Subiectul III (Varianta 70) 30 puncte

1. a) f1  x   f 0'  x   2e 2 x
f2  x   f1'  x   4e 2 x  f 3  x   f 2'  x   8e 2 x

b) Se demonstrează prin inducţie după n  N că f n  x   2 n e 2 x , n  N, x  R

Verificare: f 0  x   2 0 e 2 x (adevărat).
Presupunem P  n  adevărat şi demonstrăm că P n 1 adevărat: f n 1  x   2 n 1 e 2 x
 
Dar f n 1  x    f n  x   '  2 n e 2 x '  2 n  2  e 2 x  2 n 1 e 2 x .

Cum xlim f n  x    şi lim f n  x   2 n  0  0  y=0 este asimptotă orizontală spre

 x  
.
c) lim
 2  22  ...2n 1   e 2a  lim 2n  2  1
n  2 n e 2a n  2n
ln 2 x
lim x ln 2 x  lim  0
2. a) x 0 x 0 1 cu l’Hospital.
x 0 x 0
x

 lim f  x   f  0   f continuă pe  0,    f int egrabilă pe  0,1

x 0
x 0

b) f continuă
 x2 x2 x2
 ln 2 x  ln x   C, x  0
 f admite primitive. Fie F x    2 2 4
 F 0  , x  0

o primitivă obţinută prin metoda integrării prin părţi.Din continuitatea lui F
1
1
 F 0   C  
0
f  x  dx  F1  F 0  
4
0
1 2 ln 3 x e 1
c) 
1
x
ln  x  dx 
3 1 3
 .

Subiectul III (Varianta 71) 30 puncte

1 x
1. a) f '  x   1   ; x0.
1 x 1 x
b) Este binecunoscută inegalitatea : e x  1  x, x  0 , care, prin logaritmare, devine
x  ln 1  x  , adică f  x   0,   x   0,   .
 ln1  x  
c) lim f  x   lim  x  ln 1  x     lim x 1  
x  x  x   x 
ln1  x  f  x    .
Deoarece lim  0 , rezultă xlim

x  x

330
 2 t x 1 2 x 1  1
2. a) F x    t x dt  ,  x  1 .
2
1 
1 x 1 x 1
Deci, dacă x  1 , avem : 1   x  1 F x   2 x 1 .
2
Pentru x  1, F  1  1
t 1dt  ln 2 şi relaţia devine : 1  0  ln 2  2 0 , evident.

F x  . Pentru x  1 , avem relaţia F x   2 2 x 1  1

x 1
1
b) xlim
1
şi lim  ln 2 .
x 1 x  1 x  1
c) Se foloseşte teorema de existenţă a primitivelor unei funcţii continue. Avem
F ' ( x )  f ( x ), x  ( 1, ).
1
   x ln 2  ln 2  1 2
 2 x 1  1  x 1
1
Rezultă atunci că f  x     .
 x  1   x  1 2

Subiectul III (Varianta 72) 30 puncte

1.a) Asimptota spre  la graficul funcţiei are ecuaţia : y = x.
1 1
b) Observăm că funcţia se scrie : f  x   x  , deci : f '  x   1  ; x  1
x 1  x  1 2
2
c) Funcţia este de două ori derivabilă pe R \   1 şi f ' '  x   . Deoarece
 x  1 3
f ' '  x   0, x    ,1 , rezultă că f este concavă pe intervalul   ,1 .
2. a) f 2 : R  R , f 2  x   sin 2 x .
Avem :
 
  
f 0
2  x  dx   sin 2x dx   sin 2 x dx   sin 2x dx  
0 0
2

2
0
2 sin 2 xdx 


 1 1 1
  sin 2 xdx   cos 2x 2
0  cos 2x 
    1  1  1 1  1  2 .
2
2 2 2
2 2
b) Deoarece f n  x   1,   x  R rezultă
fn  x
2 2 1
In 
 x
dx 
 x 
dx  ln x 2  ln 2
2 | sin nx |
 dx
c) In  x . Vom face schimbarea de variabilă
t = nx, dt = ndx, iar pentru x =  , avem t  n şi x  2 , t  2n . Se obţine
2 | sin nx | 2 n | sin t | 1 2 n | sin t |
  x
dx   n t
 dt 
n  n t
 dt

In n
Scriem
( n 1) | sin t | ( n  2 ) | sin t | 2 n | sin t |
In
 
n t
dt   ( n 1) t
 dt  ...  ( 2 n 1) t
 dt
sau

331
 2n 1
( k 1)
 I
k n
k Ik  
k
| sin t |
t
dt
In , unde , cu k = n, n+1, ..., 2n-1
 sin y
În I k facem substituţia t = k  +y, cu dt = dy şi obţinem: I k   dy
0 k  y
Pentru y  [0,  ] , avem:
sin y sin y sin y
  . Rezultă:
k   k  y k
1  1 

(k  1)
  0
sin y  dy  I k 
k
  sin y  dy
0

 2 2
Dar:
0  sin y  dy   cos y 0  2 , deci:
 (k  1)
 Ik 
k
.

Prin însumare de la k=n la k =2n-1, se obţine:

2 n 1
2 1 1 1  21 1 1 
 
  n 1 n  2
 ...  
2n  I
k n
k   
  n n 1
 ...   , unde:
2n  1 
2n 1

I
k n
k  In .

Subiectul III (Varianta 73) 30 puncte

 x
1. a) lim  f  x   g  x    lim arc tg x  lim 2
 0  0 .
x  x x 1  x 2
x
b) h x   g  x   f  x    arctg x .
1 x2
Funcţia h este derivabilă pe R şi h'  x   g '  x   f '  x 
2x 2
h'  x    , xR .
1  x 2  2
Ecuaţia tangentei este y  h1  h' 1 x  1 sau 2 x  4 y    4  0 .
c) Se observă că h'  0   0 şi h'  x   0   x  R  .
Tabelul de variaţie al lui h are forma:

X 0
h’ - - - - - - - 0 - - - - - - -
h 0

Se obţine că h x   0,   x   0,   de unde :
f  x   g  x  ,   x   0,  

2. a) Conform definiţiei, avem :

x x
f1  x   0
f 0  t  dt   dt  x,
0
xR .

332
 x x x2
f2  x  0
f1  t  dt  
0
tdt 
2
; xR .

x2
f1 2  x   2f 2  x   x 2  2  ,   x  R .b) Folosind, de exemplu, inducţia matematică,
2
xn
rezultă că f n  x   , xR
n!
x f n  x  1
Atunci : lim  n 1 .
x f n1  x   2
c) g  x   f1  x   sin x  x  sin x, x   0,  
Funcţia g este o funcţie continuă şi pozitivă pe  0,   , deci :
   3  
Vol  C g     g 2  x dx    x 2  sin 2 xdx     .
0 0
 6 4
Subiectul III (Varianta 74) 30 puncte
lim f  x   lim f  x  
1. a) x 2
x 2
; x 2
x 2
. Graficul funcţiei admite
asimptotele verticale de ecuaţii
x = 2, x = -2.
4
b) Funcţia este derivabilă pe   2,2  şi derivata f '  x   , x    2,2 . Deci f este
4  x2
strict crescătoare pe (-2, 2).
c)
x x
1 2x  1  2x  1   2 
lim x  f    lim x  ln  lim ln    lim ln 1    ln e  1
x   x  x 2 x  1 x   2 x  1  x   2x  1 
.
2 t2 te x  2 1 2 ex 1
2. a) Avem f  t      e 2 x dx  t 2   dx  e 2 x 2
 x2  2 dx  2t 1 , sau
1
 x  1 x2 1 x 2
e4  e2
f  t   At 2  2Bt  .
2
b)
2
2t x 
2 t2 2 ex 2 2 1 2 ex 2
f t      e  dx   2
dx  2  t dx   e 2 x dx  t 2   2
dx  2t   dx   e
1 x  1 x 1 x 1 1 x 1 x 1
2
Fie C   e 2 x dx . Atunci : f  t   At 2  2tB  C 1
1

t2 1 b
f t  2tB  C  t 2  2tB  C . Deoarece dreapta x  xv    2 B este axă de
2 2 2a
simetrie cu G f , rezultă f  2 B  t   f  2 B  t  ,   t  R .
c) Din definiţia funcţiei f rezultă f  t   0 , pentru orice t  R , deci din (1) rezultă   0 ,
adică

333
 2
 2 ex   2   2 1 
B  A  C sau 
2


 1 x
dx   
  
1
e 2 x dx   
  
1 x
dx  .
2


Subiectul III (Varianta 75) 30 puncte

1. a) Funcţia f este derivabilă pe   1,   şi derivata f '  x    1  x   1   . Ecuaţia
f '  x   0 , admite soluţia unică x = 0. Funcţia este strict descrescătoare pe   1,0  si strict
crescătoare pe  0,  
b) Din variaţia funcţiei f rezultă că x = 0 este un punct de minim absolut al funcţiei, adică :
f  x   f  0  ;   x    1,   \  0 .
f  x   f  0   1  x    x  1 sau
1  x    1   x,   x    1,   \  0 ,    1,   .
c) Vom studia convexitatea funcţiei. Astfel :
f '  x   1  x   1   ; f " x      1 1 
.
Cum   1 şi x  1 , rezultă f ' '  x   0 , adică f este convexă.
 a  b  f  a   f  b
Fie a, b   o,  . Atunci f   conform inegalităţii lui Jensen.
 2  2
Dacă a  2 x şi b  2 y cu x, y   0,   rezultă :
f  2x  f  2 y
f  x  y  sau 2 f  x  y   f  2 x   f  2 y  .
2
1 x 1 1 1 
2. a)  f  x dx  
dx  1  dx  1  ln 2 . 
0 0 1 x 0 1 x 
b) Fie g  x   f 2  x    x  cu x  1,4 .
 f 2
 x  ; x  1 ,2 

 2,3

Atunci
 x  ;

,
2
2 f x 

g  x   3 f 2
 x  ; x   3,4 
 2
  4 
 4  ; x  4
  5 

2
x 2 1
unde f
2
 x   1 
1  x  2 x  1  x  1 2
Folosind criteriul de integrabilitate Lebesgue, rezultă că g este integrabilă pe 1,4 şi :
4 2 3 4
 g x  dx   g x dx   g x  dx   g x dx
1 1 2 3
Se obţine :
4 2 3 4
 g  x  dx   f 2
 x dx  2  f 2
 x dx  3  f 2
 x  dx
1 1 2 3

 x  dx   x  2 ln x  1  1  1 1 7 2
2

2 2
f 1 2  1  2 ln 3  2 ln 2     2 ln ,
1  x  1  3 2 6 3
ş. cl.
1 2 3 n
c) f 1  f  2  f  3  ...  f  n      ...  
2 3 4 n 1
334
 1 1 1 1 1 1 1 
1  1   1   ...  1   n     ...  
2 3 4 n 1 2 3 n 1
n n x n 1 
 f  x  dx    dx   x  ln1  x   0  n  ln n  1 .
n
dx  1 
0 0 1 x 0  1 x 

1 1 1 
Rezultă şirul a n     ...    ln  n  1 sau
2 3 n 1
 1 1  1 1
a n  1  1   ...   ln  n  1   1  bn1 , cu bn  1   ...   ln n , şir
 2 n 1  2 n
convergent către constanta lui Euler.

Subiectul III (Varianta 76) 30 puncte

1. f : R  R , f  x   x  x  1  x  x  1 .
2 2

a) Dacă f ar admite asimptota y  mx  n la   atunci m  1 si n  , fals.

1 1 
b) f    1, f 1  1 şi deoarece f este strict crescătoare rezultă concluzia.
e e 

c) Din ipoteza e x0  x0  1 şi aplicând regula lui L’Hospital

xe x  1
 lim e  x  1  e x0  x0  1  f '  x0 
x
lim
x  x0 x  x0 x  x0
.
1
1 1
2. a) I1   x  1 ln x  1 dx  2 ln
2
 x  1 10  1 ln 2 2
2
0

b) x   0,1  x  x
n n 1
si
1
 0 ; avem
ln x  x n
 
ln x n 1  1 
, x   0,1
x 1 x 1 x 1

1
xn
c) Folosind indicaţia problemei 0  I n  
0
x 1
dx şi aplicând criteriul “cleştelui” obţinem

concluzia.

Subiectul III (Varianta 77) 30 puncte

x
e 1
1. a) f  x   dacă x  0 şi f  0   a ; f 1  e  1, f '  1  1 deci
x
y  x  e  2 este ecuaţia tangentei.

b) xlim f  x   1 , deci f este continuă în x  0 dacă şi numai dacă f  0   a  1 .

0
c) Evident f este derivabilă pe R \  0 şi

335
 f  x   f  0 ex  x 1 ex 1 1
lim  lim  lim   f '  0 .
x 0 x x 0 x2 x 0 2 x 2
2 n
2. Fie In     x  1 2  x  
1
dx, n  N  .
a) Să se calculeze I1
2 2 x3 x2
I1    x  1 2  x     x 2  3x  2   2
1 3 2
1 2 x 2
1
1 1 3 2

I1  
 8  1  33  4  1  2 2  1   2 7 
9 6
 2 .
1 3

3 2 3 2 6
b) Să se arate că 2 2n  1 I n  n I n 1 , n  N , n  2
2 n
In   x1    x  1 2  x  
1
2
I n  x  x  1 2  x   n 2
1   x n   x  1 2  x  n 1   2 x  3
1

 2x 
2
In  n 2
 3x   x  1 2  x   n1
1

   2  x  
2
In  n 2
 3 x  2  3 x  4    x  1 2  x   n1
1
2 2 n 1

  2   x  1 2  x     3x  4   x  1 2  x  
n
In  n n
1 1
2
1  2 n  I n   3x  4   x  1 2  x  
n 1
n
1

1  2n  I n  n   3   2 x  3  1   x  1 2  x   n1

2

1  2 2
n 1
 3 2 1 2
1  2n  I n  n      2 x  3   x  1 2  x   n 1 n 
   x  1 2  x   . 
 2 1 2 1

1  2n  I n   3n    x  1 2  x    x  1 2  x  1   x  1 2  x   n1  n  I n1

2

2 1  2
3n  2 
  x  1 2  x    x  1 2  x   n 1
1  2 n  I n   x  1 2  x    n  1    x  1 2  x    
2
 1 
2 
 1

n
  I n1
2
3n
 n  1    x  1 2  x   n1   2 x  3  n  I n1
2
1  2 n  I n  
2 1 2
2 n 1

   2 x  3  x  1 2  x  
1
dx  y
y  y  y  0
.
n
1  2n  I n I n 1
2
 2 2n  1 I n  n I n 1

c) Să se calculeze nlim

In

336
 n
In  I n 1
2 2n  1

I n 1 
 n  1 I
2 2n  1
n  2

2
I2   I1
25
n n 1 2
In  ...  I1
  2n  1 2 2n  1   5
1 2 n n!
In   ... 
2  3 2  5 2 2n  1 2 n  2n  1!!
1  2.........n n! n!n! n!
lim I n  lim  lim  lim  lim
2  3  5..... 2n  1 n  2n  1! n  2n  1! n  n  1... 2 n  1
n  n  n n 
2
2 n  n!
Folosind criteriul raportului

 lim
I n1
lim
 n  1!  n  1   n  1 n  2...... 2n  1
n  I n n  n  2 ..... 2n  3 n!

 lim
 n  1 2  lim
n 2  2n  1

1
 1  lim I n  0
n  2n  2  2n  3 4n  10n  6
n 2 4 n

In n 1
Obs. SolII .    I n  0 n   
I n1 4n  2 4

Subiectul III (Varianta 78) 30 puncte

1. Se consideră funcţia f : R  R f  x  3 3
x  3x  2
a) Să se arate că graficul funcţiei f admite asimptotă spre 
lim f  x   y  R
x
Asimptotă orizontală
x 3  3x  2 x 3  3x  2
lim f  x   lim 3
x 3  3x  2  lim  lim  lim x  
x  x x 
x 3
 3x  2  2 x 
x 2
1
3

2 x

x4 x6
 nu are asimptotă orizontală.
Asimptote oblice  
3 2
3 1  3
lim f
 x   m  R  lim 3 3
x  3x  2
 lim x
x 2
x
1
x x x  x x  x
n  lim  f  x   mx 
x 

337
 x 3  3 x  2  x 3
n  lim  x 3  3 x  2  x   lim
3
x    x  3
x 3
 3x  2  2 3
 x x3  3x  2  x 2
3 x  2 1
n  lim  lim 0
x   3 2 3 2  x  x
x2 3 1 4  6  3 1 2  3 1 
 x x x x 
 
y  mx  n 0 0 0 0
 y  x asimptotă oblică spre  .
b) Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f
 
1
1
f '  x    3 x 3  3 x  2    3x 2  3
 

33 x 3  3 x  2  2

x 3  3x  2  0
x1  1
x 2  1  x  R  1,2
x3  2

f ' x   0 

3 x 2  1   0  x2  1  0 x  1
3
3 x 3
 3x  2  2

-1 1
2
x 1 + + + + + + + 0       + + + +
x = - 1 este punct de minim local

c) Să se calculeze xlim x 2arctg f x      


1
 f '  x
1
2  2 x 2   3 x 3  3x  2 
2arctg f  x    RH 1  f  x 2
  
lim  lim  lim
x  1
x
x 
 2
x
1 x 

1  3 x 3  3x  2
2

 2x 2
1

 3x 2  3 
 lim
 x  3x  2
3 3 3 2

 lim

 2x2 x2 1  
1   x  3x  2    
x  3 3 2 x  3 2  2 
x 3  3 x  2 1  3 x 3  3 x  12 
 

 2 
x 4   2  2 
 lim  x 
 2 .
x  
4 3 1 3 2 
x  0  0   1 0 
 x x x 
  
338
 1
2. a)  3  cos x
1  cos x x
 cos 2
2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 x

2 2 1  cos x 2


1  cos 2

x 2  x
sin 2  2 cos 2

x 2  x x 
 tg  t
2 
2 cos 2  tg 2  2 
2 1 2 2 2 2 2 
1 1 1 1 1 1 1 t
cos 2
x
 dx  dt 
2
cos 2
x
dx  2dt   2 2
2 t 2

2t 2

2 arctg
2 
2 2
 x 
1  tg 
 arctg 2
2  2 
 
 
b) F  x   f  x  F ' x  f  x

f  x   0 pentru orice x  R
cos x    1,1 3  cos x  F  x  este strict crescătoare
1 x
c) lim f  t  Aplicăm l’Hospital

x  x2 0
f  x 1 1
lim  ; 3  cos x  finit  0.
x  2x 2 x 3  cos x  

Subiectul III (Varianta 79) 30 puncte

1. a) f '  x   3e 3x  2, f  0   2, f '  0   5
y  2  5x .
b) f '  x   0  f strict crescătoare  f injectivă
lim f  x   , lim  , f continuă  f surjectivă
z z
f bijectivă  f inversabilă.
1 1  e 3 n 1
c) Suma este egală e 3  e 6  ...  e 3n  e 3 având limita 3
.
3
e 1 1 e 3 e 1
1
2
2. a) a 1   sin  xdx
0
a1 

.

an

b) sin  x  1  a n 1   sin  tdt  a

0
n

an
a n 1  0
f  t  dt  0

 a n  n0 descrescător şi mărginit inferior   an  n0 convergent.

339
c)  an  n0 convergent în x  nlim
x
a n şi obţinem, prin trecere la limita, x 
  sin  tdt
0
x
g : R  R , g x   x   sin  tdt, g o   o
0

g '  x   1  sin  x  0  x  0 soluţie unică.

Subiectul III (Varianta 80) 30 puncte

1. f : R  R, f  x   x 2  1
1 x
a) f '  x   2
 2 x 
2
0
2 x 1 x 1

x  x 
f '  x        0 + + +++++
F(x) 1
 f crescătoare pe   ,0 
f descrescătoare pe  0,  
b)  x 2  1 f ' '  x   xf '  x   x2 1

x x2 1  x2
x2 1   2 x
2 x 2  1 x2 1 x 2  1  x 2 1
f ' '  x    
2
x 1 x2 1 2
x 1 x 1  2
  x2 1
 
3

 

x 2

 1 f ' '  x  x  f '  x 
x2 1

x2

x2 1

x2


 x 2  1 
3
x2 1 x 2

 1  x 2  1 
 
x2 1
 
2
 x 2  1 

1 x2
    x2 1 .
x2 1 x 2  1
c) y  mx  n
1
1
x 1
f  x x2  1 x2
m  lim  lim  lim 1
x  x x  x x   x
x 2  1  x 2 1 1
n  lim f  x   mx  lim x 2  1  x  lim  lim  0
  x  x  2
x 1  x x   1  2x
x 1  2  1
 x 
 
 yx
1 1
x  1  1 1
2. a) I t  
0
x 1
dx  
0
1 

dx  x  ln  x  1  1  in 2 .
x 1 0 0
1 n 1 1 1
 
b) I n   x 

nx
n
dx 
    
x  ln x n  1 dx  x ln x n  1   10   
ln x n  1 dx  
0  x  1  0 0

340
 1
 ln 2   
ln x n  1 dx 
0
c) Din inegalitatea

ln x  1  x   0,   ln x n  1  x n , x  0, ), n  N  ,   de unde
1 1 1
x n 1 1
deducem ca 0   
ln 1  x n dx    x n dx 
x 1 0

1
n 1
 lim
n    
ln 1  x n dx  0
0 0 0

Rezulta ca lim I n  I n 2 .
n 

Subiectul III (Varianta 81) 30 puncte

1. a) Ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abcisă x  1 este
y  f  1  f ' 1   x  1
1
 x2  x 1 1
f ' x   ex   2
; f ' 1  ; f 1  0 .

 x  e
1
Deci y   x  1 ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abcisă x = 1.
e
b) f '  x   0  x 2  x  1  0 are rădăcini reale, rădăcini în care f ' îşi schimbă semnul,
deci funcţia admite două puncte de extrem.
1
c) lim f  x   lim  x  1 e x    e0   .
x  x 
1
f  x x 1  x
m  lim  lim e  1e 0  1 .
x  x x  x
 
1

1   1  
1
n  lim  f  x   mx   lim  x e x  e x  x   lim x  e x  1  lim e x 
x  x    x    x 
   
1

e x 1
 lim  1  ln e 1  1  2
x  1
x
Dreapta y  x  2 este asimptotă oblică la .
2. a) f ' ( x)  x 3
x 1  0 ,
2 x  (0,  ) rezultă f este strict crescătoare pe [0,  ).
1
t
3
b) f (1)  t 2  1dt
0

Cu schimbare de variabilă t 2 1  u , obţinem:

5 3
3 1
2 1 1 2 1 2 u2 2 u
2 2( 2  1)
  
2
f (1)  (u  1) u  du  u 2 du  u 2 du  1 1 
1 2 2 1 2 1 5 5 15
3 2
f ( x) f ' ( x) x x 1 1
c) lim  lim  lim 
x  x5 x  5x 4 x  5x 4 5
341
Subiectul III (Varianta 82) 30 puncte
3  
a0= 3  2  =2cos . Fie    a0 = 2 cos 
2 6 6
   
a1= 2  a0 = 2  2 cos  = 21  cos  )  2 cos (  (0, ) deci cos >0)
2 2 2 2

Prin inductie an = 2 cos (  ) n  N.
2n
   
Cum functia cos este strict decrescatoare in cadranul I  > n 1
 cos <cos
2 n
2 2 n
2 n 1
 an<an+1 adica sirul (an)n  0 este strict crescator.

b) Cum
2

n  (0,

2
) (  ) n N
2n
 cos


a n   0,2   n  N adica sirul (an)n  0 este si marginit deci el este convergent.

 (0,1) (  ) n  N deci

  3 
2 cos n  2  2 cos n 1 sin n  3  sin n  3
an  2  an 1 2 2 2 2 1
c) lim  lim  lim 
n   an 1  an   3 
sin n  2  sin n  2 4
n n 
2 cos n 1  2 cos n
2 2 2 2

4
2. a) f (  )  (sin t  cos t ) sin t
2 
0
cos 2 t
dt =

   
4 2 4 4 4
sin t sin t
 cos  cos t dt   tg  tgt  dt 
2
2
dt  t  dt 
0
t 0 0 0
 
4 4
 2
 (1  tg  tgt  dt  (tgt  t  ln cos t )  1  4  ln
2
t  1)  dt 
2
0 0
 (sin t  cos t ) sin t
b) Fie g : (0, )  R g( t ) 
2 cos 2 t
Cum g este continua, admite primitive; fie G:(0,  )  R o primitiva a sa
2

 G ( x )  g ( x )() x  (0, )
2
f(x)=G (x) – G(0); f este derivabila si
(sin x  cos x )  sin x 
f ' ( x )  G ' ( x )  g( x )  f ' ( x )  2
>0, x  (0, ) deci f este
2x cos x 2
strict crescatoare.

342
c)
f ( x) G ( x)  G (0) G ' ( x) g ( x) (sin x  cos x)  sin x 2
lim 2
 lim 2
 lim  lim  lim 
x 0 x x 0 x x 0 2 x x 0 2 x x 0 cos2 x  2 x 2

Subiectul III (Varianta 83) 30 puncte

1) a) lim f(x) =  ; x = 1 asimptotă verticală.
x 1

f 9 x0   f ( x)
b) xlim

m  lim 1
x  x
2x
n  lim (f(x)-x) = lim x( x 1 x 1
-1) = xlim = 1.
x  x 
x 1  x 1
1
x 1
Deci dreapta y = x + 1este asimptotă oblică spre +  .
c) f este continuă pe R\{1}
x  1 x 2  x 1
f(x) =
x 1
·  x R\{  1}. 
x 2 1
f  (-1) =  
, f ` d (-1) = - 
deci f nu este derivabilă în x = -1, punctul x = -1 este un
punct de întoarcere.
Deci f este derivabilă pe R\{  1) deoarece pe intervalele (-  , -1);(-1,1); (1; +  ) este
compunere de funcţii derivabile.

1  

 
2
2) a)
0
f1 ( x )
dx = 02
(cos x + sin x)dx = (sin x – cos x) 02
= 1+1 = 2

b) F primitivă a funcţiei f 4  F`(x) = f 4 (x)  R

1 
 F`(x) = 4 4
 F`(x) = f 4' = … = f 4 2 (x)·sin 4x  x  [0; ]
cos x  sin x 2
 
sin 3 x
 
c) 3
2 sin xf1 ( x) dx  2 dx  I
0 0 sin x  cos x

 cos 3 t
cu schimbarea de variabilă x 
2
 t , obţinem I 
 0
2
cos t  sin t
dt
Adunând cele două integrale obţinem:
  
sin 3 x  cos3 x sin 2 x  1
2I   2 dx   2 (sin 2 x  sin x cos x  cos 2 x)dx   2 (1  ) dx  
0 sin x  cos x 0 0 2 2 2
 1
deci I 
4

Subiectul III (Varianta 84) 30 puncte

343
 e x ( x  1)
1. a) f’=
x2
Din tabelul de variatie al funcţiei f este strict descrescătoare pe intervalele (   ,0) si
(0,1).

b) y=0 este asimptota orizontala la   , deoarece

x 
lim f ( x)  0
lim f ( x )  
x=0 este asimptota verticala, deoarece x 0
x 0
şi
lim f ( x )  
x 0
x 0

ex
 lim 2   deci nu avem asimptote oblice la + 
f (x )
lim
x  x x  x

 en e n 1  n 1 e  n 2  e n ( n  1  en)
c) lim n 
2 2
  lim n  e     lim 
n
 n n  1  n  n n  1  n  n( n  1)

n2  1 
 lim  lim e n  n 1   e   
n   n ( n  1) n    n e 
1

e
t
2. a) f(1)= ( t 2  3t  2)dt
0

Cum t 2  3t  2 >0   t   0,1  e  t  0  t  (0,1)

1

e ( t 2  3t  2)dt >0  f (1)  0

t
 e  t ( t 2  3t  2)  0  t  (0,1) 
0

b) Fie g(t)= e ( t  3t  2) g:R  ? si G :R   R o primitiva a lui g=>G’(x)=g(x)

t 2

f(x)=G(x)-G(0)
f’(x)=G’(x)=g(x)= e  x ( x 2  3x  2)
f’(x)=0  x1  1 , x 2  2 In aceste puncte f’ isi schimba semnul deci vor fi puncte de
extrem
c)
f ( x )  f ( x ) G ( x )  G ( 0)  G (  x )  G ( 0) G ' ( x )  G ' ( x )
lim 2
 lim 2
 lim 
x  x x   x x   2x
e  x ( x 2  3x  2)  e x ( x 2  3x  2) x 2 (e  x  e x ) x (e  x  e x ) 2(e  x
 lim  lim  3 lim  lim
x 2x x  2x x  2x x  2
(e  x  e x )  ex  ex1
 0  3  lim  3  lim  5
x  2x x 

Subiectul III (Varianta 85) 30 puncte

1
1) a) lim f ( x )  lim ex  e 0  1  y  1 asimptota orizontala catre 
x   x  

344
 1
lim f ( x ) 
x 0 lim e x  e  = 0
x 0 x 0
x 0
1
lim f ( x ) 
x 0 lim e x  e = 0
x 0 x 0
x 0

x = 0 asimptota verticala la dreapta

1 1
b) f’(x)= e x ( )
x2
1 2x  1 1
f’’ (x) = e x
 4
; f’’ (x) = 0  x  
x 2
1
Punctul de abscisa x= - este punct de inflexiune deoarece in acest punct f isi schimba
2
convexitatea.
c) Fie X>0 Aplicand teorema lui Lagrange pe intervalul [x,x+1]   Cx  (x,x+1)
a.i.
1 1 1
 1 
   2 )
x 1 x Cx
f(x+1) – f (x) = f’(cx)  e e e 
 cx 
1
1 1 1 x2 x2
Cum c x  ( x, x  1)  2
 2
 2
  x 2
  2
  2
 1 e cx
( x  1) cx x ( x  1) cx
1 1 1 1
 x2
 e c x  x 2 (e x 1  e x )e cx 
( x  1) 2

1 1 1
Cum  0 Obtinem prin trecere la limita: lim x 2 (e x 1  e x )  1
cx x 
  
4 4 4
2.a) Ι1 = 
 tg  (1  tg 
2 2
t  dt  t  1)dt  ( tgt  t )  1 
4
0 0 0

4
b) Ι
 tg
2n  2
n 1  t  dt
0

Cum tgt  [0,1]()t  [0, ]  tg 2 nt  tg 2 n  2t 
4
 
n  N , deci şirul (In) este decrescător 
 0
4 tg 2 ntdt   0
4 tg 2 n  2tdt  I n  I n 1 ,

 I n  I 1 , () n  N *
 
tg 2 nt  0, ()t  0,  şi () n  N  I n  0
 4
Deci 0  I n  I 1 , () n  N *, adică şirul In este mărginit. Rezultă şirul (In) este monoton şi
mărginit, deci el este convergent.
345
 c)
  
I n 1  I n  
0
4 (tg 2 n  2t tg 2 nt )dt  0
4 tg 2 nt (tg 2t  1)dt  
0
4 tg 2 nt (tgt )' dt 

1 1
 tg 2 n 1t 4
0 
2n  1 2n  1

1
Deci I n 1  I n  . Dacă l  nlim

I n trecând la limită în relaţia de recurenţă, obţinem
2n  1
2l  0 adică l =0, deci nlim In  0 .

Subiectul III (Varianta 86) 30 puncte
1. a) Ecuaţia tangentei la G f în x  0 este :
y  f  0   f '  0  x
6x 2
f  0   1; f '  x   ; f '  0  0
1 x 3
 2

y  1  0 - ecuaţia tangentei.
b) Asimptotele verticale :
x3  1 x3  1
lim  ; lim   .
x  1 x3  1 x  1 x3  1
x  1 x  1

Deci x  1 ecuaţia asimptotei verticale.

Asimptotele orizontale :
x3 1
lim  1 . Deci y  1 ecuaţia asimptotei orizontale.
x  x3  1
c)

f  2   f  3  f  4 ..... f  n     

17 2  13 3  21  n  1 n 2  n  1 1  2  3.... n  1
...

3  3 47 5  13  n  1 n 2  n  1 3  4  5.... n  1 

7  13  21..... n 2  n  1   2n 2
 n 1

3  7  13..... n  n  1 2
 3 n n  1
.

n2
n2 n2  n2 n  n2 n
3   n2  n 1  1 
lim  f  2  f  3... f  n  

 lim  
 1 lim 1  2   e.
2 n  
2
n    n 
 n n  
n n

  
1  cos 2 x 1 sin 2 x  
2. a) I 2  0
2 sin 2 x dx   0
2
2
dx   x 
2 2 
 2
0 
4
.

b)

 
In   2 sin n x dx    2  cos x  1 sin n 1 x dx 
0 0
  
  cos x sin n 1 x 2
0   2 cos x   n  1  sin n  2 x cos x dx   n  1 2 sin n  2 x  cos 2 x dx 
0 0

346
  
 n  1  2 sin n2 x 1  sin 2 x dx   n  1  2 sin n x dx .
0 0

I n   n  1 I n2   n  1 I n . De aici, nI n   n  1 I n 2 , n  3 .
n
 3  3
c) 0  x   0  sin x   0  sin n x    .

3 2  2 

Integrand aceste inegalitati de la 0 la si folosind criteriul clestelui se obtine limita 0.
3

Subiectul III (Varianta 87) 30 puncte

' 1
1. a) Se calculează f ( x )   0, x  R , deci f este strict crescătoare pe R.
1 x2
b) x1  1; x2  f ( x)  f (1)  ln(1  2 )  1  x1
demonstrăm prin inducţie că ( x n ) n este descrescător. Presupunem xn 1  xn . Demonstrăm
că
xn  xn 1 xn  xn 1  f ( xn 1 )  f ( xn ) 0
Pentru a arăta mărginirea şirului, observăm că x1  0; x2  0 . Presupunem prin inducţie că
xn  0 şi arătăm că xn 1  0 . Cum xn  0 , se obţine f ( xn )  f (0) sau xn 1  0 .
Deci x n  (0,1), n  N * .
Cum ( x n ) n este monoton şi mărginit, atunci este şir convergent.
c) f fiind continuă şi derivabilă pe R, îi aplic teorema lui Lagrange pe [x,x+1].
Există C x  ( x, x  1) astfel încât f(x+1)-f(x)=f’(cx)  1.
1
f’(cx)= 1
1  c x2

e e ln x e
2. a)
 (3  x) f ( x)   (3  x) 3  x dx   ln xdx 
1 1 1
e e
 x' ln xdx  x ln x 
e
 1  1dx  e  (e  1)  1
1 1

b) Notez x   (t )  3  t , t  [1,2]
dx   ' (t ) dt   dt
2 2 ln x 1 ln(3  t ) 2 ln(3  x ) 2
1
f ( x ) dx 
1 3 x  dx   2 t
dt  1 x
dx   g ( x)dx
1
1
c) lim
t 0  t
f ( x ) dx   .
t0

Subiectul III (Varianta 88) 30 puncte

347
1. a) Ecuatia tangentei in punctul de abscisa x=1 este y  f 1  f ' 1 x  1 sau
 1
y   x  1 .
4 2
1
1
b) Avem cazul 0/0, aplicam regula lui Hospital: x  arctgx 1 x2  1
lim  lim
x 0 x3 x 0 3x 2 3
c) g : R  R, g  x    x  1  f  x  .
Sau g  x    x  1  arc tgx
x 1
Calculăm g '  x   arc tgx 
x2 1
2 x  1
Folosim g ' '  x  
x 2

1
2

Avem tabelul :

x  1 x0 

g’’(x) - - - - - - - - - - - - 0 + + + + + + + + + + + + + +
g’(x)  
         0   
2 4
                       
g(x)          g( x 0 )    

Se observă din tabel că funcţia g admite un singur punct de extrem  x0 , g  x0   - punct de

minim, unde x 0 este soluţia ecuaţiei g '  x   0, x0    1,  
2. a)

1 1 1
I1   x 2 sin x dx    x 2  cos x  1 dx   x 2 cos x 1
0   2 x cos x dx
0 0 0
1 1
  cos 1  2  x  sin x  1 dx   cos 1  2 x sin x 1
0 2  sin x dx   cos 1  2 sin 1  2 cos x
0 0

 2 sin 1  cos1  2
.b)  I n  convergent.

 x   
1 1

2 n 2
Monotonia : I n 1  I n  sin x  x 2 n sin x dx  x 2 n sin x x 2  1 dx  0
0 0

  I n  n monoton descrescător.
Mărginirea : I n  0, I1 ,   n 1
c)
1 1 1
In   x 2 n sin x dx    x 2 n  cos x  1 dx   x 2 n cos x 1
0   2n x 2 n 1 cos x dx 
0 0 0

1 1
  cos1  2 n  x 2 n 1   sin x  1 dx   cos1  2n x 2 n 1 sin x 1
0 2n   2n  1 x 2 n 2 sin x d
0 0

348
  cos1  2n sin 1  2n 2n  1 I n1 .

Subiectul III (Varianta 89) 30 puncte

 1
1. f a  0,    R , f a  x    x  a   ln1  
 x
 1 xa
a) f ' a '  x   ln1   
 x  x x  1
x 2a  1  a
b) f a ' '  x    f a '  x   
x 2  x  1 2
f a ' '  x  , x   0,   , atunci f convexă pe  0,   .
Determinăm pe a astfel încât x 2a  1  a  0, x   0,  
 a
  0 1
Punem condiţiile :  2a  1 . Se obţine a  .

2 a  1  0 2
c) Asimptotă orizontală :
x 1 x  1
ln  2 
 x   lim  x  a   1 .
0 2
 1 0 x  1
lim  x  a  ln1    lim x  0 lim
x   x x  1 x  1 x  x 2  x

xa  x  a 2

Pentru calculul limitei s-a aplicat regula lui L’Hospital

Deci dreapta de ecuaţie y  1  asimptotă orizontală la  .
  
1  cos 2 x  x sin 2 x  
2. a) I 2  0
2 cos 2 x dx   0
2
2
dx   
2 4 
 2
0 
4
.

b)
  n 1  
In   2 cos 2 x dx   2  sin x  1 cos x dx  sin x  cos n 1 x 2
0   2 sin 2 x   n  1 cos n  2 x dx
0 0 0

 

 1  cos x  cos
2
  n  1 2 2 n2
x dx   n  1  cos n  2 x dx   n  1  2 cos n x dx
0 0 0

  n  1 I n  2   n  1 I n
Deci n I n   n  1 I n  2

c) I n 1 
0
2 cos n 1 xdx

 
x  0,   cos n 1 x  cos n x n .
 2
I n 1  I n  0  ( I n ) n este monoton descrescator.
Marginirea: 0  I n  1, n  N * .
Fiind monoton si marginit, sirul este convergent.

Subiectul III (Varianta 90) 30 puncte

349
1. a) f1 ( x )  x  ln x .
lim ( x  ln x )    x  0
- asimptote verticale: x 0 asimptota verticala la dreapta.
x 0

- asimptote orizontale: xlim ( x  ln x )   , deci nu avem asimptote orizontale.


x  ln x
- asimptote oblice: y  mx  n , m  lim  1, n  lim ln x   , deci nu avem
x  x x 
asimptote oblice.
1 n
n
b) g n ( x )  x  , g' n ( x )  nx n 1 
x n
x n 1
n 2 n(
, g" n (x)  n (n  1)x 
x

, deci functiile g n sunt convexe.

c) Cum x n este soluţie a ecuaţiei f n  x   0 , atunci are loc x nn  ln x n  2 n , n  1 .
Fie g n ( x )  x n  ln x  2 n , g n este functie continua, g n (1)<0, g n (2)=ln2>0, cum
admite solutie unica, aceasta se afla in intervalul (1, 2). Deci x n  (1,2), n  1 .
1
g ' n ( x )  nx n 1   0, x  0 , deci g n este functie crescatoare pe (0,  ) .
x
Semnul lui g n este dat in tabelul urmator:
_______x_|__0___1____x n ____2_____________ 
g n (x ) |- - - - - - - - - - 0+ + + + + + + + + + + + +
x n 1 verifica relatia: x nn 11  ln x n 1  2 n !  0 , de unde ln x n 1  2 n 1  x nn 11 .
g n ( x n 1 )  x nn 1  ln x n 1  2 n  x nn 1  2 n 1  x nn 11  2 n 
 2n  xnn1 (1  xn 1 )  0 , tinand seama ca x n 1  (1,2) .
Deci x n 1 este asezat la dreapta lui x n in tabel. Se obtine astfel x n < x n 1 , n , deci
( xn ) n este sir crescator.
Cum sirul este monoton si marginit, este convergent. Fie l= lim x n . n 

ln xn  2  x .
n n
n

ln x n  (2  x n )(2 n 1  2 n 2 x n  ...  x nn 1 ) . Trecand la limita in aceasta relatie se obtine:

ln l  (2  l)   . Convine cazul cand l=2.
a x2 a x2 11 a 1  a2
2. a) I 2   dx   dx    x 1  dx   a  ln a  1
0 x 1 0 x 1 0  x 1 2
b)
a xn a x n 1 a x n 1  x  1 a xn an
    x n 1dx  a
I n  I n 1 dx  dx  dx  0 
0 x 1 0 x 1 0 x 1 0 n n

xn
c) 0   x n , x  0
x 1

350
 a xn x n 1 a n 1 a n1
De aici, 0   x 1
dx 
n 1
a
0 
n 1
sau 0  I n  , a  0,1 .  
0
n 1
a n1 1
lim  lim a n 1  0
n n  1 n  n  1

Din criteriul “cleştelui”, se obţine nlim In  0 .


Subiectul III (Varianta 91) 30 puncte
1. a) m = lim 2x3/(x2 + 1)x = 2
n = lim (2x3/(x2 + 1) -2x) = 0 y = 2x asimptotă
x

b) f  x  
1 
2x 2 x 2  3   0  funcţie injectivă
x 2
1  2

 lim f(x) =    f(R) = R , f continua  f bijectiva  f inversabila

x  
 2 e3 x 
1 ln  2 x 
1  2 e3 x   e 1 
lim ln  2 x 
   lim   l 'Hâspital
1
 2e 3 x  x 0 x  x  e 1 
lim f e x x  lim  2 x 
  e   e x  x e
x x  e
  1 
c)
 603 x 2e 2 x 
 3x  2 x 
lim  2e e 1 
x  1   2e2 x 
  lim  3 2 x 
x   e 1 
e    e  ee
t
x 
2. a) F '  x    R sin t dt   esin

2 2
x
 0  F strict crescătoare
 0 
2  2 1 
 sin 2 x
II
sin 2 x dx 1 1 e 
 cos 2 xF  x   F  x   x 
2
b)  I  e t dt 
2 
0
 2 2 2 2 
0  0 0 

Subiectul III (Varianta 92) 30 puncte

 f(x)=ln(lnx)  :(1,+R

a) ecuatia tangentei: in x = e  y - y0 = m(X-Xo)

y0 = (e) =l n1 = 0
x0 = e
m = ’(e)}  m = 1/e
1
’(x) = deci ec.tg.  y-y0 = 1/e(x-e)
x ln x
y = x/e-1
ye-x + e = 0
b) concavă
1   ln x  1 
f '
 x f "
 x 
x ln x x 2 ln 2 x    x 
concavă

351
 f  x  1  f  x 
c) lim ?
x  f ' x 
f  x   ln ln x  f : 1,   R
Aplicăm teorema lui Lagrange pe  k , k  1   c   k , k  1 a.î.
f  k  1  f  k 
 f '  c   f  k  1  f  k   f '  c 
 k  1  k
1 1 1
k  c  k 1  
k 1 c k
.
1 1 1
ln'  k   ln c  ln k  1   
ln k  1 ln c ln k
1 1 1 1 1
Deci     f  k  1  f  k   
 k  1 ln k  1 c ln c k ln k  k  1 ln  k  1 k ln k

x ln x f  x  1  f  x  f  x  1  f  x 
  1criteriul clestelui  lim 1
 x  1 ln x  1 f ' x n   f ' x

cos x 1 dt 
 
1
a) 2 dx   arc tg t 0
1
2 0 t2
0 1  sin x 1 4
sin x  t
cos x dt
b) F(x)=  =   arctg t+C= arctg (sinx) +C F '  x  f  x
1  sin x 2
1 t2

F’(x)=
cos x
2
>0  F strict crescatoare   x  a 4 
1  sin x  2

c) x  2  t
2 0 2 2
I   xf  x  dx     2  t  f  t  dt   2f  t  dt   tf  t  dt
0 2 0 0
2 I  2arctg  sin t  2
0 0 I 0

Subiectul III (Varianta 93) 30 puncte

1) a) f’t(x) = 3x2 + t2
b) f t  x   3 x  t  0  f t strict crescătoare pe R
' 2 2

c) f’t(x) = 3x2 + t2 > 0 

f t strict


crescatoare 
 
f(R)  R , f continua  f bijectivă f inversabilă
g t   f t 1  f t  g   1   1  g  t   t g  t   1
1 3 2

lim t   lim 3 1  t 2 g  t   g  0  1  g cons. in x0

t 0 t 0

 t 
x
2) f  x  2
1 t dt f :RR
0

352
 7 3

 t 
a) f 1 
1 1 1 2 2 20
t 
2 2 2 1 2 1
 1 t dt  t dt  t dt  t 0  t 0 
0 0 0 7 3 21
2 2 20
f 1   
7 3 21
 t   u   t 
x x x
b) f   x  2
1 t dt  2
1  u   du    2
1 t dt .
0 0 0

t  -u
dt   du  f   x    f  x   f impar
c) Aplică teorema Lagrange  c 8   x 4 x  1
f  xH   f  x  c x2  1
 f '  cx  f  xH   f  x  
 xH   x cx
 x  1
2
x

 c x2  1 cx  
 x  1 2  1 Aplicăm teoria cleştelui
x2 x x2  x x2 x
f  x  1  f  x 
 lim 1
x x2 x

Subiectul III (Varianta 94) 30 puncte

lim f  x   
x  
1) a) m  lim
f  x 
 
 fmnu are A.orizontala si nici A oblica
x  x 

b) f’(x)=(n+1)xn-(n+2) f:[0,+ ];

Cauchy-Bolzono  x0(0,+ ) unic a.i. f’ 3n (x0)=0

f' (0)  n - 2  0 

lim f' (x) = 
n  


f  injectiva
n2 1

c) f n  x    n  1 x   n  2   0  x   x  n n  2  x n   n  1  2
1 n n
n 1 n 1  n 1
n2 n
 n2  n2
lim  n   lim  0
 e 0
n   n 1  n   n  1 
deci  
1 x 2n
2) In=  1 x
o 2
dx
1
1 x2 1 x2 11 1
a) I1 =  1 x
o 2
dx =
 o 1 x 2
dx =  (1  x
0
2
1
) dx = x| 10 -arctg|

1
0


= (1-0)-(arctg1-0) = 1-
4

353
 1 x 2n 2  x 2n 1 x 2 n (1  x2) x 2 n 1 1
b) In+1+In =
 o 1 x 2
dx =
 o 1 x2
dx =
2n  1
|0=

1
2n  1
1 x 2n 1 x 2n 2
c) 0  x  1  x2n  x2n+2 
 1 x
o 2
dx 
 1 x
o 2
dx 

I n  In+1
1 1
In + In+1  2In   2In  In
2n  1 4n  2
1 1
In-1  In  In-1 + In  2In   2In In 
2n  1 4n  2
1 1
 In  criteriul clestelui  nlim I = 0
 n
4n  2 4n  2

Subiectul III (Varianta 95) 30 puncte

 
1) a) lim f ( x )   y  A. Orizontala
x  2 2

1 1 1  2x 1  x 2  x 2  2x  2  1  2x
b) g ' ( x )    
1  ( x  1) 2 1 x2 1  (1  x  x 2 ) 2 x 4  2x 3  3x 2  2x  2
0
g ( x )  const 
 g (0  0
  g( x )  0


1
c) din b  arctg  arctg ( x  1)  arctgx
1 x  x2

lim [(arctg 2  arctg1)  ( arctg 3  arctg 2)  ...  (arctg (n  1)  arctgn)

n 

  
= lim[arctg ( n  1)  arctg (1)]   
2 4 4
1 1
e2
2) a) I1  0
e  x xdx   xe  x |10  
0
e  x dx 
e
1 1
1
; I n   e x dx  e x |0   ne x dx ;
x n x n 1  x n 1
b) I n  nI n 1 
e 0 0
1
I n  nI n 1 
e
c) g ' ( x )  e  x x n 1 ( x  n )  0  g crescatoare
354
 0  x  1  g (0)  g ( x )  g (1)
n2
1 1
0  g( x)   0  In   In marginit
e 2
1

e
x
I n  I n 1  x n 1 ( x  1)dx  0  I n descrescator  {In} convergent
0

In 1 In 1  I n 1  0
I n 1   lim( I n 1  1)  lim(  )
n en n en lim I n  0

Subiectul III (Varianta 96) 30 puncte

1 1 1 1
1) f(x) =   ...  
x 1 x  2 x  2008 x  2009
f: R \ { 1,2,… 2008, 2009}  R
a) asimptotele

lim f(x)=0  y=0 A. Orizontalã

x  

f(x)= - 
lim
x 1
x 1

x=1 A. Verticalã
f(x)= + 
lim
x 1
x 1

Analog x=2 , x=3 … x=2008 x=2009 A. Verticalã

b)f(x)=a a  R f '  0  f descrescătoare
1 1 1 1
I. a > 0   ...    a Gf   x  a în 2009 puncte
x 1 x  2 x  2008 x  2009
II. a  0  f  x   a are 2009 soluţii
1 1
c) f ' '  2[ 3
 ...  ]
( x  1) ( x  2008) 3
lim f ' ' ( x )  
x 1
x 1
;
lim f ' ' ( x )     x0  1, 2 
x2
x 2

f "  x0   0
x0  (1.2) 


are funcţia 2008



()
x0 ( 2,3) 

... 
x0  ( 20 0 7, 20 0 8)

x0  ( 20 0 8, 
20 09 ) 

pct de inf f "  x0   0

2) f:R R f(x)= e
t2
dt
0
2
a) f’(x) = e  x >0  f strict crescãtoare

355
b) f’’(x)= 2 xe  x  0
2
 f concavã
x  [0,+  )

 1
c) ( f(n) )n convergent
n 1 n n n 1 n

    e
2 2 2 2
t2
f(n+1) - f(n)= e  t dt - e  t dt = f  t dt + e  t dt - dt =
0 0 0 n 0
n 1

e
t 2 2
= dt > 0 ( et >0 )
n
 { f(n) } strict crescãtoare

n n
1 1 dt
 e x 2 > x2 + 1      t2 1
2
ex > x+1 2 < e  t dt
x 2
e x 1 0 0
x0  f(n) < arctg n  mãrginit

f(n) <  { f(n) } convergent
2

Subiectul III (Varianta 97) 30 puncte

1 2 x
1) a) f ' ( x ) 
1 x 2
 f ' ' (x)  2
( x  1) 2
0 ( ) x   0; 
 f concava pe  0; 
0
0 arc tg x  1  arc tg x 0
b) lim x 2  f  x  1  f  x    lim
x  x  1 
lH
x2
1 1

1   x  1 2
1 x2  x 2  1  1  x 2  2 x  1   x 3 
lim  lim     
x 

2  
x   x 2  1 x 2  2 x  2   2 
 
3
x
2x 4  x 3
 lim 1
x   
2 x 2  1 x 2  2x  2 
x3
c) Fie g ( x )  arctgx  x 
3
1 1 1  x 2  x 2  x3 x4
g' (x )  1 x2   0
1 x2 1 x2 1 x2
x3
g crescatoare  x<0  9 x   0  arc tg(x)< x
3

356
 x3
Deci sol. inec. arctgx < x  este x < 0
3
1
2) a) f : R  R f (x) =
(1  x 2 ) 2
1 1
x (1  x 2 ) 1 2x 1 1
 (1  x
0
2
) 2
dx 
2 x
0
2
1
dx 
2
ln x 2  1 |10  ln 2
2
x 1
b) F x    0
t 4 f  t  dt  F'  x   x 4 
1  x 2  2
x4
F'  x   0 F strict crescătoare.
 x 2  1 2
a dx q1 x2  x2 a dx a x 2 dx
c)  x
1 2
1  2
  x
1 2
1  2
dx   x
1 2
1   x

1 2

1
2 aplicând părţile 

a  a 1 1 
I  arc tg x     arc tg a 
1

4 2 a 2 1 4 2 8 
1  1 a
I arc tg a    
2 2
8 4 2 a 1  
1 1  a  1  1
I  arc tg a       .
2 2
2 4 2 a 1    2 4 4
1
I
4

Subiectul III (Varianta 98) 30 puncte

1) a) f '  x   nx n1  n f :  0,   R.
f ' '  x   n  n  1 x n 2
 0  f convexă
b) f '  x   0  f strict monotonă  f injectivă
f continuă
lim f  x   1
x 0
lim f

 x     f n  x  are o singură rădăcină reală în  0, 
x   

c) f n  0   1  0
f n  n   n n  n 2  1  0, n  3  1  x n  n
x nn  nxn  1  0  x nn  nx n  1
xn  n xn  n  1

1  xn  n 1  n 2  xn  1
1 ex 1 c
 1 e
1
2) a) x
dx = ln|1+ex| 0 = l n
0 2

357
 ex ex
b) g '  x   f  x   cos x  f   x  cos x  cos x  cos x  cos x
1 ex 1  ex
 
Pentru x   a,  g '  x   0  g strict crescătoare
 2
 
Pentru x   ,   g '  x   0  g strict crescătoare
2 

 et
c) g( ) =
2 
2

2
1 et
cos t dt

  
 e t cos t  cos t  cos t (e t  1) cos t cos t
g( ) = 2 dt = 
2
 dt - 
2
 dt
2 2
1 et 2
1 e t
2
1 et
Facem schimbarea t  u
 
2 2 
  cos ue u    
g  
2  cos tdt   1  eu
du  2 g    sin t
2
2

2
 2  g   1
2
 
s s

Subiectul III (Varianta 99) 30 puncte

1) a) y  y 0  m( x  x 0 )
x0 =0  y 0  f ( 0)  0
m = f ' (x 0 )  1  y  x ec. tg. la Gf in x0=0

3 3
b) lim f ( x )  lim ( x 3  3x 2  2x  1)  x 3  x  1) =
x  x 

3x 2  3x
= xlim
 3
=1 
( x 3  3x 2  2 x  1)  3 ( x 3  3x 2  2 x  1)( x 3  x  1)  3 ( x 3  x  1) 2
y=1 A. Orizontala
c)
3
f (1)  7 1
3
f ( 2)  25  3 7
3
f (3)  61  3 25
...
3
f ( n  1)  n 3  n  1  3 (n  1)3  (n  1)  1
3 3
f (n )  n 3  3n 2  2n  1  n3  n  1

3
f (1)  f ( 2)  ...  f ( n )  n 3  3n 2  2n  1  1

358
 n 1
f (1)  f (2)  ...  f (n ) n  3 n 3  3n 2  2n  1  1  
lim ( ) = lim    e0  1
n  n n   n 
 

e e
t2 1 1
 ln t | e1   t t
2
f1 (l )  t ln tdt  dt
2) a) 2 2
1 e 1
e e

e2 1 1 t2 e
f1 (e)  ln e  2 ln e 1  |1
2 2e 2 2 e

e2 1 e2 1 2e 4  3  e 4 e 4  3
f1 (e)   2   2  
2 2e 4 4e 4e 2 4e 2
x

t
n
f n (x)  ln tdt  f ' n ( x )  x n ln x
b) <0
1
e
0 < x < 1 xn > 0 


ln x < 0 


 f n strict descrescatoare pe  0;1

1 1
t n1 1 tn
 
n
f n (1)  t ln tdt  ln t  |1  dt
c) n 1 e 1 n 1
1
e e
1
f = ln t f '
t

g'  t n
t n 1
g
n 1
1 1 t n 1 1
f n (1)   ln  n  |1
e e ( n  1) (n  1) 2 e

 0  lim f n 1  0
1 1 1
f n (1)  n
 2
 n 1
e (n  1) (n  1) e (n  1) 2 n 

Subiectul III (Varianta 100) 30 puncte

1) a) f  x   e x  x 3  x 2  x  f 1  x   e x  3 x 2  2 x  1  0  f stict crescătoare

b) lim f(x) =    f(R) = R

x  
f strict monotonă ,
f continuă  f bijectivă  f inversabilă
c) f 1
 x  t  x  f  t 

359
  

lim
f 1
 x 
 lim
t 
 lim
1 et  t3  t 2  t
x  ln x t  ln f  t  lH t   f '  t   lim 1
t  e t  3t 2  2 t  1
f t
1 x n dx
2) I n  0 x 2  3x  2
1 x dx 1 2dx 1 dx 9
  
1 1
a) I 1     2 ln x  2 0  ln x 1 0  ln
0 2
x  3x  2 0 x2 0 x 1 8
1 x n2
 3x n 1  2 x n 1 
x n x 2  3 x  2 dx 
b) I n  2  3I n 1  2 I n 
0 2
x  3x  2
dx  0 2
x  3x  2


1 x n 1 1
 x n dx  1
0 .
0 n 1 n 1
xn x n 1
c) x n  x n 1 , x   0,1  
 I n  I n 1
x 2  3x  2
x 2  3x  2
1 1
I n  2  3I n 1  2I n  I n  3I n  2I n   6I n   In
n 1 6 n  1
1 1
6I n  I n  3I n 1  2I n 2   In 
n 1 6 n  1
1 1 n n
 In  n   nI n 
6 n  1 6 n  1 6 n  1 6 n  1
1
lim nI n  .
n  6

360