Subiectul III (Varianta 37) 30 puncte

2 4 2 4
3 3 x  3x  3  3x  3 3x
1. a) f ' ( x )  3x 2  3    0.
2 2
1 x 1 x 1 x2
De unde rezultă că f este strict crescătoare.
b) f e continuă pe R
f e strict crescătoare pe R
lim f ( x )   ; lim f ( x )    Im f  R  f bijectivă
x  x
1, daca a  3
x 3  3x  arctgx 
c) x 
lim
a
 0 daca a  3 , deci soluţia
x  daca a  3

este a = 3.
1 1
2. a) I1   xe x dx  xe x |10   e x dx  e  e x |10  e  e  1  1
0 0
b) ( I n )n convergent = monoton + mărginit
x  [0,1)  x n  x n 1  x n e x  x n 1e x  I n  I n 1  (I n ) n este descrescător
x  [0,1)  x n e x  0  I n  0, n  N*  (I n ) n convergent
1 n x
c) Cu teorema de medie c  [ 0 ,1 ] a .i . 0 x e dx  ( 1  0 )  c n  e c  lim I n  0 .
n 

Integrăm prin părţi şi obţinem: I n 1  e   n  1 I n  nI n  e  I n  I n1  nlim


In  e

Subiectul III (Varianta 38) 30 puncte

1) a) f continuă pe R
2x  1 2x 2  4x  3 2 x  1 2  1
f '  x  2     0  f e strict crescătoare pe R
x2  x  1 x2  x  1 x2  x  1
b) folosim a) şi 
2
x  x 1
lim ( 2 x  ln( x 2  x  1 ))  lim ln( x 2  x  1 )e 2 x  lim ln 
x   x   x   e2x
x2  x  1
 lim ln  ln 0  
x e2x
lim (2 x  ln(x 2  x  1)    f este bijectivă pe R
x 
c) y = mx + n

m  lim
f  x
 lim

2 x  ln x 2  x  1
2

x  x x  x deci f nu admite asimptote spre 
 
n  lim 2x  ln x 2  x  1  2x  
x 
 
1
1 1  x2 x3  1
2) a) 0 f ( x )dx   ( x  0)(1  x )dx     
0  2 3  6
 0
b) b) f ( x )  {x}(1  {x})  ( x  [ x ])(1  x  [ x ]) unde {x}  x  [ x ]
x  [ k , k  1)  f ( x )  ( x  k )(1  x  k )
295
 lim f (x)  (k  (k  1))(1  k  (k  1)
x k
x k
lim f (x)  (k  k )(1  k  k)  0; f (k
x k
x k

 f cont. in x 0  k , k  Z
f continuă pe [k, k  1), k  Z  f continuă pe R  f admite primitive pe R
a 1 a 1 a
c. a f ( x )dx  0 f ( x )dx  0 f ( x )dx 
Avem următoarele observaţii f - periodică de perioadă principală 1.
Dacă x  [0,1)  f ( x )  x (1  x )  x  x 2 daca[a ]  k 
a 1 2 a
 0 f ( x )dx  0 f ( x )dx  1 f ( x )dx  ...  k f ( x )dx 
1 1 1 a
 0 f ( x )dx  0 f ( x  1)dx  ...  0 f ( x  (k  1))dx  k f ( x )dx 

1 a k x2 x3 1 x 2 x 3 a k 1 1 ( a  k ) 2 (a
 k 0 f ( x )dx  0 f ( x  k )dx  k  (  ) | 0 (  ) |0  k(  )  
2 3 2 3 2 3 2
a 1 1 (a  k ) 2 (a  k ) 3 1
k f ( x )dx ( k  1)    I
6 2 3 6
nu depinde de a
Subiectul III (Varianta 39) 30 puncte
1
1) a) f '  x   1  ln x; f ' ( x )  0  x 
e
 1 1 
Rezultă că f este descrescătoare pe  0,  şi strict crescătoare pe  ,   .
 e   e 
lim x ln x  0
b) x 0
x 0
deci nu are asimptote verticale.
x ln x
lim   deci f nu are nici asimptote oblice sau orizontale.
x x
c) x 0   0,1 ; x 1  f ( x 0 )   0,1  x n   0,1 .
Pentru monotonie: Se demonstrează prin inducţie că şirul este monoton crescător:

x1  x 0  e f  x0   x 0  x 0 x0  x 0  0  x1  x 0
Presupunem x k  x k 1 adevărată, şi demonstrăm că x k 1  x k

x k 1  x k  x k x k  x k  0  x k 1  x k .
Adică şirul este descrescător şi mărginit deci convergent.
2) a)
1 1 1 1
x2 1 4 x 2  5x  5 x 1 5 4x  5  5 25 9 3
I2   4x  5dx  4  4 x  5
dx   xdx 
4 16  4x  5 dx  64 ln 5  16
0 0 0 0
.
1
x n 1 1
xn 1
n 1
b) 4I n 1  5I n   4x  5 dx   4x  5 dx   x dx  n  1 .
0 0 0

296
 1 1
c) x   0,1  x  x
n n 1
 I n  I n 1   4I n 1  5I n  9I n 1  I n 1  .
n 1 9 n  1
1 1 n n 1
 4I n 1  5I n  9I n  I n    nI n   lim nI n 
n 1 9n 9n 9 n  1 n  9

Subiectul III (Varianta 40) 30 puncte

x  x 2
1  x 2
 2 
1) a) x x   .
f '  x   
x2  2 x 2 1 x 2 1 x 2  2
f '  x   0, x  0  f este strict descrescătoare pe  0,   .
f '  x   0, x  0  f este strict crescătoare pe  0,   , egalitatea cu 0 având loc doar în 0.

b) f ' '  x  
2 x 2
1   x  2
3
2
3

.
x 2
 1
3
 x  2
2
3


f ' ' (x )  0  4 x 2  1  x 2  2  
3
 3
  
 3 4 x 2  1  x 2  2  x1, 2  
23 4
3
4 1
. 
 2  3 4   23 4 
 ,   şi negativă pe
Derivata a doua este pozitivă pe   , 


3
4  1   3
4 1 

 23 4 2  3 4 
 , , deci x1 şi x2 sunt puncte de inflexiune.
 3
4 1 3
4  1 


c) m  lim x 2  2  x 2 1
 0  n  lim f ( x )  0  y  0 este asimptotă orizontală
x   x x 
spre  .
 

2) a) F1      t sin tdt   t cos t 0   cos tdt   .
0 0
b) t   0,1  sin t   0,1  sin t  sin n n 1
t  t sin n t  t sin n 1 t  f n 1  f n 1 1 .
1
c) lim Fn 1  lim
n
n  n  0
 t sin tdt
1
1 1 1 t n 1 1
n
 t sin tdt   t n sin t dt  n
 t dt    0  Fn 1  0
0 0 0 n 1 n 1
0
Subiectul III (Varianta 41) 30 puncte
1. f ( x ) =ln (1  x )  x
1 11 x x

a) f ' ( x ) = 1 x -1= 1 x 1 x

297
x 0 +
f ' 0- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
f 0
- 
b) f continuă pe (0, ) 1) f strict descrescătoare pe (0, ) 2)
lim f ( x )  lim (ln(1  x )  x )
x 0 x 0 = ln1 = 0
x 0 x 0

lim f ( x )  lim (ln(1  x )  x ) = lim ln(1  x )  ln ex =

x  x  x 
1 x  1  x   1 
= lim ln x 
 = ln lim  x  = ln lim  x  = ln0 = - 
x   e  x   e  x   e 

 Imf = (-  , 0) 3)
Din 1), 2), 3)  f. surjectivă.
lim f ( x )
c) x 0 =0  nu are asimptotă verticală.
x 0

lim f ( x) = -
x 
  nu are asimptotă orizontală.
f (x) ln(1  x )  x    x
m= lim  lim =    = lim = -1
x  x x  x x   1 x
n = xlim (f ( x )  mx)  lim ln(1  x )  x  x  lim ln(1  x ) = 
 x  x 

 nu are asimptotă oblică.

2. a)
1 1 1 1
x  1  1
   1 x
1
f (x)  arctgxdx  xarctgx 0  2
dx   ln(1  x 2 )   ln 2
4 2 0 4 2
0 0 0
b)
x x
1 1 F( x )  F(1)
lim
x  x 
1
f (ln t )dt  lim
x  x  arctg(ln t )dt  lim
1
x  x
 lim F' ( x )  lim arctg (ln x
x  x 

am folosit regula lui l’Hospital şi faptul că F este o primitivă a lui f.

c) Se observă că la limită apare o sumă Riemman 
1 1 2  n  1 1 2 n
lim  f    f    ...  f     lim  arctg  arctg  ...  arctg  
n  n   n  n  n   n  n  n n n
1
 1
=  arctgxdx  4  2 ln 2 .
0
Subiectul III (Varianta 42) 30 puncte
1. a) f  x   x arctg x
x
f’(x)=arctg x+
1 x2

298
 1 1  x 2  2x 2 1 x2 1 x2 2
f’’(x)=     0  f ' strict
1 x 2 2 2
(1  x ) 2 2
(1  x ) (1  x 2 ) 2
crescătoare
x - 0 +

f’’ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ++ + ++ + + + + + + + + + + + + + + + + +

f’  
 __________________0+++++++++++++++++++
2 2
f

0
f ( x )  lim 
b) xlim
  x  
x arctg x=-   (  )    nu are asimptotă orizontală
2
f (x ) 
m  lim  lim arctg x=-
x   x x   2
 1
arctgx 
   2  lim 1  x 2  1
n  lim xarctgx  x  lim x arctgx    lim
x   2 x    2  x   1 x   1
 2
x x

y x  1 asimptotă oblică
2
c) x 1  1 x n 1  f  x n 

x 2  f  x 1   f 1  arctg1   x1
4
Arat că x n  0 : P(k):x k  0 (A)
P(k+1): x k 1  0 (de dem)
x k  0  f  x k   f  0  x k 1  0 (deoarece pe ( 0, ) f este crescătoare)
Arat că x n  1
P(k ) :x k  1 (A )
P(k  1) : x k 1  1(de dem)

0  x k  1  f  x k   f 1   1  x k 1  1 deci x n  (0,1)
4
 arctgx n  arctg1
x n 1 f ( x n ) 
  arctgx n  arctg1   1  x n şir descrescător , deci convergent
xn xn 4

299
 1 1 1
 x3 x4 x 5  1 1 1 1
2 a) I 2  
0
( x  x 2 )dx  
0
( x 2  2x 3  x 2 )dx  
 3


2

5 
0
   
3 2 5 30
1 1

 ( x  x 2 ) n dx  x ( x  x 2 ) n 
 n ( x  x 2 ) n 1 ( x  2x 2 )dx 
1
b) I n  0
0 0
1


2 n 1
=  n (x  x ) ( x  2 x ) 2 dx
0

  ( x  x 2 )  (1  2 x )  x  2 x 2
   x   x 2    2x  x  2 x 2
1
0
2
1
  2  1   
2
   2    2
1 1 1
1 1 n n

 n ( x  x 2 ) n 1 (  2( x  x 2 )  (1  2 x ))dx  I n 1  2n ( x  x 2 ) n    (x  x
2
2 2 2 2 t
0 0 0
n n
 In  I n 1  2nI n   0
2 2
n n
 (2n  1) I n  I n 1  I n  I n 1
2 4n  2
(1  2 x )dx  dt
1
tn x  x2
 t n 1dt  1
 0 0
n n
0
c)
n 2n 1 2n 1
In  I n1  I n1   I n1  I n 1
4n  2 4( 2n  1) 4 2n  1 4
1
I n1   I n 2
4

1
I4   I3
4
n 2
1 1 1
I3   I2  0  In      lim I n  0
4 4 30 n 

Subiectul III (Varianta 43) 30 puncte

1. a) f '  1  e  x
1  ex  0  ex  1  x  0

x  0 
---------------------------------- 0             
300
f'
f 1
 b)Din a) avem m  f (0)  punct de minim A(0,1)
c) Dacă m  1  ecuaţia nu are soluţii.
m  1  ecuaţia are soluţia dublă x  0.
m  1  ecuaţia are 2 soluţii reale, una pozitivă şi una negativă.
tgx
t
2. f ( x )   1 t
1
2
dt

3
3
a) f     1 
2t 1
dt  ln 1  t 2 
1
 ln 4  ln 2  1 ln 2
3 2 1 t2 2 2 2
1 1

 
tgx
1 2t 1 1 1 1
 1 t
2
b) f ( x )  2
dt  ln 1  tg 2 x  ln 2  ln 1  tg x  ln 2
2 2 2 2 2
1

f ' (x) 
1

2 tgx
2 1  tg 2 x
 1  tg 2 x  tgx  
ctgx
1
c) g ( x )   t 1  t  dt =
1
2

1 A Bt  C
   1  A  A t 2  B t 2  Ct  A  B  0  B  1, C  0, A  1

t 1 t 2 t 1  t2

=
ctgx ctgx


1

t
t 1  t2
dt  ln t 
1
2
ln 1  t 2
ctgx

1
 ln ctgx  ln 1 
1
2
  1
ln 1  ctg2 x  ln 2 
2
1 1

 1  1 
 ln 

1  1

1 1 1
  ln 1  2   ln 2  ln 1  ln tgx  ln tg 2 x  1  ln tg 2 x  ln 2  
 tgx  2  tg x  2 2 2 2

f ( x )  g( x ) 
1
2
 1
 1 1
ln 1  tg 2 x  ln 2  ln tgx  ln tg 2 x  1  ln tgx  ln 2  0
2 2 2

Subiectul III (Varianta 44) 30 puncte

1.a)

301
 1
a x 2  x  1  (ax  b)   ( 2 x  1)
2
2 x  x 1
f ' (x)  
x 2  x 1
2ax 2  2ax  2a  2ax 2  ax  2bx  b ax  2bx  2a  b
  
2 2
2( x  x  1) x  x  1 2( x 2  x  1) x 2  x  1
(a  2 b ) x  2 a  b

2( x 2  x  1) x 2  x  1
f strict crescatoare pe R  (a  2b) x  2a  b  0  x  R  a  2b si
b)
2a  b  0  3b  0  b  0
c)
3 2x  1
b  1 a  2  f '  f (x ) 
( ) x 2  x 1

x  
f'  => Im f  ( 2,2)
f 2 2

2.a)
x


x
f (x)  e arcsin t
  dt  F( t ) 0
 f ( x )  F( x )  F(0)
0 g

f ' ( x )  F' ( x )  g ( x )  e arcsin x  0

arcsin x
x
 e arcsin t dt  e
y
b) f ( x)  cos ydy
0
0
arcsin t  y  t  sin y  dt  cos ydy
t  0  y  0 t  x  y  arcsin x
c)

I  e y cos ydy  e y cos y   e y sin ydy  e y cos y  e y sin y   e y cos ydy

   
I
e y cos y  e y sin y
 I 
2
arcsin x
e y cos y  e y sin y e arcsin x ( 1  x 2  x )  1
f (x )  
2 0
2

e arcsin 1  1 e2 1
f (1)  
2 2
Subiectul III (Varianta 45) 30 puncte

302
  2xa  
x 2 1  x 2 ax 5  x
1. a) x 2 1
f ' 
x 2 1
2 x 3 2 xax 2  ax 3 ax 2 5x x 3 3x a
 
x 2
1 x 2 1 x 2
1  x 2 1
x 2 5
b) a = 0 f ( x )
x 2 1
limf ( x ) nu are asimptotă orizontală
x
  2 2
mlim
f ( x)
1nlim 
x 2 5
 x  lim x 5x x 1 
x x x x 2 1 
 x
  x 2 1
x 4 10x 2 25x 4 x 2
lim 0
x  2 2  2 y=x asimptotă oblică
 x 5x x 1  x 1
 
c) x 3 3xa0 trebuie să aibă 3 soluţii reale
3x 2 30x 1 şirul lui Rolle
x  -1 1 
f(x) - 2+a a-2 +
2a0a 2 
  a ( 2, 2)
a20a 2 
1
2.a)  x 1 x 2 dx =0 deoarece funcţia f : [ 1,1]  R, f ( x )  x 1  x 2 este
1
impară.

b) V  1 1  x 2 dx 
1  x3   1 1  2  4
x   1   1   2 
 3   3 3  3 3
  1
1
1
c) lim x f  x  dx lim
 
n
x n 1  x 2 dx
n  n  0
0
x 2
 0,1 

x 0,1 1 x 2
 0,1 1x 2
 0,1
x n
 0,1 


0  1 x 2 10x n 1 x 2 x n 
1
1 x n 1 1 1
0I n   x n dx   0limI n  lim 0lim I n 0
0 n 1 n 1 n   n 1 n 0
0

Subiectul III (Varianta 46) 30 puncte

 x 1
 ,x 1
 ex
1. a) f(x)= 
 x 1 , x  1

 ex

303
  x 1 
f ( x )  f (1)
ex  ( x  1) 1
f 's (1)  lim  lim
 lim   
x 1
x 1
x 1 x 1 x 1
x 1
x 1 e x ( x  1)
x 1
e

x 1
 f nu e

f ( x )  f (1) e x ( x  1) 1 
f 'd (1)  lim  lim  lim  
x 1 x  1 x 1 x  1 x 1 e x ( x  1) e 
x 1 x 1 x 1 
derivabilă în 1.
 e x  ( x  1)e x 2  x
 , x 1  x , x  1
 e 2x e
b) f ' (x)  
x
  e  (  x  1)e
x

x  2
 f ' ( x )  0 are solutia x  2

 ,x 1  x ,x 1
e 2x  e

x - 1 2

f’ ------ +++++++++ 0----------
f
1
 0 0
e2
x  1
lim f ( x )  lim 
x   x   ex
1
f(1)=0 f(2)=
e2
x 1
lim f ( x )  lim 0
x  x  ex
Dacă m<0  ec. nu are soluţii m=0  ec. are o soluţie x=1
 1 
m   0,  ec. are 3 soluţii x1    ,1 , x 2  1,2 , x 3   2,  
 e2 
1
m=  ec. are 2 soluţii x1    ,1 , x 2  2
e2
 1 
m   2 ,    ec. are o soluţie x1    ,1
e 
c)
f (1)  0

 1
f ( 2) 
 e2
  1   en  2
 2e n 3
 2  1 2 n
f (3) 
  lim    ...    lim 
e3 n   e2 e3 en  n  
 
.............. 

n  1
f (n ) 
en 


aplicăm Cesaro-Stolz
e n 1  2e n  2  3e n  3  ...  n  e n  2  2e n  3  ...  n  1
 lim 
n  e n 1  e n
e n 1  e n  2  ...  e  1 1 en  1 1 en  1 1
lim  lim n   lim   .
n  n
e (e  1) n   e (e  1) e  1 n   (e  1) 2
e n
(e  1) 2
2. a) F' ( x )  2ax cos x  (ax 2  b) sin x  c sin x  cx cos x 
F' ( x )  x cos x ( 2a  c)  ax 2 sin x  sin x ( b  c)
 2a  c  0  c  2

F' ( x )  f (x)   a  1  a  1

 b  c  0  b  2

304
b)
2   

 4 4 4
 1  1 1 1 1 1  2
   
2
f dx  f ( t )  2 dt   t 2 sin t  2 dt  sin tdt   cos t  cos 
1 
2x  
2t 
t 2 
2  2 4 4
4
 2 2 2
1
am folosit schimbarea de variabilă t.
2x
c)
  
2 2 2
x 2 x 3
A 
0
(g ( x )  f ( x ))dx  
0
( x  x 2 )dx  
0
x 2 sin xdx 
2

3
 (  x 2  2) cos x  2 x sin

3 3 3
  
=  2 2.
8 24 12
Subiectul III (Varianta 47) 30 puncte
1 1 
1. a) lim arctg  arctg  arctg( ) 
x 1 x2 1 0 2
x 1

1
lim arctg  arctg 0  0  y  0
b) x x 12 asimptotă orizontală

1 2 x 2x 2 x
f' 2
 2 2
 4 2

 1  ( x  1) x  2x  1  1 ( x  1) 2  1
2
c) 1  2 
 x 1

f' 0 x 0

x  -1 0 1 
f ' + + ++ + + + + + + + + + ++++ + +++0- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

f M

A (0, ) punct de maxim
4
 
2  3  2 3
2.a)   cos x  1  1 x 2 dx   sin x  x  x   1     .
2  6  2 48
0   0
b)
x3 x2
x sin x  x  cos x  1 
2  lim  sin x  x  
L ' Hospital
1
lim
x  x2  f  x  dx  lim
0
x  x2
6  lim
x  2x x  2
.
c) Demonstrăm că f  x   0, x   0,1

305
 0 1
f’’(x) + + + + + + + + +
f’(x) 0 + + + + + + +
f(x) 0 + + + + + + +
f ' ( x )   sin x  x 
 
f ' ' ( x )   cos 1  0 

1 2 1
 f  x   0, x   0,1  cos x  1  x  cos x 2  1  x 4 
2 2
1 1 1
 1 
  cos x 2 dx   1  x 4 dx   cos x 2 dx  0,9
0 0 2  0

Subiectul III (Varianta 48) 30 puncte

2x
1.a) xlim

arcsin  arcsin 0  0
1 x2
1 1
 2(1  x 2 )  4 x 2 
b) f 1 (x)= 2x = 1  2x  x 4  4x 2
2
1   (1  x 2 ) 2
1 x 2 (1  x 2 ) 2
2  2x 2 2(1  x 2 )
2  2x 2  4x 2  
(1  x 2 ) 2
(1  x 2 ) 2

 1 x 2  2 
1 x 2 1 x 2 = 
1 x 2
 2
 , x  (1,1)
 1  x 2
 2
 , x    ;1  1;  

1  x 2
f' (-1) = -1  f s' (1)  1 

 => f nu e derivabilă în -1 '  => f nu e derivabilă în 1
f' (-1) = -1  f d (1)  1 
c)
x -∞ -1 +1 +∞
f ` ---------------- | +++++++++++++++ +| -------------------
f
 
A (-1,- ) minim, B (1, ) maxim
2 2
1 0 1 1
1 1 1 2 1
2. a) 
0
x 1 x2 = 
2 
1
t dt 
2 
0
t dt   t t
2 3 0

3

306
 1

 1  x  dx =  x  3
 3 1
b) V= 
2 x  =  1  2
1   =
0  3 3
0 
n
1
c) a n =
n2
k 1
n2  k2

n n 1
lim a = lim 1 k2 1 k2
n  n n 
n2 n
k 1
1
n2
= nlim

n 
k 1
1
n2
= 
0
1  x 2 dx=


 a n convergent
4

Subiectul III (Varianta 49) 30 puncte

2
4  3x
1.a) lim f ( x )  lim  0  y=0 asimptotă orizontală.
x  x  x3
 6x  x 3  (4  3x 2 )  3x 2  12 x 2  3x 4 3x 2  12
b) f ' ( x )   
x6 x6 x4
x 1 2

f’ ------------------------0++++++++++++++++++
f 1 -1 0

Deci Imf=[-1,1]
1  6 x  x 3  ( 4  3x 2 )  3x 2 12 x 2  3x 4
c)g ' ( x )    
( 4  3x 2 ) 2 x6 6 x 6  ( 4  3x 2 ) 2
1 x 
x6 x
3

12  3x 2 3(4  x 2 )
=  
x ( x 3  4  3x 2 )( x 3  4  3x 2 ) x ( x 3  4 x 2  x 2  4)(x 3  3x 2  3  1)
=
 3
 , daca x 
2 2
3( 4  x ) 3( 4  x ) x x 2 1
  
x ( x  1)( x  2) 2 ( x  1)( x  2) 2 x  x  2  x  2  x 2
1  3
, daca x 
x x 2
1


Deci g este derivabilă pentru că domeniul ei de definiţie este  2,   .

x
 x  ( x 2  1  1)
2
2. a)F’(x)= x x 1 1
 2
  f (x )
x 2 1 1 x x x 2 1
2
1
b) V=  x
1
2
( x 2  1)
dx

1 A B Cx  D
dar 2 2
   2  Ax( x 2  1)  B( x 2  1)  (Cx  D) x 2  1 
x ( x  1) x x2 x 1
307
 2 1 2
1   2 
     1  arctgx 2  
A=0, B=1 , C=0, D=-1  V   2
  2 
dx
  x1 1 
 1 x dx 1 x  1   
 1  1 
=    arctg2  1  arctg1    arctg2  
 2  2 4
c) Avem F’=f >0, deci F crescătoare.
5 1
Iar F( 2)  ln  0 deci pe intervalul [1,2] F este negativă 
2
A=
2 2 2 2

    xf (x )dx 
2
F( x ) dx   F( x )dx   x F( x ) 1  xF' ( x )dx  2F(2)  F(1) 
1 1 1 1
2 2
1
=  2F(2)  F(1)   dx  2F(2)  F(1)  ln x  x 2  1  
2
x 1  1
1

5 1
=  2 ln  ln( 2  1)  ln(2  5 )  ln(1  2) =
2
33  15 5  22 2  10 10
ln .
2
Subiectul III (Varianta 50) 30 puncte
1
1.a) lim f ( x )  lim x sin  0 deoarece sinusul este o funcţie mărginită.
x 0 x 0 x
1 1  1  1 1 1
b) f ' ( x )  sin
 x cos    2   sin  cos
x x  x  x x x
1
sin
1 x  1  1  y  1
c) lim x sin  lim x  asimptotă orizontală
x   x x   1 x
x
2. a)
1 1

 1  x  dx  1  2x
2 2 2 2x 3 x 5 2 1  2 1
I2   x 4dx  x   1
1  1    1   
3 5 3 5  3 5
1 1
4 2 30  20  6 16
2   
3 5 15 15

b)

308
 1 1
I n 1   (1  x 2 ) 2 dx  x 1  x 2   n 1 1
1    2x
2
( n  1)(1  x 2 ) n dx 
1 1
1 1


 2( n  1)  x 2(1  x 2 ) n dx  2( n  1) (1  x 2  1)(1  x 2 ) n 
1

1
1 1

 
 2( n  1) (1  x 2 ) n 1  2( n  1) (1  x 2 ) n dx  I n 1  2( n  1) I n 1  2( n  1) I n
1 1
2n  2
=> ( 2n  3) I n 1  ( 2n  2) I n  I n 1  In
2n  3
c)
n
( 1) n C nk 1 1 1 ( 1) n C nn
an  
k 0
2k  1
 C n0  C n1  C n2  C n3  ... 
3 5 7 2n  1
(1  x ) n  C n0  C n1 ( x 2 )  C n2 ( x 2 ) 2  ...  C nk ( x 2 ) k  ...  C nn ( x 2 ) n
2

1 1
 x3 x5 x 2 k 1 x 2 n 1 
1

(1  x 2 ) n dx   C n0 x  C n1

 3
 C n5
5
 ...  (1) k C nk
2k  1
 ...  (1) n C nn
2n  1 
1

 C1n
(1) C 2n n
C nn 
I n  2 C 0n    ..    I n  2a n  a n  I n  lim a n  lim I n
 3 5 2n  1  2 2
 
I n 1 2n  2
Din b)    1  I n şir descrescător
In 2n  3

dar I n  0  I n convergent
2n 
I n  I n 1 
2n  1

2n  2 
I n  
I n  2
1
2n  1 
 2 4 2
.......... .......... ......... . ...  I n  2    ... 
 3 5 2
4
I 2  I1 
5 
2 
I1   2 
3 

.
p p 1
Din relaţia  avem
p 1 p  2
2 3 
 
3 4

4 5 
  I n 3 5 2n  1 In I2
n 2 3 4 5 2n 2n
5 6      ...         .. .  
 2 4 6 2n  2 2 4 3 4 5 6 2n  1 2n
.. ..... ....

2n 2n  1 

2n  1 2n  2 


2
 In   0  In  0
n 1

Subiectul III (Varianta 51) 30 puncte

x
x x  1
  2
1. a) lim  x  x  x  1   lim  x  1   lim 1   1  1 1
 
x 
 x  x  x  x x  e

x 2 1 f ' ( x )  0  x  1. Dar x  1,   , rezultă

b) f ' ( x )  x 1
x2
x 1 
309
f’(x) 0 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
f(x) 1 
c) Deoarece f e strict crescătoare pe 1,   este injectivă.
Cum Im f  1,    codomeniu, f continuă, rezultă că f este şi surjectivă. Deci f e
bijectivă.
2. a) F primitivă, deci F derivabilă pe  şi F'  x   f  x   x  
F derivabilă pe  , rezultă F derivabilă în x 0  1 . Aşadar, F continuă în 1. Din condiţia de
continuitate a primitivei în 1, avem a  b  1 .
a , x  1

F' ( x )   2 ln x
 , x  1
 x

F' s(1)  F' d (1)

F derivabilă în 1, rezultă ca . Obţinem a  0, b  1
F' s 1  a , F' d  1  0
e 1 1 dt 
b)  
1 x ln x  1
dx 
2 0 t2 1 
 arctg 1  arctg 0 
4
1
ln x  t , dx  dt , pentru x  1, t  0, iar pentru x  e, t  1
x
c) Aplicăm formula de integrare prin părţi:
   
 h x    h '  x   ' dx  h x   h '  x    h '  x   2 dx  0    h '  x   2 dx     h '  x   2 dx  0

1

1 1 1 1

Subiectul II (Varianta 52) 30 puncte


1. a) xlim f ( x )  lim x  sin  0 . Cum f (0)  0 , avem că f continuă la dreapta în 0. Dar
0 x 0 x
x 0 x 0
f este continuă pe  0,1 . Rezultă că f este continuă pe  0,1 .

f ( x)  f (0) 
b) f ' d (0)  lim  lim sin , care nu există. Deci f nu e derivabilă la
x0
x0
x0 x0
x 0
x
dreapta în 0. Aşadar D f '   0, 1 .

 1 1  
c) Fie g :  ,  g ( x )  x  sin
 cos
 n  1 n  x x
 1  1  1  1
    1 , g     1   g     1
n n 1 2 n 1
g , g  1  0
 n 1  n  n 1  n 
 1 1
Cum g este continuă pe  , , conform lemei Cauchy-Bolzano, rezultă că ecuaţia g(x)
 n  1 n 
 1 1
= 0 are cel puţin o soluţie în  , .
 n 1 n 
1 1 1 x
 ln1  x  dx   ( x )' ln1  x  dx  x  ln1  x  
1
2. a) 0
 dx  2 ln 2  1
0 0 0 x 1

310
b)
|
1 1 x2  x2 1 x2 1  1
  
1
x  arctg x  dx    arctg x  dx   arctg x 0   dx  
 2  2 2 x2 1 4 2
0 0
  0

c) Comparam funcţiile f şi g pe  0,1

Fie h :  0,1  , h ( x )  ln 1  x 2  x  arctg x  
x
h' (x)   ar
1  x 2
2
 2x
h" ( x ) 
x 2
 1 2
x 0 1
h”(x) 0 – – – – – – – – – – – –
h’(x) 0 – –
h(x) 
0 ln 2 
4

Avem că h ( x )  0  x   0,1
 
Deci ln 1  x 2  x  arctg x x   0,1

  x  arctg x  ln1  x   dx  4  2    x  ' ln1  x   dx  4  2 

 1  1
aria  Γf ,g  
1 1
2 2
0 0

  x  ln x  1  2 
x1   11 2
 1 1 1
2
 dx     ln 2  2 x  2 arctg x    ln 2 
 x 1
0 0 4 22
 4 2 0 0

 3 
2    ln 2
2 2 4
Subiectul II (Varianta 53) 30 puncte
2
f ' ( x )  3x  3
1. a)
f ' ( x )  0, rezultă x  1
x  1 1 
f’(x) ++++++++++ 0 ––––––– 0 +++++++++++++
f(x)  2 2 
x  1, x  1 punct de extrem
b) Fie g ( x )  x 3  3x  m, g :  1,    
g ' ( x )  3x 2  3 nu are rădăcini în  1,  
Folosim şirul lui Rolle
x 1 
g’(x) 0 ++++++++++ ++++++++++ +++++++
g(x) –m–2 
lim g ( x )  m  2  0, lim g( x )  
x 1 x 
x 1

311
 Conform şirului lui Rolle, ecuaţia h ( x )  0 are o singură soluţie reală în  1,   .
c) g  x   x 3  3x  2
, g derivabilă de două ori pe R
 
g '  x   2 x  3x 3x 2  3  6 x 3  3x x 2  1
3
   
g ' '  x   6 3x 2   3 x 2
 1   x  3x  2 x   6 5 x
3 4
 12 x 2  3 
g ' '  x   0  5 x  12 x  3  0 . Notăm x  t  0
4 2 2

6  21 6  21 6  21 .
5t 2  12t  3  0,   84, t1,2  , x1,2   , x3,4  
5 5 5
Deci
x 6  21 6  21 6  21 6  21
   
5 5 5 5

g ' '  x ++++++++++ 0 - - - - - - - - -- - 0 +++++++++ +++++++ ++++++0- - - - - - - - - - 0

++++++++
g  x f  x1  f  x3  f  x2  f  x4 
Deci x1 , x2 , x3 , x4 sunt puncte de inflexiune.
2.a) f continuă pe  , rezultă f admite primitive pe  .


x  e x  dx , x  0

b)Fie F :   , F( x )  


sin x  dx , x  0

o primitivă a lui f.

e x x  1  C1 , x  0 
F( x )  
 cos x  C 2 , x  0

Din condiţia de continuitate a primitivei în 0, rezultă că C1=C2. Notăm C1  C 2  k . Pentru k

= 0, obţinem o primitivă.
Din F  0   1  1  c1  1  c1  0 . Deci:
e x  x  1 , x  0
F x   
 cos x , x  0

0
c) Suntem în nedeterminarea . Aplicăm L’Hospital
0
 x 

lim 
0
f  t   dt '
  lim f ( x )  lim sin x  1
x 0 2x x 0 2 x x 0 2 x 2
x 0 x 0 x 0

Subiectul II (Varianta 54) 30 puncte

a) 1. Prima bisectoare y  x  m  1
Fie A x0 , f  x0   punctal in care tangenta la graficul functiei este paralela cu prima
bisectoare. Ecuaţia tangentei este y  f  x0   f '  x0  x  x0 

f '  x   e x  1  f '  x0   e x 0  1
Dreptele sunt paralele, deci pantele egale. Rezultă e x 0  1  1  e x 0  2  x0  ln 2

312
 f  x0   e ln 2  ln 2  2  ln 2
A ln 2, 2  ln 2 
b) f '  x   0  e x  1  x  0 , f derivabila pe R. Punctele de extrem le gasim printre
punctele critice.
x - 0
f`(x) - - - - - - - - - - - - 0 + + + + + + + + + +
f(x) 1
Valoarea minimă este f(0)=1.
c) g  x   e x  x  1

 0  lim g  x   g  0  lim e  x  1  lim e  2x  1  lim e  2x  1  lim e  1

0
x x x 0 x
g d'
x 0 x0 x 0 x x 0 x x 0 x L 'H x 0 2 x
x 0 x 0 x 0 x 0 x 0

g  x   g  0 e x  x 1 1
g s'  0  lim   lim 
x0 x0 x  0 x 2
2
x 0 x 0
2. a)
3 3 3 3
t2 t2 11 1 1 t 1 1 1 1
f  3    
3
dt  dt t 2  dt 1  ln  1  ln  ln   1 
2
t 1 t 2
 1 t2 1 2 t 1 2
2 2 3
2 2 2
b)
|
 x 2 1  x 2 1 | x 2 1

g ' x  
 0
ln
3 t 
3e  1dt  

3e
ln
3
 x2  1
 1   ln  
3 
3e
ln
3 1 
3 1
  x2 
x2  1 3

  
3 1 2x 2x2
 x2    2 x  x  
x2  1 3 x2  1 x2  1
1 x2
c) Observăm că g ' x  2 , x  1
3 x 1
x
 g  x   g  2  . Deci 2 f  x   g  x   g  2  .
x1 1 1
Deci f  x    g '  t  dt  gt 
2 2 2 2 2
ln 1 0
Calculăm g  2    3e t  1dt   3e t  1dt  0
0 0

Deci 2 f  x   g  x  , x  1

Subiectul II (Varianta 55) 30 puncte

3
 x  1 2  x  2 3
 x  1 2  3 x  2 ( x  1)3 x  2 3
3
1. a) lim  lim  lim   
x 1
x 1
x 1 x 1
x 1
x 1 x 1
x 1
 x  1 x  1
3 0

313
 x 2 1
b) f ' ( x )  3
 x  1 4  x  2 2
D f '   \  2,1
c) f ' ( x )  0, rezultă x  1

x  2 1 1 
f’(x)             0 
f(x)  0 3
4 0 
X=-1 punct de maxim, x=1 punct de minim.
1 A B C
2. a)    , x 1
x  x  1 x  2  x x 1 x  2
1  x 2  A  B  C   x  3A  2B  C   2A,  x  1 . Prin identificarea coeficienţilor
1 1
obţinem A  , B  1, C 
2 2
1 1 1
F( x )   x  x  1 x  2
dx 
2
ln x  ln( x  1)  ln( x  2)  C
2

1 x x 1
b) Observăm că:
6 dt 
1 6
1
Arătăm ca f ( t )   t  1,  
6
t ( t  1)( t  2)  6  t  1,  
Fie g ( t )  t ( t  1)( t  2), g : 1,    
g ' ( t )  3t 2  6 t  2  0  t  1,  
t 1 
g’(t) 
g(t) 6 
Deci g ( t )  6  t  1,  
1 x2 1 1 dt 1 
 1 x 
1
c)
6
dx  2
 arctg t 0 
0 3 0 t 1 3 12
(Am notat x 3  t , de unde rezultă 3x 2 dx  dt .

Subiectul II (Varianta 56) 30 puncte

2x  5 2 2
1. a) lim  , y asimptotă orizontală la 
3x  4 3
x  3
a n 1 2
b) lim  lim f  n  1    0,1 . Din criteriul raportului obţinem că lim a n  0
n an n 3 n

c)

314
 g ( x) 
2e x  5 g ' ( x) 
 7e x
g ' ' ( x)  7 

e x 3e x  4 
3e x  4 3e x
4  2
3e x
4  3

4
g ' ' ( x )  0, rezultă 3e x  4, rezultă x  ln
3
x 4
 ln 
3
g' ' ( x )   0 
g( x ) 23
 
24
4
Deci x  ln punct de inflexiune.
3
3 1
1 1 x2 2
2. a)
 0
ln e x dx   0
x dx  3
2 0

3
e e
b) V    ln x dx     x  ' ln x dx   x ln x  x  1  
e
1 1

c) Notăm f  x   e x  y . Rezultă
2
x  ln y

dx   ln y ' dy 
Pentru x  0 : y  1 Pentru x  1 : y  e

e
1

0
x 2
dx  1
e
y  ln y ' dy  y  ln y
1
e
 
1
e
ln y dy  e  
1
e
ln x dx
e 1
 e
x2
Deci ln x dx  dx  e
1 0

Subiectul II (Varianta 57) 30 puncte

1. a)Avem din x n 1  x n  x 2n  x n  1 >0, n  N , deci şirul este strict crescător. Aşadar
este marginit inferior. Presupunem prin reducere la absurd că este mărginit superior. Din
teorema lui Weiersstras rezultă că este convergent. Fie lim x n  l   . Trecem la limită în
n
relaţia de recurenţă şi obţinem l 2  l  1  0  l1, 2   , contradicţie. Cum f este strict
crescătoare pe  0,   şi nemărginită, rezultă că lim x n   .
n
x 3  x , x  0
b) g x   
arctg x , x  0

g continuă pe 
3 x 2  1, x  0

g ' x   1
 ,x  0
1  x 2

x 0
 
g ' s  0   lim 3 x 2  1  1, g ' d  0   lim
1
x0 1  x2
 1. Deci g ' s  0   g ' d  0   
x 0 x 0

Deci g derivabilă în 0. Cum g derivabilă pe  \  0 , obţinem că g e derivabilă pe 

c)

315
x 2  1  a  2 ln x , x   0,  
2
  1
x  2 ln x  a  0
h x 

h '  x   2x 
2 2 x 2 1

 
x x
h'  x   0  x  1
x 0 1 1
h' x   0 
h x  2 -a
h  x   2 -a
Dar h  x   0 Cel mai mare număr cu proprietatea din enunţ e 2.
2. a)
1 1 1
 
2 2
xe  x dx  2 x  e  x dx
0 2 0
x 2  t  2 xdx  dt
x  0  t  0; x  1  t  1
Obţinem
1
1 1 1 t 11  e 1
2 
0
e  t dt  
2
e
0
   1 
2e  2e

   e ' t dt  2   e
1 1 1 1 1 1   e2
 t e
t t 1
Avem dt  1  e  t 
2 0 2 0 0  2e
0
b) Suntem în nedeterminarea şi aplicăm L’Hospital. Avem
0
F cos x   F1  F cos x   F1  ' f  cos x     sin x  1
lim  lim  lim 
x 0 x 2 x 0  x '
2 x 0 2x 2e
c)
g x  F  x  f  x  F  x  e x
2
   2 x   e
g ' x  F ' x  e x
2
 x2
1  2 x 
1
g '  x  0  x 
2
x 1
 
2
g'  x   0 
g x  2
Deci avem un singur punct de extrem local.

Subiectul II (Varianta 58) 30 puncte

x 
1. a) lim 2
arctg x  0  0
x  1  x 2

316
 1 x 2
b) f ' ( x )  f ' ( x )  0, rezultă x  1
1  x 2  2
x  1 1 
f’(x)  0 0 
f(x) 1 1
0 
2 2
x
Avem, deci 1   1 puncte de minim si x 2 =1 punct de maxim.
x
c) Fie h ( x )   arctg x , x  0
1 x 2
 2x 2
h' (x)  h' (x)  0
 x 2  1 2
h 0 
h’(x) 0 
h(x) 
0 
2
Din tabel, rezultă că h ( x )  0  x  0

2. a) f continuă pe  0,1  m , deci f integrabilă pe [0,1]

1  m, x  1
f  1, 2  ( x )  
 x ln x , x   1, 2

Luăm g : 1,2  , g ( x )  x ln x . Cum g continuă, rezultă că g este integrabilă

g diferă de f  1, 2  doar în x=1. Deci f integrabilă pe 1,2 . Cum f e integrabilă şi pe  0,1 ,
avem că f e integrabilă pe  0,2
1
 x 

x

b) Aplicăm L’Hospital: lim 1  lim 


 t ln t dt 
1
t ln t dt
  lim x ln x  0
x 1 x  1 x 1  x  1 1 x 1
x 1 x 0 x 1
c) Din f continuă, rezultă că f are primitivă. Fie F o primitivă a sa.Folosind formula Leibnitz
Newton, obtinem: F b   F a    b  a  f  t   F b   b f  t   F a   a f  t 
Consideram functia  x   F x   x f  t  ,  :  0,2  R . Este suficient sa demonstrăm că
 nu este injectivă.
Presupunem  e injectivă. Cum  este si continuă, rezultă că  este strict monotonă
x   0,2 . Rezultă '  x   0, x   0,2 sau '  x   0, x   0,2 . Dar
'  x   f  x   f  t  ,iar '  t   0 , contradictie. Deci  nu este injectiva.

Subiectul II (Varianta 59) 30 puncte

x x 3
1. a) lim 1
x  x  3 x 2  4 x  2
3

b) Arătăm că f e bijectivă

317
 f '  x   3x 2  1  0 x  R , rezultă f strict crescătoare, rezultă f este injectivă.
x 

f '  x +++++++++++++++++++++++++++++
f  x 

Im f  R  codomeniu, f continua, deci f e surjectivă. Aşadar f e bijectivă, deci inversabilă.
1
f ( x)
c) lim
x  3
x
1
Notăm f ( x )  y, y   ;
1
f ( x )  y, rezultă x  f ( y)
y y
lim  lim 1
y 3 f ( y) x  3 3
y y

 f ( x )  x 2 sin x 

2. a)  
x 2 sin x  0 e impară
3
x3
. Cum c  1, 3 , avem că
3 13
b) 
1
x 2 dx  2c 2 , rezultă
3 1
 2c 2 , rezultă c 2 
3

13
c
3
c) Aplicăm formula de integrare prin părţi şi obţinem
F  x    x 2 cos x  2 x sin x  2 cos x  c

Fie doua siruri  x n  n ,  y n  n , x n  2n, y n  2n  , lim x n  lim y n  
2 n n
lim F x n   
n 
. Deci f nu are limita la .
lim F y n   
n 

Subiectul II (Varianta 60) 30 puncte

x
f ' (x) 
1. a) 1 x2 
1  1  x 
2

 
f ' ( x )  0, rezultă x  0
x  0 
f ' ( x)  0 
f (x)  ln 2 
Deci ln 2 e cea mai mică valoare a funcţiei.
1  x  1
b) Avem că g '  x   1 



x  1 x2  1 x2  x2 1

318
e f ( x )  1g'  x    e ln1 
 1 x 2  1 1
  1  1  1  x 2  1 1
 2  
  x 1 1 x2
c) Notăm h ( x )  g ( x )  x , x  0 . Demonstram ca h(x)<0 pentru
1 1 x2 orice x>0
h' (x) 
1 x2
h ' ( x )  0, rezultă x  0
x 0 
h' ( x ) 0 
h(x ) 0
Din tabel rezultă h(x) < 0 x  0
2. a) f : R  R este derivabilă (funcţie polinomială)
4 1 1

0  2x  3x  x dx  2 4
1
3 2 x 1 x2 1 1
 x3   1  0
0
0 2 0
2 2
f  0  0
f 1  0
Deci f  M
b) f ( x)  aX 3  bX 2  cX  d , a  0
f (0)  d
f (1)  a  b  c  d
1 a b c
 f ( x)
0
dx    d
4 3 2
f (0)  f (1), rezultă a  b  c  0
1
f (0)   f ( x )dx, 3a  4b  6c  0
0
Scădem relaţiile: 2a  3b  5c  0 Dar a  b  c  0
Scădem relaţiile: a  2b  4c  0
1 a b c a  2 b  4c
f      d   d  d  f ( 0)
 
2 8 4 2 8
c) Din teorema de medie avem ca exista a  (0,1) astfel incat
1

 f (x )dx  f (a )(1  0)  f (a )
0
f derivabila pe R, deci f derivabilă pe  0,1 , deci continuă pe  0,1 .
Cum f (0)  f  a  , din teorema lui Rolle, avem că ecuaţia f ' ( x )  0 are cel puţin o soluţie
în  0, a 
Analog f ' ( x ) are cel puţin o soluţie în  a ,1
Deci ecuaţia f ' ( x )  0 are cel puţin 2 soluţii în  0,1 .

Subiectul III (Varianta 61) 30 puncte

1.a) x  1, f elementară, deci continuă.

319
 1
x0  1  ln x continuă şi în x 0  1 .
l s (1)  l d (1)  lim  lim x  1  f ( x )  f
x 1 x  1 x 1 1
ln x 1 1
1 1  2
f (x)  1 ln x  x  1 1
b)
lim  lim x  1  lim  lim x  lim x  
x 1 x  1 x 1 x  1 x 1 ( x  1) 2 x 1 2( x  1) x 1 2 2
x  1  x ln x
c) f’ ( x ) 
x ( x  1) 2
Fie g(x)=x-1-xlnx, x>0  g ' ( x )  1  ln x  1   ln x

x 0 1 
g’(x) + + + + + + + + 0- - - - - - - - - - - - - - -
g(x) -1 0 -


Deci g(x)<0, pentru x>0, deci f’(x) <0 deci f este strict descrescătoare.
2.a) F este strict crescatoare pe R
 F '  f  0() x  R  ln(1  sin 2 x )  0  1  sin 2 x  e 0  1
 sin 2 x  0 evident
b) Fie F(x)=  f ( x ) cos xdx  ln(1  sin
2
 x ) cos xdx

sinx=t  cos xdx  dt

F(t)=  ln(1  t )dt
2

Prin parti obtinem:

2 tdt
 f ' (t ) 
1 t2
2
f ( t )  ln(1  t )


g ' ( t )  1

g(t )  t
t 2 dt
 F( t )  t ln(1  t 2 )  2  1 t2
F(t)=tln(1+t
2
)  2t  2arctgt  F( x )  sin x ln(1  sin 2 x )  2 sin x  2arctg (sin x )


 f (x ) cos xdx  F( x )

0 F( )  F(0)  0
0

arcsin x 
c) Fie F o primitivă a lui f pe (-1,1)  g ( x )  F( t )   F(arcsin x )  F 
4 4

ln(1  x 2 )
 g ' ( x )  F' (arcsin x )  (arcsin x )'  f (arcsin x )  (arcsin x )' 
1 x2

Subiectul III (Varianta 62) 30 puncte

320
 2 1
1.a) f 2 ( x)  x  ln x  f 2 ' ( x)  2 x   0() x  (0, )  f 2 este strict crescătoare
x
pe (0, )
1 1 1 
b) f n    f n (1)  n  1  0 , f continuă  () x 0   ,1 astfel încât f n ( x0 ) 0
e e e 
c)
   
3 1 3 1 3x  3  x 2  ln x  1
lim( 
x 1 f 2 ( x )  1 x  1
)  lim( 2 
x 1 x  ln x  1 x  1
)  lim
x 1 ( x  1)(x 2  ln x  1)


=
0 1 0 1
2
0
  3  2x  0
  2
3 x  x  ln x  2 x2
lim
x 1 x 3  x ln x  x  x 2  ln x  1 l 'H  lim
x1 2
3 x  ln x  1  1  2 x 
1
x

l 'H
lim
x 1 1 1
6x   2  2


x x x
ls (0)  f (0)  03  0
2.a)  x 0  0 este singurul punct de discontinuitate de speţa I
ld (0)  1  sin 0  1
 f este integrabilă pe   2,2
b)
 0 
x4 1
  
 
f ( x )dx  x 3 dx  (1  sin x )dx  0
1  x 0  cos x 0     (cos   cos 0) 
4 4
1 1 0
1 7
=-    1  1   
4 4
c) demonstrăm prin inducţie pentru n=1
2 2

  (1  sin x )dx   x  cos x 

2
 f ( x )dx  0
 2 .
0 0
Avem 0  1  sin x  2
f k ( x )  (1  sin x ) k  (1  sin x ) k 1 (1  sin x )  2 k 1 (1  sin x ) . Integrăm această
relaţie
2 2

 f k ( x )dx  2 k 1  (1  sin x )dx  2

k 1
 x  cos x  02   2 k 1  2  2 k 
0 0

Subiectul III (Varianta 63) 30 puncte

a) dacă x  Q  f ( x )  x  x  x
 x , x    1,1
3
dacă x  R  Q  f ( x )  x3  x3  x .
lim f ( x )  x 0 lim f ( x )  x 30
b) x x 0 iar x x 0 . F este continuă în x 0 dacă x 0  x 30 , deci
xQ xR  Q
0 este punct de continuitate Deci f este continuă în origine.

321
 f ( x )  f (0) x
c) f ' (0)  xlim
0 x
 lim  1 iar
x 0 x
xQ xQ

f ( x )  f ( 0) x3
f ' (0)  lim  lim  lim x 2  0 deci f nu este derivabilă
x 0 x x 0 x x 0
xR  Q xR  Q xR  Q
în origine.
2. a) f primitivă deci f continuă;
din continuitatea lui
axe x  x; x  0
f : f ( 0)  ls(0)  ld ( 0)  b  0  f ( x )  
 x cos x ; x  0

ae
x
 axe x  1; x  0
Din derivabilitatea lui f  f ' (x)  

cos x  x sin x ; x  0
obţinem
f ' s (0)  a  1
 a 1  1  a  2
f ' d ( 0)  1

 x ; x  0
b) f (x)  
 x cos x ; x  0
 0 
 
1
f ( x )dx  
1
x )dx   x cos xdx 
0
0   
2
x 1

2
1
 sin x  x
0

 sin xdx 
0
2
 cos x
0
=

1 3
= 1 1  
2 2
c) b=0

  2 

  x n 1 cos xdx   x n 1 cos xdx  x

n 1
x n f ( x )dx  cos xdx
0 0 0 
2
Pentru a doua integrală facem schimbarea de variabilă t=   x  dy  dx 
 
 0 2 2

x  (  t )   (  x )
n 1 n 1
cos xdx  cos(   t )( dt )   (   t ) n 1 cos tdt   n 1
co
   
   cos t 0 0
2 2

 

 x 
2
Atunci
x x
n 1 n 1
n
f ( x )dx  cos xdx   (  x ) n 1 cos xdx 
0 0 0


sin x x n 1  (   x ) n 1  2
0

 

 x   x 
2 2
n
 (n  1)  (  x ) n sin xdx  0 (n  1) n
 (  x ) n sin xdx
0 0

322
 n n
   
Dar x  0,   x n  (  x ) n  0       iar sin x  0
 2 2 2
 n

Deci 
0
x n f ( x )dx  ( n  1) 
2
 

Subiectul III (Varianta 64) 30 puncte

 2
1.a) f(x)=ln 1  
 x 
2 4( x  1)
 f ' (x)  2  f ' ' (x)  2  0 pentru x  (,2) 
x  2x (x  2x) 2
f este concavă pe (- ,2)
b)
n
 2  2  2 3 4 n2  (n  1)(n  2) 
 f (k)  ln1  1   ln1  2   ...  ln1  n   ln 1  2  ... 
k 1
n
 ln 
 2 

 (n  1)(n  2)  n (n  1) n2
a n  ln    ln =ln    lim a n  ln 1  0 .
 2  2  n  n 

c) consideram h: (1,2)  R , h ( x )  ( x  1)f ( x ) care verifica ipotezele din teorema lui

Lagrange
iar h’ ( x )  f ( x )  ( x  1)f ' ( x ) deci  c  (1,2) astfel încât h
( 2)  h (1)  ( 2  1) h ' (c)  f ( 2)  0  f (c)  (c  1)f ' (c)  (c  1)f ' (c)  f (c)  ln 2
1 1 1
xdx 1 1 1  
2.a) 
0
xf ( x )dx  
0
1 x 4

2
arctgx 2
0

2
arctg1  .  (cu schimbarea de
2 4 8
variabilă x  t )
2

b)
1 1 1 1
1 1 1 1
 1 x  1 x   f ( x)dx  1 
1
 x 1  1 dx  dx  dx  arctgx 0 
1 x 2 1 x 4 0
2
0
4
0 0
1

4
  f ( x )dx  1
0
c) g(x)=
f (x)  f ' ' (x)   f ' (x) 2
1 1 ' 1
 f ' (x)  f ' (x) f ' (1) f ' (0)  1

0
 f (x) 2
dx  
0
f (x) 
 dx 
f (x) 0

f (1)

f (0)

1
 2

Subiectul III (Varianta 65) 30 puncte

1.a) f’(x)=1+e x , functie crescătoare, deci injectivă
f elementară, deci continuă, deci cu proprietatea lui Darboux

323
 iar xlim f ( x )  , lim f ( x )    f (R )  R  f este şi surjectivă, prin
 x  
urmare bijectivă.

b) f(x)  2x  1  x  e x  2 x  1  e x  x  1  e x  x  1  0
fie g(x)= e x  x  1  g' ( x )  e x  1
x -  0 
g’(x) - - - - - - - - - - - - -0 + + + + + + + + + + +
g(x) 0


Deci din tabel  g( x )  0  e x  x  1  0  f ( x )  2x  1
c) fie h(x) = f(x)-mx-1= x  e x  mx  1  h ( x )  0, x  R
dar h(0)=0  h ( x )  h (0)  0 punct de minim. Conform teoremei lui Fermat
avem h’(0)=0  1  e 0  m  0  m  2 .
sin 4 x
2.a) F(x)=
 sin 3 x cos xdx 
4
 C(cu schimbarea de var iabila sin x  t )

4F(x)=sin 4 x  4C  sin 4 x  c

 2 
2 sin 4  
 2 1
b) A( f )  f ( x )dx  F( x )
0
 F   F(0) 
2 4

4
0

c)
   

 sin x sin x 
3n
 f 2 n 1 ( x )dx   sin 6 n  3 x cos 2 n 1 xdx   sin x sin 6 n  2 x cos 2 n 1 xdx  2

0 0 0 0
facem schimbarea de variabilă cosx=t
1

 1  t 
2 3n 1
 t 2 n 1 dt  0 (la integrală apare o funcţie impară).
1
Subiectul III (Varianta 66) 30 puncte

1  x ; x    1,1
 2

1.a) 1 x2  

x
2
 1; x  R \   1,1
pentru x
x
 ( 1,1)  f ( x )  1  1  x 2  f ' ( x ) 
1 x 2
b) f(x)=1-
f (x) 1  x 2 1
x 2  1  m  lim  lim  1 iar n  lim (f ( x )  x )  lim 1  x 2  1  x
x  x x  x x  x  

 ( x  1) 2  ( x 2  1)  2x  2
 lim  x  1  x 2  1   lim    lim 1
x    x  x  1  x 2  1  x  x  1  x 2  1
 
 y  x  1 .

324
  1  (1  x 2
1  1 x 2

)
, x   0,1
 ; x  ( 0,1) x 2 1 
 1 x 2 

 x 2
  
c) g(x)= 
1 
= 
 1  (x 2
 1) =
x  1,  
2
x 1 ,
 ; x  [1,  )  1 
2 x
2
 x 2
1 

 x   
 1
 , x   0,1
1  1 x 2

 2  x2
 , x  1,  
x2 1  x 2 1 
 
  

 l s (1)  1  l d (1)  g este continuă pe (0,  )

1
Dacă x   0,1    0,1 deci g mărginită pe acest interval.
1 1 x 2
Dacă x  1,    x 2  1 
1  x 2 1
1 x 2  0  x 2 1  1 x 2 1  x 2  1
x2
f (x) 1  x 2 1
lim g( x )  lim  lim 0
x  x  x2 x  x2
x2
 2  2 x 2 1
'
Iar  2
1 x 1   2
x 1 x 2  2  2 x 2 1
g' ( x )     
 x2  x3
  x 3 x 2 1
soluţiile derivatei din intervalul 1,   sunt
x1  4 2 2 , x2  4  2 2 iar tabelul de variaţie este
x 1 x2 x1

g’(x) -------0----------0++++++++
g(x) 1

1 2
2
0
deci g mărginită pe acest interval.
3 3
3
 
4 4
2t  1 2t  1 37
2.a)
 f t
0
dt  t
0
2
 t 1
dt  ln t 2  t  1 4
0
 ln
16
b) folosim schimbarea de variabilă g(x)=t, deci x=f(t)
3 1 1 1 1

  tf ' ( t )dt  tf  t    
1
g ( x )dx  0
 f ( t )dt  f (1)  f ( x )dx  3  f ( x )dx
1 0 0 0 0
3 1
  g( x )dx   f ( x )dx  3
1 0

325
 3 1 1  3

c) din b)  1
g ( x )dx  
0
f ( x )dx  3  
0
f ( x )dx  
1
g ( x )dx   g(x )dx  3 

1  3 3

 f (x )dx   g( x )dx  3   g(x )dx     g( x )dx  3  

0 1  
3 3

g este inversa lui f deci g : 1,3   0,1  g ( x )  1   g ( x )dx   dx  3  

 
Subiectul III (Varianta 67) 30 puncte
1.a) u(0)=e 0  sin 0  0
u’(x)=e x sin x  e x  cos x  e x (sin x  cos x )  u ' (0)  e 0 (sin 0  cos 0)  1 , u
este indefinite derivabila
deci u  M
b)
f (x ) f (x) f '( x )
1 1 1 lim lim
lim 1  f ( x )  x  lim 1  f ( x )  f (x )
f ( x )
x  lim e x e x 0 x e x 0 1  e f '( 0 )  e 1  e
x 0 x 0 x 0
.

c)
f n (x)  x n f (x)  x f n 1 ( x )  f n  2 ( x )  x  ...  x n 1
lim  lim  lim 
x 0 x n 1 x 0 x2 x 0 x n 1
f ' (x)  1 f n 1 ( x )  f n  2 ( x )  x  ...  x n 1
lim . lim 
x 0 2x x 0 x n 1
f ' ' (x) f n 1 ( x )  f n  2 ( x )  x  ...  x n 1
 lim  lim
x 0 2 x 0 x n 1
n 1 n 1 n 1
f n 1 ( x )  f (x)   f (x)   f ' (x) 
Dar lim  lim     lim    lim  1
x 0 x n 1 x  0 x   x 0 x   x 0 1 
n 2 n 2 n 2
xf n  2 ( x )
 f (x)   f (x)   f ' (x) 
lim n 1
 lim     lim    lim  1
x 0 x x  0 x   x  0 x   x  0 1 
………………………………………
f n ( x)  x n f ' ' ( x) f ' ' (0)  n nf ' ' (0)
Deci lim  lim  1 1 ...  1   .
x 0 x n1 x0 2 
de n ori
2 2
x x
1
 f (t )dt   1  t dt  ln1  t 
x
2.a) g ( x )  0
 ln(1  x )
0 0

326
b)
1 1 1 1 1
ln(1  x ) 1 1 ln 2 1 ln

0
f 2 ( x )g ( x )dx   (1  x )
0
2
dx  
1 x
ln(1  x )
0
  (1  x )
0
2
dx  
2

1 x 0

2
1 1
c) f(x)=  f ' (x)   0  f este descrescătoare
1 x (1  x ) 2
k  k 1 k 
 f    f ( x ), x   , , k  N
n
   n n
k k k
n n n
k 1 k
integrăm   f  dx 
k 1 
n 
k 1
f ( x )dx  
f    f ( x )dx 
n  n  k 1
n n n
2
1
n
n 1 2
pentru k=1  1 f  1  
n n  f ( x )dx pentru k=2  f  
n n  f (x )dx
1
0
n
…………………
n
n
1 n
pentru k=n  f  
n n  f (x )dx
n 1
n
1 1
1  1 2  n  1
  1  x dx  ln1  x 
1
deci  f    f    ...  f     f ( x )dx  0
 ln 2 
n  n n  n  0 0

 1 2  n 
 f    f    ...  f     n ln 2
n
     n  n 

Subiectul III (Varianta 68) 30 puncte

1. a) f(x)=
1 1 2 2
 ln(2 x  1)  ln(2x  3)  f ' ( x )     
x 1 ( x  1) 2 2 x  1 2x  3
1
 2
 0() x  (0, )
( x  1) ( 2 x  3)(2 x  1)
b) Din tabelul de variaţie asociat deducem f(x)<0 ( ) x  (0, )
x 0 +
f (x) + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
'

f (x) 1-ln3<0 0

1
f(0)=1+ln  1  ln 3  0
3

327
 lim f(x)=0+ln1=0
x 
c)
1 1 1 1  1 1 1 1  1
x n 1  x n  1    ...    ln  n  1    1    ...   ln  n   
2 3 n n 1  2 2 3 n  2
1  2n  3   2n  1  1  2n  1 
  ln   ln   ln   f ( n )  0 (din
n 1  2   2  n 1  2n  3 
punctul b)
Deci şirul este strict descrescător.

2. a) facem schimbarea de variabilă t=-u în integrala

x x x

  
2 2 2
f(-x)= e t dt   e u du   e t dt  f ( x ) deci f impară.
0 0 0

b) fie g(x)= e x  x  1  g ' ( x )  e x  1

x -  0 
g’(x) - - - - - - - - - - - - -0 + + + + + + + + + + +
g(x) 0


Deci g(x)  0  e x  x  1() x  R  e t  t 2  1 
2

x x x
 t3  x3
 
t2
e dt  (t 2
 1)dt    t   x
 3  3
0 0 0

x  3
lim   x     lim f ( x )   .
 
x 
 3  x 

c)
0
x x 1 1

    (e
2 2
 t  x 1 0  t 2  t  et  et  e t dt  e t dt  f ( x )  e x  1  f ( x )dx  x
 1)dx 
0 0 0 0
1

 f ( x )dx  e  1
x
x  e2
0
0

Subiectul III (Varianta 69) 30 puncte

2 2 1
3 3 2 1  1
1.a) f(x)= x 3  f ' (x)   x 3  x 3  ;x  0
2 2 3 3
x
lim f ' ( x )   iar lim f ' ( x )  
x 0 x 0 deci f nu este derivabilă în 0.
x 0 x 0
33 2
b)Funcţia f:  k , k  1  R , f ( x )  x verifică ipotezele teoremei lui Langrange
2
328
 1
 ()c  (k , k  1) astfel ca f (k+1)-f(k)=(k+1-k)f ’(c)  f (k  1)  f (k )  .
3
c
c)
1 1 1 1 1 1 1 1
a n 1  a n    ...    f (n  1)    ...    f (n ) 
3 3 3 3 3 3 3 3
1 2 n n 1 1 2 n n 1
1 1 1
  f (n  1)  f (n )  3
 cu c n  ( n , n  1). (am folosit punctul b)
3
n 1 n 1 3 cn

3 3 1 1
Din n<c n  n  1  n  c n  n  1  
3
3 deci a n 1 a n  0,
n 1 3 cn
adică şirul este strict descrescător.
2.a)
1 1 1 1 1
 2 3   2 3 4 
 x  x  x  ln(1  x ) dx   x  x  x  5

0
f ( x )dx  
0

 2 3 


 2 6 12 

 
0
ln(1  x )dx 
12 
 ln(1
0
0
Cu metoda de integrare prin părţi obţinem că
1 1
x
 ln(1  x )dx  x ln 1  x   1  x dx  ln 2  1  ln 2  2 ln 2  1
1
0

0 0
1
5 17
Prin urmare  f (x )dx  12  2 ln 2  1  12  2 ln 2 .
0
b)Fie F(x)=
x2 x3
x x   ln(1  x )
F( x ) F' ( x ) f (x) 2 3
 f (t )dt  lim
0
x 0 x 5
 lim
x 0 5x 4
 lim
x 0 5x 4
 lim
x 0 5x 4


1
1 x  x 2  2 2 3
1  x  lim 1  x  x  x  x  x  1  lim x3 1
 lim  lim 
x 0 20 x 3 x  0 3
20 x (1  x ) x  0 3
20x (1  x ) x  0 20 (1  x) 2
(s-a aplicat succesiv regula lui l’Hospital)
2 1 x3
c) f’(x)=1-x+x  =
1  x 1 x

x -1 0 
f’(x) - - - - - - - - - - - - -0 + + + + + + + + + + +
f(x) 0



329
Deci f(x)
1 1
x2 x3 x2 x3  2 3 
 x  x  x dx 
0 x
2

3
 ln(1  x )  0  x 
2

3
 ln(1  x )  
0
2 3   ln(1  x)dx
0
1 1 1
 x2 x3 x4  5

 2


6
 
12 

  ln(1  x )dx  12   ln(1  x )dx .
0 0
0

330