INTEGRALE CU PARAMETRU.

INTEGRALELE LUI EULER

Pentru început vom studia integralele proprii cu parametru.

Definiție. Fie f :  a, b   D   , D   , o funcție cu proprietatea că

y  D , funcția de variabilă x , x  f  x, y  este integrabilă pe intervalul
 a, b . Astfel, funcția I :D,
b
I  y    f  x, y  dx (*)
a

se numește integrală cu parametru.

Observație. (i) Este interesant de văzut în ce măsură proprietățile de

continuitate, derivabilitate și integrabilitate relativ la y ale funcției f se
transferă funcției I .
(ii) Precizarea condițiilor în care operațiile de trecere la limită, derivare și
integrare sunt permutabile cu operația de integrare (*) va stabili răspunsul la
problema anterioară.

Definiție. Fie y    un punct de acumulare al mulțimii D ( y   D ).

Spunem că lim f  x, y   f   x  uniform în raport cu x   a, b  dacă
y y

  0,      0 astfel ca y  y       
f  x, y   f   x    , x   a, b  .

Teoremă (Trecerea la limită sub semnul integralei) Fie f :  a, b   D   ,

D   și fie y    un punct de acumulare al mulțimii D ( y   D ). Dacă
există lim f  x, y   f   x  uniform în raport cu x   a, b  , atunci funcția
y y

x f 
 x este integrabilă pe  a, b  și
b b b

 f   x  dx   lim f  x, y  dx  lim  f  x, y  dx .
y y y y
a a a

Teoremă (Continuitatea integralei cu parametru) Dacă

f :  a, b    c, d    este continuă, atunci funcția I :  c, d    ,

33
 b
I  y    f  x , y  dx
a

este continuă pe intervalul  c, d  .

Teoremă (Derivabilitatea integralei cu parametru) Fie

f :  a, b    c, d    astfel încât:
1) pentru orice y   c, d  există integrala cu parametru
b
I  y    f  x , y  dx ,
a

f
2) există și este continuă pe  a, b    c, d  .
y
Atunci I este derivabilă pe  c, d  și
b
f
I y    x, y  dx , y  c, d  .
a
y
Derivata I  este continuă pe  c, d  .

1
x2 1
Exemplu. Să se calculeze  dx .
0
ln x
x  1
1
Soluție. Considerăm integrala cu parametru I      dx și o derivăm
0
ln x
în raport cu  . Obținem:
1
x  ln x x  1
1 1
1
I     dx   x  dx   ,
0
ln x 0
  1 0
  1
1
de unde rezultă că I      d  ln   1  C . Pentru   0 , avem
 1
I  0   0  C . Deci,
1
x2 1
0 ln x dx  I  2   ln 3 .

Teoremă (Formula lui Leibniz) Fie integrala cu parametru

  y

I  y   f  x , y  dx , y   c, d  .
  y

34
Dacă
1)  ,  :  c, d    a, b  sunt funcții derivabile,
2) f :  a, b    c, d    este o funcție continuă,
f
3) există și este continuă pe  a, b    c, d  ,
y
atunci I este derivabilă pe  c, d  și are loc formula lui Leibniz de derivare
  y
f
I y    x , y  dx  f    y  , y     y   f    y  , y     y  .
 y y

cos a
Exemplu. Derivata funcției I  a    ea 1 x 2
dx este
sin a
cos a
I a  
1 x 2
dx   sin a  e   cos a  e
a sin a a cos a
1  x 2 ea .
sin a

y2

Exemplu. Derivata funcției I  y    e x y dx este

2

y2

I y  xe
2 x2 y 5 3
dx  2 ye y  e y .
y

Teoremă (Integrabilitatea integralei cu parametru) Fie

f :  a, b    c, d    o funcție continuă. Atunci are loc formula:
d
b  
b d

c  a    a  c f  x, y  dy  dx .
f x , y d x d y 

Observație. În condițiile teoremei putem schimba ordinea de integrare.

1
1
 ln x  x  x a  dx , unde x  0, a  0, b  0 .
b
Exemplu. Să se calculeze
0
b
1
 x dy  ln x  x  x a  , x   0,1 . Deoarece funcția
y b
Soluție. Observăm că
a

 x, y   x y
este continuă pe 0,1   a, b , putem schimba ordinea de
integrare:

35
 b x 1

1
1  y 
1 b
 y 
b 1
x y 1
0 ln x              y  1  dy
   
b a
x x d x x d y d x x d x d y
0a  a0  a x 0 

b
1 b b 1
 dy  ln y  1 a  ln .
a
y 1 a 1

În continuare, vom studia integralele improprii cu parametru.

Fie f :  a,     c, d    . Existența integralei improprii cu parametru

I  y   f  x , y  dx , y   c, d  (**)
a

presupune existența limitei

b 
lim
b   f  x, y  dx   f  x, y  dx ,
a a

caz în care spunem că integrala converge simplu pe  c, d  .

Reamintim următoarele definiții. Considerăm

F  A,     f f : A   , A  
mulțimea tuturor funcțiilor definite pe A și cu valori reale.

Definiție. Șirul  f n n1  F  A,   este convergent în punctul x0  A , dacă

șirul numeric  f n  x0  n1 este convergent.
Dacă   AC  A reprezintă mulțimea punctelor în care șirul  f n n1 este
convergent pe AC , se poate defini o funcție f punând f  x   lim f n  x  ,
n 

numită limita șirului de funcții  f n n1 .

Definiție. Șirul  f n n1  F  A,   converge uniform pe Au  A către f

dacă
  0, N      astfel încât x  Au , n  N     f n  x   f  x    .

Observație. Orice șir uniform convergent pe mulțimea AC converge simplu

(punctual) pe AC către aceeași limită. Reciproca nu este adevărată.

36
Definiție. Integrala (**) este uniform convergentă pe  c, d  dacă pentru
orice șir  bn n1 care are limita  , șirul de funcții  I n n1 ,
bn

I n  y    f  x, y  dx converge uniform la I pe  c, d  .
a

Teoremă (Cauchy) Integrala (**) este uniform convergentă dacă și numai

dacă   0, b0     a astfel încât pentru orice b, b  b0    și
y   c, d  are loc:
b

 f  x  dx   .
b

Teoremă (Criteriul de convergență uniformă al lui Weierstrass) Fie

f :  a,     c, d    . Dacă există g :  a,     astfel încât:
1) f  x, y   g  y  , x   a,   ,

2)  g  x  dx
a
este convergentă,

atunci  f  x, y  dx este uniform și absolut convergentă pe c, d  .
a

Teoremă (Continuitatea integralei improprii cu parametru) Fie


f :  a,     c, d    o funcție continuă astfel încât  f  x, y  dx este
a

uniform convergentă pe  c, d  . Atunci funcția I  y    f  x , y  dx este
a

continuă pe intervalul  c, d  .

Teoremă (Derivabilitatea integralei improprii cu parametru) Fie

f :  a,     c, d    astfel încât:

1)  f  x, y  dx este convergentă,
a

f
2) există și este continuă pe  a,     c, d  ,
y

37
 
f
3)  y  x, y  dx este uniform convergentă pe c, d  .
a

Atunci funcția y  I  y    f  x , y  dx este derivabilă pe  c, d  și are loc
a

formula
d    f

I y    f  x , y  dx     x, y  dx , y  c, d  .
dy  a  a y


e  tx
Exemplu. Să se arate că funcția y  x    dt verifică ecuația
0
t2  3
2
d y 1
2
 3y  .
dx x
Soluție. În ipotezele teoremei anterioare, avem:
  2  tx
dy te  tx d2 y t e
 y  x    2 dt și 2  y  x    2 dt ,
dx 0
t 3 dx 0
t 3
de unde rezultă că
d2 y
 3y  
 2  tx
t e  3e tx
dt  

 t 2  3 e tx 
dt   e dt 
 tx e tx



1
.
dx 2 0
t2  3 0
t2  3 0
x t 0
x


Exemplu. Să se calculeze e
 x2
cos  2 xy  dx .
0

Soluție. Fie f  x, y   e  x2
cos  2 xy  ,  x, y    0,     . Derivata
f
 x, y   2 xe x sin  2 xy 
2

y
este continuă. Avem:

f
 x, y   2 xe și  2 xe x dx  1 .
2
 x2

y 0

Conform criteriului de convergență uniformă al lui Weierstrass, rezultă că


f
0 y  x, y  dx este uniform convergentă, iar conform teoremei anterioare,

funcția I  y    f  x, y  dx este derivabilă și
0

38
 
I y   2 xe
 x2
sin  2 xy  dx .
0

Integrând prin părți,

 

 2  
I   y    e  x sin  2 xy  dx  e  x sin  2 xy    2 ye x cos  2 xy  dx 
2 2

0
0 0

 2 y  e  x cos  2 xy  dx  2 yI  y  ,
2

obținem ecuația diferențială I   y   2 yI  y  . Rezultă:

dI dI
 2 ydy  I  y   Ce  y .
2
 2 yI 
dy I
Pentru a determina constanta C , remarcăm că

1 1 
I  0    e  x dx     
2

0
2 2 2
(vezi integrala lui Gauss). Pe de altă parte, I  0   C , de unde rezultă că
 
. Astfel, obținem: I  y  
2
C e y .
2 2

Teoremă (Integrabilitatea integralei improprii cu parametru) Fie funcția

f :  a,     c, d    continuă astfel încât

1) integrala  f  x, y  dx este uniform convergentă pe c, d  ,
a

d


2) integrala a  c f  x, y  dy  dx este convergentă.
Atunci are loc formula:
 d
  
d 

a  c f  x , y  d y  d x     f  x , y  dx  dy .
 c a 

Observație. Obținem rezultate similare și pentru integralele improprii cu

parametru de tipul
b
I  y    f  x, y  dx , y   c, d  ,
a

unde f :  a, b    c, d    este o funcție nemărginită într-o vecinătate a

punctului b .

39
 Integralele lui Euler

Fie integralele cu parametru

 1
  p  e dx și   p, q    x p 1 1  x 
q 1
x
p 1  x
dx
0 0

numite integralele lui Euler.

Prima integrală se numește funcția Gamma sau integrala lui Euler de al
doilea tip.
A doua integrală se numește funcția Beta sau integrala lui Euler de primul
tip.

Integrala   p  este convergentă pentru orice p  0 și divergentă pentru

1 
orice p  0 . Într-adevăr,   p    x p 1  x
e dx  x
p 1  x
e dx . Prima integrală
0 1

este proprie pentru p  1 . Dacă p  1 , avem x p 1e  x  x p 1 , x   0,1 , iar

1 1
1
x dx  
p 1
integrala dx este convergentă dacă și numai dacă 1  p  1 ,
1 p
0
x 0

adică p  0 . Pentru a doua integrală utilizăm criteriul cu  și deoarece


x  p 1
pentru orice   1 , lim x
p 1  x
 0 , rezultă că integrala e dx este
x  ex 1
convergentă pentru orice p   .

Proprietățile funcției Gamma

1)   p  este uniform convergentă pe orice interval compact
 a, b    0,   ;
2)   p  este continuă pe  0,   ;
3)   p este infinit derivabilă pe  0,   și

 n   p    x  ln x 
p 1 n
e x dx, n   ;
0

4)   p  1  p  p  , p   0,   (formula de recurență pentru  );

5)  1  1,   n  1  n !, n   .

40
Integrala   p, q  este convergentă pentru orice p  0 , q  0 și divergentă
în caz contrar. Într-adevăr, dacă p  1 și q  1 , integrala   p, q  este
proprie. Considerăm cazul p  1 sau q  1 . Integrala Beta se descompune
1 1/ 2 1
  p, q    x p 1 1  x  x p 1 1  x   x 1  x 
q 1 q 1 q 1

p 1
dx  dx  dx .
0 0 1/2

Aplicăm criteriul cu  și avem:

a) există   1  p astfel încât lim x x p 1 1  x   1  0,   .
q 1

x 0
x 0
1/2

 x 1  x  dx converge dacă p   0,1 și diverge dacă

p 1 q 1
Deci,
0

p  0.
b) există   1 q astfel încât
1
lim 1  x  x p 1 1  x   1   0,   . Deci,  x 1  x 
 q 1 p 1 q 1
dx
x 1
x 1 1/2

converge dacă q   0,1 și diverge dacă q  0 .

Proprietățile funcției Beta

1)   p, q     q, p  , p  0 , q  0 ;
q 1
2)   p, q     p, q  1 , p  0 , q 1 (formulă de
p  q 1
recurență pentru Beta);
p 1
  p, q     p  1, q  , p  1 , q0 (formulă de
p  q 1
recurență pentru Beta);
  p  q
3)   p, q   , p  0, q  0 .
  p  q

Exemple. Să se arate că:

1
1 1 dx
a)   ,     ;
 2 2  0 x 1  x 

1 
e
 x2
b)      , dx  (integrala lui Gauss).
2 0
2

41
 1
1 1 dx
Soluții. a) În integrala   ,    facem substituția lui Euler
 2 2  0 x 1  x 
1 x 1
x 1  x   t  x , de unde rezultă că t  și x  2 . Dacă x  0 ,
x t 1
atunci t   , iar pentru x  1 , rezultă t  0 . Avem:
0
1 1 dt
  ,   2  2
0
 2 arctgt    .
2 2 
t 1
1 1  
Sau în   ,  facem schimbarea de variabilă x  sin 2 u , u  0,  și
2 2  2
obținem:
 /2
1 1 1
 ,    2sin u cos udu   .
 2 2  0 sin u cos u
1 1 1
b) Avem       ,    . Făcând substituția x  t , avem:
2 2 2

1 1 
0 dx  2   2   2 .
 x2
e

Propoziție. Au loc următoarele formule:

n p  n!
1)   p   lim (formula lui Gauss);
n  p  p  1 p  2    p  n 

 1 
2)   p    p    2 p 1   2 p  , p  0 (formula de dedublare a
 2 2
lui Legendre);

3)   p,1  p     p   1  p   , p   0,1 (formula lui
sin  p 
Euler sau formula complementelor).

Exemple. Să se calculeze următoarele integrale:




2
a) I  x 4 e  x dx ;
0


x
2 n  x2
b) I  e dx ;
0

42
 

x
m  xn
c) I  e dx, m, n   ;
0



2
d) I  x 2 n e  ax dx, n  , a  0 .
0

Soluții. a) Substituim x 2  t și cum 2 xdx  dt , obținem:

  
dt 1 1 5 1 1 5 1 3 
I   t 2et   t 3/2 e  t dt   t 2 e  t dt         1 
0 2 t 2 0 2 0 2 2 2 2 
1 3 3 1 3 1  1 3 1 1 1 3 1 3 
       1       .
2 2 2 2 2 2  2 2 2 2 2 2 2 8
b) Substituim x 2  t și cum 2 xdx  dt , obținem:
 
n  t dt 1 n  12 t 1  1
I t e   t e dt    n   
0 2 t 2 0 2  2
1 1  3  1  1  1 1  3    2n  3 2n  1  2n  1!!  .
  n    n        
2 2  2 2 2 2 2 n
2n 1
m
n 1
c) Substituim x  t și cum nx dx  dt și x  t , obținem:
n m n

 m 
dt 1 mn11  t 1  m 1 
I t e
n t
n 1
 t e dt    .
n 0 n  n 
0
n t n

d) Substituim ax  t și cum 2axdx  dt , obținem:

2

 n  n  t
t dt 1 t e
I     et  1  dt 
0 
a t n t1/2
2a  2a 2 0

a

1 1  1
t
n 1/2  t
 1
e dt  1
  n  .
n n  2
2a 2 0
2a 2

Exemple. Să se calculeze următoarele integrale:

1  /2
a) I   x p 1 ln n xdx, p  1 ; d) I   sin
a 1
x cosb 1 xdx, a, b  0 ;
0 0
1 
dx
b) I   x
p  ax
; e) I  e ln xdx, a  0, p  1 .
0 1 x 0
1 p
 1
c) I    ln  dx, p  1 ;
0
x

43
Soluții. a) Prin schimbarea de variabilă x  e  t și cum dx  e t dt ,
obținem:
 

e
 t  p 1  t
 t   e  t 
n  tp n
I e dt  dt .
0 0

Apoi substituim tp  s și cum pdt  ds , obținem:

 s  ds  1  1  1
 n n  n n

I   e   s
 n 1 e
s n
s ds    n  1  n !.
0  p p p 0
p n 1 p n 1
1
b) Prin schimbarea de variabilă x  t și cum dx  dt , obținem:
2 x
1 1
 1
I   1  t  2tdt  2  t 21 1  t 
1/2 1/2 1
dt  2  2,  
0 0  2
1
  2   
2  2   2 1!   2   8 .
5 3  31  3
     1
2 2  22
1
c) Prin schimbarea de variabilă ln  t , x  e  t și dx  e t dt , obținem:
x
0 
I    t p e  t dt  t e dt    p  1 .
p t

 0

d) Prin schimbarea de variabilă sin x  t și cum cos xdx  dt , obținem:

 
1 b 1 1 b 1 1 1 b
dt
  t 1  t  1  t  dt   t a 1 1  t 2  2 dt .
1
I  t a 1
1 t 2 a 1 2 2 2 2

0 1 t 2
0 0

1
Apoi, făcând o nouă schimbare de variabilă y  t și cum dy  dt ,
2 y
obținem:
1 a 1 1
b
1 dy 1 a 1 b
1 a b
I   y 2 1  y  2   y 2 1  y  2 dy    ,  .
1

0 2 y 20 2 2 2
e) Prin schimbarea de variabilă ax  t și cum adx  dt , obținem:
 p 
 t   t  t  dt 1 t
I     e ln    p 1  t p e  t ln   dt 
0 
a a a a 0 a
 
1 ln a 1 ln a
 p 1  t e ln tdt 
p t
t
p t
e dt    p  1    p  1 
a 0
a p 1 0
a p 1
a p 1

44
 
   p  1 
 p 1  .
 a  p

 x  m 
2

1
Exemplu. Să se calculeze integrala: I    x  m 
2
e 2 dx,   0 .
2

  2
Soluție. Prin schimbarea de variabilă x  m  t și cum dx  dt , obținem:
 t 2  t 2
1 2
I t e 2 dt 
2
t e
2 2 2
2
dt .
  2  2 0

t2
Apoi substituim  s și cum 2tdt  2 2 ds , avem:
2 2
  
2 2 4 2 2 2 1

 2 0 2  0 
I 2 2
se s
ds  se s
ds  s 2 e  s ds 
2 2 s  0

2  3  2 1  1  
2 2 2
          2.
 2  2 2 

Exemplu. Să se calculeze integrala: I  a   e
 ax 2
cos xdx, a  0 .
0

Soluție. Cum integrala este uniform convergentă, înlocuim cos x cu seria

MacLaurin și integrăm termen cu termen. Obținem:
   1n x 2 n   1  2 n  ax2
n

I a   e  
 ax 2
 dx    x e dx .
 n  0  2n  !  n  0  2n  ! 0
0  
Apoi, prin schimbarea de variabilă ax 2  t și cum 2axdx  dt și
dt
dx  , obținem:
2 at
2n
 1  et  t  dt   1
n  n

I a    
 
  n 1/2 
e  t t n 1/2 dt 
n0  2 n  0   2 at n0  
! a 2 2 n ! a 0

 1   n  1   1  1  2n  1!!  

n n
1
 
2 a n  0  2n  ! a 
n   
2  2 a n0  2n  !a n 2n 1
 1 a  n  1 a  n
n n
   4a1
 
2 a n0  2n  !!2
n 1
 
4 a n 0 n ! 2
2n

4 a
e .

45
Exemple. Să se calculeze următoarele integrale:
1 a
a) I   x  x dx ; 2
d) I   x 2 a 2  x 2 dx ;
0 0
1 1
dx
b) I   x x 3 1  x dx ; e) I   .
0 0
n
1  xm
1
x2n
c) I   dx ;
0 3 x 1  x 2 
Soluții. a) Avem:
1 1 1
1
3 3
I   x  x dx   x 1  x  2 dx    ,  
2 2

0 0 2 2
2
 3   3   1  1 
     
2 2 2  2  
      .
  3 2! 8
b) Avem:
7 3
  
53 
1 1 3 1
7 3 2 2
dx    ,        4 
1
I   x x 3 1  x dx   x 2
1  x  2

0 0 2 2   5 2 4!
7 5  5 5 5 3 1 1 3 1 1
deoarece        1           și        .
2 2  2 2 3 2 2 2 2 2 2
c) Prin schimbarea de variabilă x  t și cum 2 xdx  dt , obținem:
2

1 1 1
tm dt 1 n 1  1 1
1 n 4 1
I    t 6 2 1  t  3 dt   t 6 1  t  3 dt 
0  
3 t 1/2 1  t 2 t 20 20
1  1 2
  n  , ,
2  3 3
4 1 1 2
deoarece p  1  n   p  n  și q  1    q  . Apoi,
6 3 3 3
 1  2
n   
1  1 2 1  3  3
I   n  ,   
2  3 3 2   n  1
1  2  5  8 1 1  2
  n    n    n         
2n !  3  3  3 3 3  3

46
 1  2  5  8 1 

 n    n    n   .
2n !  3  3  3  3 sin 
3
d) Prin schimbarea de variabilă x  a t și cum 2 xdx  a 2dt , obținem:
2 2

1 1
a 2 dt a 4 1 12 1
a4  3 3 
I   a 2 t a 2  a 2t   t 1  t  2 dt    ,  
0 2a t 2 0 2 2 2
2
3 3 1 
4   
a  2   2  a 4 
2
4
  a .
 
2   3 2 2! 16
e) Prin schimbarea de variabilă x m  t și cum mx m 1dx  dt , obținem:
1 1
1 n 1 
1  t  t11/ m dt    2  ,
1 dt 1 1
I n 
1/ n
m 1
 ,
0 1 t
m0 m  m n 
mt m

1 1 1 n 1
deoarece p  1  1   p  2  și q  1   q  . Apoi,
m m n n
 1   1
  2    1  
1  1 n 1  1  m  n
I   2  ,  .
m  m n  m  1 1
3  
 n m

Exemple. Să se calculeze următoarele integrale:


dx
a) I   ;
0   
3 3 2
1 x x

dx
b) I   1 x
0
4
.

1 1
Soluții. a) Prin schimbarea de variabilă 1  x3  și cum 3x 2 dx  2 dt și
t t
8/9
dt 1 t  1 t 
dx  2 2
, iar x3  și x8/3    , obținem:
3t x t  t 
8
0 1 1
t 1 1 89  2
9 8
1 8 1
I  2 dt   t 1  t  9 dt   ,  
1 3t 1  t 
8/9
30 3 9 9
1 8 1 1 
     .
3  9   9  3 sin 
9
47
 1 1
b) Prin schimbarea de variabilă 1  x 4  și cum 4 x3dx  2 dt și
t t
3/4
dt 1 t 
dx  2 3 , iar x3    , obținem:
4t x  t 
3 1
  
1 3 1 1 4 4 1 
0 1
t  t dt
3/4
1 3
1 3
I   1  t 
4 0
 t 4 4 dt    ,    .
1 4t 2 1  t 
3/4
4 4 4 4  1 4 sin 
4

Exemplu. Să se arate că integrala   p, q  , p, q  0 , se poate scrie sub

forma:

t p 1
  p, q    1  t  pq
dt .
0

1 dx 1 x
Soluție. Substituim 1  t  și cum dt  2 , iar t  , obținem:
x x x
 p 1
t p 1
1 1
pq  1  x  dx
  x p  q  2 p 1 1  x  dx 
p 1
 1  t 
0
pq
dt   x 
0  x 

x 2
0
1
  x q 1 1  x  dx    q, p     p, q  .
p 1

Exemplu. Să se arate calculeze integrala:

 p 1
x ln x
I  p   dx .
0
1 x

x p 1
Soluție. Deoarece   p, q    1  x  pq
dx , avem:
0

x p 1
  p,1  p   0 1  x dx .
Deci,
d  x p 1  d d   p   1  p 

I  p   dx     p,1  p   
dp  0 1  x  d p dp  1
d  2 cos  p 
 
     , 0  p  1.
dp  sin  p   sin 2  p 

48
Exemplu. Să se arate că integrala   p, q  , p, q  0 , se poate scrie sub
forma trigonometrică:

2
  p, q   2  sin 2 q 1 t cos 2 p 1 t dt .
0

Soluție. Substituim x  cos t și cum dx  2 cos t sin tdt , obținem:

2

0
  p, q   2   cos 2 t   sin t 
p 1 q 1
2
sin t cos tdt 
 /2
 /2
 2   sin t   cos t 
2 q 1 2 p 1
dt .
0

Exerciții

t2
1. Fie I :    definită prin I  t    sin  tx  dx . Să se calculeze I  direct
t

și folosind formula de derivare a integralei cu parametru.

2. Să se calculeze I   y  , unde I : 1,     este definită prin

y
ln 1  xy 
I  y   dx .
1
x

e  ax
a
3. Fie integrala cu parametru I  a    dx, a  0 . Să se calculeze I   a  .
2
x

x
continuă, fie F  x    f  t  x  t 
n 1
4. Pentru o funcție f dt . Să se
0
 n
calculeze F .
1
5. Fie F :   , F  t    f  x  g  x, t  dx , unde f  C  0,1 , iar
0

t 1  x  , t  x
g  x, t    . Să se calculeze F  și F  .
 x 1  t  , t  x

49
6. Să se calculeze următoarele integrale folosind posibilitatea derivării în
raport cu parametrul:

2
arctg  a tg x 
a) 0 tg x dx, a  0 ;

2
1  a sin x dx
b)  ln , a  1;
0
1  a sin x sin x

2

 ln  cos x  m 2 sin 2 x  dx, m  0 ;

2
c)
0


 ln 1  2a cos x  a  dx, a  1.
2
d)
0

7. Considerând integrala cu parametru


2
1 2  a cos x
I a   ln dx, a  2 ,
0
cos x 2  a cos x

2
1 2  2 cos x
să se calculeze  cos x ln 2 
0 2 cos x
dx .

8. Considerând integrala cu parametru


2
arctg  a sin x 
I a   dx ,
0
sin x

2
arctg  sin x 
să se calculeze 0 sin x dx .

dx
9. Considerând integrala I1   ,     0 , să se calculeze
0
   cos x

dx
I2   .
0    cos x 
2

50
10. Să se determine valoarea integralei cu parametru

2
I  a    ln  a 2  sin 2 x  dx, a  1 .
0

11. Să se calculeze următoarele integrale:


x3
a)  dx ;
0 1  x 
2 5


x
b)  dx ;
 
5
0 2 x x
 4
x
c)  1  x 
0
2
dx .

12. Să se demonstreze că

xa 
0 1  x 2 dx  a
, a 1
2 cos
2
 a
x
și apoi să se calculeze  ln xdx .
0
1  x2

 x  a  x  dx, m  1, n  0, p  1 .
m n n p
13. Să se calculeze
0

14. Folosind forma trigonometrică a funcției Beta, să se arate formulele lui

Wallis:
  2 p ! 
 p  , dacă n  2 p,
 
2
 /2  /2
1  n  1 1   4 p ! 2
Wn   sin n xdx   cos n xdx    , 
0 0
2  2 2   4 p  p !2
  2 p  1 ! , dacă n  2 p  1.


  x  a   b  x  dx   b  a     1,   1 ,
     1
15. Utilizând formula
a

unde   1 și   1 , a, b   , să se calculeze:

51
 b
dx
a)   x  a  b  x  , b  a  0 ;
a
5

x  7 x  10  dx ;
2 n
b)
2
1

 1  x 
2 n
c) dx .
1



e
 xn
16. Să se arate că lim dx  1 .
n 
0
a 1
17. Să se arate că I  a    ln   x  dx  a  ln a  1  ln 2  , unde a  0 .
a

52