos y  2
sin 2x  2 sin x cos  sin x 2 sin cos
2 2 cos( x  y)  cos( x  y)
x  cos x cos y 
cos 2x  cos x  sin x
2 2 2
2 2 1  cos cos( x  y)  cos( x  y)
2x sin x  sin y 
cos 2x  2 x  1  cos x  2
cos 2

cos 2x  1  2 sin2 2 1  cos 2x

x  sin x  2
sin 3x  sin x(3  4 sin2 x)
cos 3x  cos x(4 cos2 x  3)

sin(a  b)  sin a cos b  sin b cos

a sin(a  b)  sin a cos b  sin b
cos a cos(a  b)  cos a cos b  sin
a sin b cos(a  b)  cos a cos b 
sin a sin b

tga  tgb
tg  a  b 
 1  tga  tgb
tga  tgb
tg  a  b 1  tga  tgb

tgx  sin x
cos x
cos x
ctgx 
sin x
tg3x  3tgx  tg3x
1  3tg 2 x
ctg3x  3ctgx
ctg3x 
3ctg2 x  1

 2t sin 2x  2tgx
 1  tg 2 x
2sin x  1   2
t  1  tg x
t2 1 cos 2x 

cos x 1   1  tg 2 x
 
tgx  t
2
unde t  tg tg2x  2tgx
x
 2t  1  tg 2
 2 
1 x
t2 1  tg 2 x
1  t2
ctgx  ctg2x 
 2t  2tgx
Ecuaţii trigonometrice fundamentale
1) Ecuaţia sin x  a are soluţii dacă şi numai dacă a
1,1. In acest caz soluţiile sunt

x  (1)k arcsin a  k / k  □ .
2) Ecuaţia cos x  b are soluţii dacă şi numai dacă b 1,1
. In acest caz soluţiile sunt
x  arccos b  2k / k □
3)
Ecuaţia tgx  c are soluţii c □ .
. Soluţiile sunt
4)
Ecuaţia ctgx  d are soluţii d □ . x arc tgc  k / k □ .
Soluţiile sunt
x arc ctgd  k / k □ .

sin(arcsin x)  x 
sin(arccos x)  1  x2 
cos(arccos x)  x x 1.1

cos(arcsin x) 
1  x2 

 Formule de geometrie

1) Teorema lui Pitagora

Intr-un triunghi dreptunghic are loc relaţia:
cateta2  cateta2  ipotenuza2

2) Teorema lui Pitagora generalizată(teorema cosinusului)

Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
BC2  AB2  AC2  2  AB  AC  cos A
3) Aria unui triunghi echilateral de latură l
este:
Aria  l 2 3
4

4) Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc două laturi si unghiul dintre ele):

Aria  AB  AC  sin
A
2
5) Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc toate cele trei laturi):
S  p( p  a)( p  b)( p  c) formula lui Heron

unde p  a  b  este semiperimetrul.

c
2

6) Aria triunghiului dreptunghic este:

cateta  cateta
Aria  2
7) Teorema sinusurilor
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
a b c
   2R
sin A sin sin
unde a,b,c sunt laturile triunghiului B C
A,B,C sunt unghiurile triunghiului
R este raza cercului circumscris triunghiului

8) Distanţa dintre două puncte(lungimea unui segment):

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci distanţa dintre ele este:
AB  ( x21  x )2  ( 21
y  y )2
9) Mijlocul unui segment:
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci mijlocul segmentului AB este

 x  x y  y2 
M 1 2, 1 
2 2
 
10) Vectorul de pozi ţ i e al unu i pun
––– → → –→ct:
Dacă A(x,y) atunci OA  x  i  y j
 ––
11) Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci vectorul http://matematica.noads.biz
→
AB este dat de formula:
–––→ →
→
AB  ( x2  x1 )i  ( y2  y1 )
j
12) Ecuaţia unei drepte care trece prin două puncte date
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci ecuaţia dreptei AB se poate afla cu formula:
x  x1 y  y1
 y2  y1
sau cu formula: x2  x1
x y 1
x1 y1 1  0
x2 y2 1

13) Ecuaţia unei drepte care trece prin punctul A( x0, y0 ) şi are panta dată m
Este dată de formula:
y  y0  m( x  x0 )

14) Condiţia de coliniaritate a trei puncte in

plan Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in
plan. Punctele A,B,C sunt coliniare dacă şi numai
dacă
x1 y1 1
x2 y2 1  0
x3 y3 1
15) Aria unui triunghi
Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in plan.
Aria triunghiului ABC este dată de formula
1
AAB  
C 2
unde  este următorul determinant
x1 y1 1
  x2 y2 1
x3 y3 1
16) Distanţa de la un punct la o dreaptă
Dacă A( x0 , y0 ) este un punct şi d : ax  by  c  este o dreaptă in plan atunci distanţa de la punctul A la dreapta d
0
este dată de formula:
ax0  by0  c
dist( A, d ) a2  b2

17) Panta unei drepte

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci panta dreptei AB este dată de formula:

m  y2  y1
18) Condiţia de coliniaritate a doi vectori in plan: x2  x1
–→ → → v1  a1i  b1 j ––→ → →
Fie şi v2
v2  a2 i  b2 j şi –→ –→
doi vectori in plan.Condiţia de coliniaritate a vectorilor v este:
a1 b1 1

a2 b2
19) Condiţia de perpendicularitate a doi vectori in plan:
–→ → ––→ →
Fie → → doi vectori in plan.Avem:
v1  a1i  b1 şi v2  a2 i  b2
j j
→ –→
v1  v2  a1  a2  b1  b2  (produsul scalar este 0)
0
20) Condiţia de paralelism a două drepte in plan
Două drepte d1 şi d2 sunt paralele dacă şi numai dacă au aceeaşi pantă adică:
d1 □ d2  md1  md2

Altfel,dacă dreptele sunt date prin ecuaţia generala: d1 : a1x  b1 y  c1  0 şi d2 : a2 x  b2 y  c2  0

atunci dreptele sunt paralele dacă
a1 b1
 .
a2 b2
21) Condiţia de perpendicularitate a două drepte in plan
Două drepte d1 şi d2 sunt perpendiculare dacă şi numai dacă produsul pantelor este egal cu 1 adică:
d1  d2  md1  md2  1
 Funcţia cosinus
cos:R  [1;1]


900=
2 2
1200= 
3 600=
3 
135 =
0
450=
3 4
4 
1500= 300=
5 6
6

3 2 1 1 2 3
 2  2 2
180 = 0
2 2 2 00
-1 0
1 3600= 2

2100= 11
3300=
7
6
6
3150=
2250= 7
5
4
2400= 3000= 4
4 5
3 2700=
3 3
2

Exemple:
3
 1 cos  2
cos 3  2 4 2
cos  1 3
cos 0
cos 0  1 2
 cos 2  1
cos 0
7 3
2 cos 
6 2
 Funcţia sinus
sin:R  [1;1]


900=
2 1 2
1200= 
3 600=
3 3
2
1350= 
3 2 450=
2 4
4
1 
300=
5 2 6
1500=
6

1800= 0
00
3600= 2

7
2100= 11
6 1 3300=
2 6
5 7
2250= 3150=
4 2
 2 4
4 3 5
2400=  2 3000=
3 3 3
-1 2700=
Exemple: 2
3 2
 3 sin 
sin 3  2 4 2
sin  0 sin
sin 0  0  1
3
2
 
sin 1 sin 2  0
7 1
2 sin 
6 2
 Funcţia tangentă
  3
tg :  k / k □ 
□
\□
 
 
2


900=
2 2 1
1200= 
3 60 =
0

3 
135 = 0
450=
3 4 3
4  3
300=
5 6
1500=
6

1800=
00 0
3600= 2

7 11
2100= 3300=
6 6
5
2250=
4 7
3150=
4
4 3000= 1
240 =0
5
3 3
2700=
3
2
Exemple:
 3
tg 
  3
6

tg  3

3
   3
 
tg
 2


nu are sens
 5  3
tg 
 
3 3
 
tg  0

 3
3