Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Capitolul 3. PROPRIETĂȚI ALE FUNCȚIILOR

3.1. Definirea funcțiilor. Imagine. Grafic. Compunerea funcțiilor_ Recapitulare
3.2. Proprietăți: Intersecția cu axele. Paritate-imparitate. Periodicitate
3.3. Proprietăți: Monotonia, mărginirea și semnul funcțiilor. Inecuații
3.4. Proprietăți: Concavitate și convexitate. Comportament asimptotic
3.5. Proprietăți: Injectivitate și surjectivitate
3.6. Proprietăți: Bijectivitate. Funcții inversabile

3.6. Proprietăți: Bijectivitate. Funcții inversabile

Funcții bijective
Definiție: O funcție 𝑓: 𝐴 → 𝐵 se numește funcție bijectivă dacă este injectivă și surjectivă.

Exemple:
1. Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 2𝑥 − 1 este bijectivă. Funcția este injectivă și surjectivă.

2. Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 − 1 nu este bijectivă. Este suficient să arătăm că funcția nu este

injectivă sau nu este surjectivă. Funcția dată nu este nici injectivă, nici surjectivă.

3𝑥 − 2, 𝑥 < 1
3. Funcția 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { este bijectivă. Funcția este injectivă și surjectivă.
√𝑥, 𝑥≥1

Teoremă: Fie o funcție 𝑓: 𝐴 → 𝐵. Următoarele afirmații sunt echivalente:

i) Funcția 𝑓: 𝐴 → 𝐵 este bijectivă.
ii) ∀𝑦 ∈ 𝐵, ∃ un unic 𝑥 ∈ 𝐴 astfel încât 𝑓(𝑥) = 𝑦.
iii) ∀𝑦 ∈ 𝐵 ecuația, 𝑓(𝑥) = 𝑦 are exact o soluție 𝑥 ∈ 𝐴.
iv) Interpretarea geometrică: Orice paralelă la axa Ox prin codomeniul funcției (B) intersectează
graficul funcției în exact un punct.

3𝑥 − 2, 𝑥 < 1
Fig. 1. Graficul funcției bijective 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = {
√𝑥, 𝑥≥1
Page | 1
 Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Funcţii inversabile
Definiţie : O funcţie f : A  B se numeşte inversabilă dacă există o funcţie g : B  A astfel încât
g  f  1A şi f  g  1B .

Ştim 1A : A  A, 1A ( x)  x, x  A şi 1B : B  B, 1B ( x)  x, x  B (se numesc funcţii identice).

1
Funcţia g de mai sus se numeşte inversa funcţiei f şi se notează f .

Exemple : Să se arate că funcţia f următoare are inversa g.

1 1
1. f :  , f ( x)  2 x  1 şi g :  , g ( x)  x .
2 2

2. f : [0, ]  [0, ], f ( x)  x şi g : [0, ]  [0, ], g ( x)  x 2 .

Teoremă : Funcţia f : A  B este inversabilă dacă şi numai dacă este bijectivă.

Algoritm pentru determinarea inversei unei funcţii :

1. Se demonstrează că funcţia este bijectivă.
2. Se rezolvă ecuaţia f ( x)  y, y  B cu necunoscuta x şi avem x  g ( y ) .
3. Funcţia g : B  A, g ( y ) este inversa funcţiei.

Interpretare geometrică
Graficul inversei unei funcţii este simetricul faţă de prima bisectoare a graficului funcţiei date.

𝑥+2
3𝑥 − 2, 𝑥 < 1 , 𝑥<1
Fig. 2. Graficele a două funcții inverse: 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { și 𝑓 −1 : ℝ → ℝ, 𝑓 −1 (𝑥) = { 3 .
√ 𝑥, 𝑥 ≥ 1 2
𝑥 , 𝑥≥1

Page | 2
 Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Exerciții rezolvate:

1. Fie funcţiile exprimate prin diagrame următoare

1 1 1 1 1 1

2 4 2 4 2 4

3 9 3 9
g
f h
A B A B A B
a) Să se analizeze bijectivitatea funcţiilor.
b) În fiecare dintre cele trei situaţii exprimaţi corespondenţele în care mulţimea B este domeniu de
definiţie, iar mulţimea A este codomeniu şi fiecare imagine a unui element x devine preimagine a
acestui element.
c) Ce observaţi ?

Rezolvare: a) f bijectivă, g nu este injectivă (g nu este bijectivă),

h nu este surjectivă (h nu este bijectivă).
b) a 2-a şi a 3-a corespondenţă nu reprezintă funcţii.

1 1 1 1 1 1

4 2 4 2 4 2

9 3 3 9

B A B A B A

2. Arătați că orice funcție de gradul I, f :  , f ( x)  ax  b, a  0 este inversabilă și determinați

inversa ei.
Rezolvare :
Funcţia f :  , f ( x)  ax  b, a  0 , este bijectivă, adică y  ,  ! x  astfel încât
1 b
f ( x)  y . Rezolvăm ecuaţia ax  b  y . Soluţia este x  y  .
a a
1 b
Funcţia f 1 :  , f 1 ( y )  y  este inversa funcţiei.
a a
1 b
Aceasta se poate scrie folosind pentru argument litera x : f 1 :  , f 1 ( x)  x .
a a

Page | 3
 Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

 x  2, x  1
3. Să se demonstreze că funcţia f :  , f ( x)   2 este inversabilă şi să se determine
 x  2, x  1
inversa acesteia. Să se reprezinte graficul funcţiei f şi graficul funcţiei f 1 în acelaşi sistem de
coordonate.
Rezolvare :
Demonstrăm că funcția este bijectivă. Scriem funcția sub forma

 f1 ( x), x  1
f:  , f ( x)   , unde f1 : (,1)  , f1 ( x)  x  2 și
 f 2 ( x), x  1

f2 :[1, )  , f2 ( x)  x2  2

Injectivitate :

Arătăm că x1 , x2  (,1) astfel încât f1 ( x1 )  f1 ( x2 )  x1  x2 . Avem

f1 ( x1 )  f 2 ( x2 )  x1  2  x2  2  x1  x2 .

Arătăm că x1 , x2  [1, ) astfel încât f 2 ( x1 )  f 2 ( x2 )  x1  x2 . Avem

f 2 ( x1 )  f 2 ( x2 )  x12  2  x22  2  x12  x12 și, deoarece x1 , x2  [1, ) , rezultă x1  x2 .

Mai trebuie să arătăm că f1 (1)  f 2 (1) . Avem f1 (1)  1  1  f 2 (1) .

Din cele de mai sus se obține că funcția este injectivă.

Surjectivitate:

Determinăm imaginile funcțiilor f1 , f 2 . Funcția f1 este crescătoare și se obține

Im f1  f1 ((,1))  (, 1) , iar Im f 2  f 2 ([1, ))  [1, ) .

Arătăm că y  (, 1), x  (,1) astfel încât f1 ( x)  y .

Avem x  2  y  x  y  2  (, 1) .

Arătăm că y  [1, ), x  [1, ) astfel încât f 2 ( x)  y .

Avem x 2  2  y  x   y  2 . Pentru y  [1,  ) avem x  y  2  [1, ) .

Mai trebuie să arătăm că f1 (1)  f 2 (1) . Avem f1 (1)  1  1  f 2 (1) .

Din cele de mai sus se obține că funcția este surjectivă.

Deoarece funcția este injectivă și surjectivă, atunci funcția este bijectivă, iar din faptul că f este
bijectivă rezultă că este inversabilă. Determinăm inversele fiecărei ramuri.
y  (, 1), ! x  (,1) astfel încât f1 ( x)  y , de unde x  y  2  (, 1) și

y  [1, ), ! x  [1, ) astfel încât f 2 ( x)  y , de unde x  y  2  [1, ) .

Page | 4
 Proprietăți ale funcțiilor_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

 y  2, y  1
De aici se obține inversa: f 1 :  , f 1 ( y )   , care se scrie folosind litera x :
 y  2, y  1

 x  2, x  1
f 1 :  , f 1 ( x)   .
 x  2, x  1

Din punct de vedere geometric avem :

Fig. 3. Graficele a două funcții inverse

Page | 5