Sunteți pe pagina 1din 4

Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Capitolul 3. PROPRIETĂȚI ALE FUNCȚIILOR


3.1. Definirea funcțiilor. Imagine. Grafic. Compunerea funcțiilor_ Recapitulare
3.2. Proprietăți: Intersecția cu axele. Paritate-imparitate. Periodicitate
3.3. Proprietăți: Monotonia, mărginirea și semnul funcțiilor. Inecuații
3.4. Proprietăți: Concavitate și convexitate. Comportament asimptotic
3.5. Proprietăți: Injectivitate și surjectivitate
3.6. Proprietăți: Bijectivitate. Funcții inversabile

3.3. Proprietăți: Monotonia, mărginirea și semnul funcțiilor. Inecuații

Monotonia
Definiție: Fie f : A  B o funcție numerică. Funcția f se numește (strict) crescătoare pe mulțimea I  A
dacă x1 , x2  I , x1  x2 avem f ( x1 )  f ( x2 ) ( f ( x1 )  f ( x2 ) ).

Definiție: Fie f : A  B o funcție numerică. Funcția f se numește (strict) descrescătoare pe mulțimea


I  A dacă x1 , x2  I , x1  x2 avem f ( x1 )  f ( x2 ) ( f ( x1 )  f ( x2 ) ).

O funcție numerică f : A  B crescătoare sau descrescătoare (respectiv strict crescătoare sau strict
descrescătoare) pe o mulțime nevidă I  A se numește monotonă (respectiv strict monotonă) pe I.

Pentru a studia monotonia unei funcții avem la dispoziție mai multe metode:
1. Studiul semnului diferenței d  f ( x1 )  f ( x2 ) , pentru x1 , x2  I , x1  x2 .
Dacă d  0 , atunci funcția este crescătoare, iar dacă d  0 , atunci funcția este descrescătoare.

f ( x1 )
2. Studiul raportului r  , pentru x1 , x2  I , x1  x2 .
f ( x2 )
Dacă r  1 , atunci funcția este crescătoare, iar dacă r  1 , atunci funcția este descrescătoare.

f ( x1 )  f ( x2 )
3. Studiul raportului v  , pentru x1 , x2  I , x1  x2 .
x1  x2
Dacă v  0 , atunci funcția este descrescătoare, iar dacă v  0 , atunci funcția este crescătoare.

Exemple:
1. Funcția de gradul I, f :  , f ( x)  ax  b, a  0 este crescătoare pe dacă a  0 și este
crescătoare pe dacă a  0 .

2. Funcția de gradul II, f :  , f ( x)  ax 2  bx  c, a  0


 b 
 este strict crescătoare pe intervalul I1   ,   și strict descrescătoare pe intervalul
 2a 
 b 
I 2    ,   dacă a  0 ;
 2a 
 b 
 este strict descrescătoare pe intervalul I1   ,   și strict crescătoare pe intervalul
 2a 
 b 
I 2    ,   dacă a  0 .
 2 a 

Page | 1
Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Fig.1. Gf funcției crescătoare 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏, 𝑎 > 0 Fig.2. Gf funcției crescătoare 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏, 𝑎 < 0

Mărginirea

Fig.3. Gf funcției 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐, 𝑎 > 0 Fig.4. Gf funcției 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐, 𝑎 < 0

Definiții: Funcția f : A  B se numește mărginită inferior dacă a  astfel încât f ( x)  a, x  A .


Funcția f : A  B se numește mărginită superior dacă b  astfel încât f ( x)  b, x  A .
Funcția f : A  B se numește mărginită dacă a, b  astfel încât a  f ( x)  b, x  A , adică dacă este
mărginită atât inferior cât și superior.

Teorema: Funcția f : A  B este mărginită dacă și numai dacă M  0 astfel încât f ( x)  M .

Din punct de vedere geometric o funcție f : A  B este mărginită dacă graficul funcției se află, în
totatalitate, între două drepte orizontale.

Exemple:
1. Funcția f :  , f ( x)  x este funcție mărginită inferior, x  0, x  , dar nemărginită
superior. Deci, f este funcție nemărginită.

2. Funcția g :  , g ( x)  cos x este funcție mărginită. Avem 1  cos x  1, x  .


3. Funcția h :  , h( x)  {x} este funcție mărginită. Avem 0  {x}  1, x  .
1
4. Funcția q : (0, )  (0, ), q( x)  este funcție mărginită inferior, dar nemărginită superior.
x
1 1
Avem  0, x  (0, ) , dar nu există un număr real b astfel încât  b, x  (0, ) .
x x

Page | 2
Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Fig.5. Gf funcției mărginite 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = cos 𝑥

Exerciții rezolvate:

1. Fie funcţia f : 0,   0,  definită prin f  x   x  . Arătați că pe intervalul (0,1], funcția f
1
x
este strict descrescătoare, iar pe [1, ) , f este strict crescătoare.

Rezolvare: Pentru x1 , x2   0,   , cu x1  x2  x1  x2  0 determinăm semnul expresiei


1 1  1 
d  f ( x1 )  f ( x2 )  x1  x2   ( x1  x2 ) 1  .
x1 x2  x1 2 
x
1
Dacă x1 , x2  (0,1] , atunci x1 x2  (0,1]  1   0 , de unde f ( x1 )  f ( x2 )  0 , iar dacă x1 , x2  [1, ) ,
x1 x2
atunci f ( x1 )  f ( x2 )  0 . De aici se obține concluzia.

1
Fig.6. Intervalele de monotonie ale funcției 𝑓: (0, ∞) → (0, ∞), 𝑓(𝑥) = 𝑥 +
𝑥

Page | 3
Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

2. Studiați mărginirea funcţiilor:


2x 1
a) f :  , f  x   2 ;
x 1
b) f :  1,    , f  x   x  x .

Rezolvare:
2x 1
a) Arătăm că 1   2, x  .
x2  1

2x 1
Mai întâi, demonstrăm că  1, x  .
x2  1
 x  1  1  0, x 
2
2x 1 x2  2x  2
Avem 2 1  0  0 , evident.
x 1 x 1
2
x2  1
  x  1  x 2
2
2x 1 2x 1 2 x 2  2 x  1
Mai demonstrăm că 2  2, x  . 2 20  0   0, x  ,
x 1 x 1 x2  1 x2  1
evident. Rezultă că Im f   1,2 , deci funcţia este mărginită.
2 x, x  [1, 0)
b) Avem f  x   x  x   , de unde avem că Im f   2,0  funcţia este mărginită.
0, x  0

Page | 4

S-ar putea să vă placă și