Ivan Stelian

I Functii
Imagine.Preimagine.Funtii pare/Impare.Graficul Functiei
N,Z,Q nr rationale(fractie zecimala finita sau infinita,dar periodica),I nr irationale(fractie
zecimala infinitta si neperiodica),R nr realeR=Q U I
Indiferent de modul n care este definit o funcie trebuie precizate cele trei
elemente care o caracterizeaz:
domeniul de definiie, codomeniul i legea de coresponden
DEF : Fiind date multimile A si B -> functie procedeul prin care (\/) x A ii corespunde
un element si numai unul dinm B.
A-> domeniul de definitie
B->domeniul de valori sau codomeniu
legea f prin care se leaga 2 multimi
A si B sunt 2 multimi nevide
y=f(x) imaginea lui x A prin functia f sau valoarea functiei f in x sau preimaginea
elementului y B prin functia f.
EX:Imf=f(x)=> f:{1,2,3,4},f(x)=x
2
=>Imf={1,4,9,16}
f
-1
(B) -> preimaginea functiei
DEF.Fie: AB, g : CD dou funcii;, g sunt funcii egale(= g) dac:
1)A = C (funciile au acelai domeniu de definiie),
2) B = D ( f unc i i l e au acel a i codomeni u) s i
3)(x) = g(x),(\/) x A (punctual, funciile coincid)
DEF.Fie o funcie: AB. Se numete graficul funciei mulimea de cupluri G

=
{(x,(x)) |,x A} = {(x, y)| x A, y =(x)}
DEF.D inclus R se numete mulime simetricdac (\/) x D=>-x D
Fie: DR, D simetric
s.n.funcie par (\/)x D(-x) =(x) simetric fata de OY
s.n. funcie impar (\/)x D(-x) = -(x) simetric fata de originea axelor
1
Ivan Stelian
MONOTONIA FUNCIILOR.
Fie : A R, o funcie de variabil real i I A.
O funcie strict cresctoare pe I sau strict descresctoare pe I se numete strict
monoton pe I.
O funcie cresctoare pe I sau descresctoare pe I se numete monoton pe I.
Dac este strict monoton (sau monoton) pe A (pe tot domeniul de definiie ) spunem
simplu c funcia este strict mnoton (sau monoton) fr a mai indica mulimea.
A studia monotonia unei funcii : A R revine la a preciza submulimile lui A pe care
este strict cresctoare (cresctoare) i submulimile lui A pe care este strict
descresctoare (descresctoare).
Pentru studiul monotoniei unei funcii numerice : A R, se utilizeaz raportul:
(x
2
) - (x
1
) cu x
1
, x
2
A, x
1
x
2
, numit raportul de variaie asociat
x
2
- x
1
funciei i numerelor x
1
, x
2
.
Diferena x
2
x
1
se numete variaia argumentului, iar diferena (x
2
) - (x
1
) se numete
variia funciei. Prin urmare raportul de variaie asociat lui i numerelor x
1
, x
2
este
raportul dintre variaia funciei i variaia argumentului.
Are loc urmtoarea:
2
DEFINIIE.
Funcia este strict cresctoare pe I dac: Funcia este strict descresctoare pe I dac:
()x
1
, x
2
I ()x
1
, x
2
I
(x
1
) < (x
2
) (x
1
) > (x
2
)
x
1
< x
2
x
1
< x
2
DEFINIIE.
Funcia este cresctoare pe I dac: Funcia este descresctoare pe I dac:
()x
1
, x
2
I ()x
1
, x
2
I
(x
1
) (x
2
) (x
1
) (x
2
)
x
1
x
2
x
1
x
2
TEOREM. Fie : A R o funcie numeric i I A. Atunci:
este strict cresctoare (cresctoare) pe I (x
2
) - (x
1
) > ( ) 0, ()x
1
, x
2
I
x
2
- x
1
x
1
x
2
;
este strict descresctoare (descresctoare) pe I (x
2
) - (x
1
) < ( ) 0, ()x
1
, x
2
I
x
2
- x
1
x
1
x
2
;
Ivan Stelian
COMPUNEREA FUNCIILOR
O alt operaie care se poate efectua asupra a dou funcii este cea de compunere. Fie : A
B, g : B C, dou funci cu urmtoarea particularitate: codomeniul lui este egal cu
domeniul lui g. Cu ajutorul acestor funcii se poate construi o alt funcie h : A C.
Funcia h astfel definit se noteaz g (citim g compus cu ) i reprezint compunerea
funciei g cu (n aceast ordine). Funcia go are domeniul lui (prima funcie care
acioneaz n aceast compunere) i codomeniul lui g (ultima care acioneaz n compunere).
OBSERVAII. 1) Funcia compus go a dou funcii , g nu poate fi definit dect dac
codomeniul lui coincide cu domeniul de definiie a lui g.
1) Dac : A B, g : B A, atunci are sens fog i gof. n general ns gof fog.
PROPRIETI ALE COMPUNERII FUNCIILOR.
1. Asociativitatea
, g , h avem fo(goh) = (fog)oh
2. Comutativitatea
, g a.. og go
3. Element neutru
o funcie 1
A
a.. avem o1
A
= 1
A
o = ; 1
A
: A A; 1
A
(x) = x (funcie
identic)
4. Elemente simetrizabile
Nu toate funciile admit inverse!
Funcia invers: : A B, g : B C; g s.n inversa lui dac fog = 1
B
; go =
1
A
(notaie: g =
-1
)
Proprietti:
a) g =
-1
(go)(x) = x (og)(x) = x;
b)
-1
((x)) = x x A
(
-1
(x)) = x x B;
c) inversabil injecie
3
DEFINIIE. Fie A, B, C mulimi nevide i funciile : A B, g : B C. Se numete compusa
funciei g cu funcia (sau funcia compus din i g), considerat n aceast ordine, funcia
notat go , definit astfel: go : A C , (go)(x) = g((x)), x A.
TEOREMA. 1) Dac , g sunt funcii pare, atunci go este o funcie par (Compunerea a
dou funcii pare este o funcie par).
2)Dac i g sunt funcii impare, atunci go este funcie impar. (Compunearea a dou
funcii impare este o funcie impar).
3)Dac si g au paritti diferite, atunci go este o funcie par.
4)Dac i g au aceiai monotonie, atunci go este cresctoare. (Compunearea a dou funcii
de aceiai monotonie este o funcie cresctoare).
5)Dac i g au monotonii diferite, atunci go este descresctoare. (Compunerea a dou
funcii de monotonie diferit este o funcie descresctoare).
6)Dac i g sunt bijective, atunci go este bijectiv. (Compunerea a dou funcii bijective
este o funcie bijectiv).
Compunerea a doua funcii inversabile i g este o funcie inversabil.
Ivan Stelian
FUNCTIA DE GRADUL I
Def: Fie f:R>R.descrisa de formula f(x)=ax+b a,b apartin R se numeste functie afina
OBSERVATIE:
1 )a#0,b#0->functie dc gradul I
2)a#0,b=0->functie liniara f(x)=ax
3 )a=0,b=0->functie constanta f(x)=b
INTERSECTIA GRAFICULUI CU AXELE DE COORDONATE
A. INTERSECTIA GRAFICULUI GF CU AXA OX
GFOX = {A}->f(x)=0->ax+b=0->x= - b/a A(-b/a ,0)
B. INTERSECTIA GRAFICULUI GF CU AXA OY
GFOY={B}->f(0)=b->B(0,b)
EXERCITIU: Graficul functiei f:R->R,f(x)=x-(3a+1)/2
intersecteaza axa oy in punctul cu ordonata 10. Sa se calculeze
f (l)+f(-l)+f(2).
REZOLVARE:F(0)=-(3a+1)/2=10->-3a-1 =20->a=-7->f(x)=x+10
f( 1 )+f(-1 )+f(2)= 11 +9+12- 32
OBSERVAII.
1. Semnul lui a precizeaz monotonia funciei de gradul nti.
2. Ecuaia y = ax + b reprezint o pant a 0 (o dreap oblig neparalel cu axa Ox sau
cu axa Oy).
a>0 funcia este strict
cresctoare;
a<0 funcia este strict descresctoare .
4
Ivan Stelian
SEMNUL FUNCIEI DE GRADUL NTI
5
Def.Funcia de gradul nti : R R, (x) = ax + b, a 0 are zeroul x = -b/a, iar semnul
funciei este dat n tabelul de semn
x - -b/a
(x) semn contrar lui a 0 acelai semn cu a
Numrul x = -b/a este rdcina ecuaiei ataate ax + b = 0.
Spunem c pn n rdcin, adic pentru x < -b/a, are semn contrar lui a, iar dincolo de
rdcin, adic pentru x > -b/a, are semnul lui a.
Ivan Stelian
dac a>0
+ + + + + +

0 - - - - - - - - - ) (

a
b
- -
x f
x
; dac a>0
;
) ,
a
b
- ( x 0, f(x)
a
b
- x 0, f(x)
)
a
b
- , (- x 0, f(x)

'

>

<

dac a<0
- - - - - - - - 0 ) (

a
b
- -
+ + + + + +

x f
x
; dac a<0
;
) ,
a
b
- ( x 0, f(x)
a
b
- x 0, f(x)
)
a
b
- , (- x 0, f(x)

'

<

>

6
Ivan Stelian
Functia de gradul II
Forma generala :
- Ecuatia de gradul al doilea este ecuatia :
0
2
+ +
c bx ax

unde : a , b , c coeficienti
a , b , c R
a 0
Discriminantul ecuatiei :
- Discriminantul ecuatiei de gradul al doilea este expresia :
-
4
2
c a b


Radacina sau Solutie a ecuatiei :
- Numarul se numeste radacina sau solutie a ecuatiei daca este adevarata
propozitia :
0
2
+ +
c b a
Radacinile ecuatiei de grad doi :
- Discutie dupa discriminantul ecuatiei :
1). Daca > 0 ecuatia are solutii reale x
1
, x
2
R cu proprietatea
ca : x
1
x
2


2



1
a
b
x
+

2


2
a
b
x

7
Ivan Stelian
2). Daca = 0 ecuatia are solutii reale x
1
, x
2
R cu proprietatea
ca : x
1
= x
2


2


2 1
a
b
x x



3). Daca < 0 ecuatia nu admite solutii reale !!!
dar admite solutii complexe : x
1
, x
2
C

2


2
1
a
b
i
x
+

2


2
2
a
b
i
x

unde : i
2
= - 1
Relatii intre radacini si coeficienti ( Viete ) :
- Daca x
1
si x
2
sunt radacinile ecuatiei atunci :

'

+

-

2 1
2 1
a
c
a
b
x x
x x

Forma ecuatiei de gradul al doilea cand se cunosc radacinile :
- Forma ecuatiei de gradul al doilea cand se cunosc radacinile x
1
si x
2
este :
0 -
2
+P
Sx x
unde : S = x
1
+ x
2

P = x
1
x
2

8
Ivan Stelian
) 3 (
2
2
3
2
3
1
2
2
2
2
1
P S S
P S
x x
x x
+
+
Descompunerea trinomului de gradul al doilea :
- Descompunerea trinomului de gradul al doilea in produs de polinoame de gradul
intai este :
( )( ) - -
2 1
2
x x x x c bx ax
a + +

unde :
x
1
si x
2
sunt radacinile ecuatiei
0
2
+ +
c bx ax

Functia de gradul al doilea :
- O functie f : R R data prin :
) (
2
c bx ax
x f + +

unde : a , b , c R a 0 se numeste functie de gradul al doilea
Forma canonica :
- daca :
-
4
2
c a b

, atunci se poate scrie

4
-
) (
2
2
a
a x f
a
b
x

+

,
_

+
forma canonica a functiei de gradul al doilea .
9
Ivan Stelian
Graficul functiei :
- Graficul functiei ) (
2
c bx ax
x f + + se numeste parabola , iar
punctul

4
-
,
2

,
_

a a
b
V
se numeste varful parabolei .
a) Intersectia cu axa OX A(x;0)
0 ) (
2
+ +
c bx ax
x f
-
4
2
c a b

<0->atunci Gf OX =multimea vida
=0-> are o solutie A(x,0)
>0->are 2 solutii A(x
1
,0),B(x
2
,0)
b) Intersectia cu axa OY B(0,f(x)) f(x)=c
Punctul de extrem :
- Daca a > 0 ,

2
-
a
b
x
se numeste punct de minim al functiei .
- Daca a < 0 ,

2
-
a
b
x
se numeste punct de maxim al functiei .
Se numeste punct de extrem al functiei de gradul al doilea punctul de minim
sau punctul de maxim .
Maximul sau minimul functiei :
- Daca a > 0 functia f admite un minim .
Minimul este :

4

a

;imaginea functiei este [

4

a

,)
- Daca a < 0 functia f admite un maxim .
10
Ivan Stelian
Maximul este :
4

a

;imaginea functiei este (,

4

a

]

Semnul functiei de gradul al doilea :
- Se disting trei situatii :
1). Daca < 0 , atunci f(x) are semnul lui a , ( ) x R
x
- +

c bx ax
x f ) (
2
+ +
Semnul lui a
2). Daca = 0 , atunci f(x) are semnul lui a , ( ) x R \

'

a
b
2
-
si
f(x) = 0 , pentru :
a
b
x
2
-

x
-
a
b
x
2
-
+
c bx ax
x f ) (
2
+ +
Semnul lui a 0 semnul lui a
3). Daca > 0 , si x
1
si x
2
sunt radacinile atasate , atunci f(x) are
semnul lui a in afara intervalului radacinilor , si semn contrar lui a in
intervalul radacinilor si f(x) = 0 pentru x = x
1
, x = x
2
.
x
- x
1
x
2
+
c bx ax
x f ) (
2
+ +
Semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
11
Ivan Stelian
Reprezentarea Grafica a functiei de gradul II
12
Ivan Stelian
Pozitia relativa a unei drepte fata de o parabola
13
Ivan Stelian
Exercitii
14
Ivan Stelian
Putere cu exponent numar natural si Functia Putere
15
Ivan Stelian
Identitati importante :
o
( )
b ab a
b a
2 2
2

2
+ + +

o
( )
b ab a
b a
2 2
2

2
+

o ( ) ( ) b a b a
b a
+ -
2 2

o
( )
ab
b a
b a 2
-
2
2 2
+ +
o
( )
b ab b a a
b a
3 2 2 3
3

3 3
+ + + +

o
( )
b ab b a a
b a
3 2 2 3
3

3 3
+

o
( ) ( )
b ab a
b a
b a
2 2 3 3
- + + +
o
( ) ( )
b ab a
b a
b a
2 2 3 3
+ +

o
( ) ( )
bc ac ab c b a
c b a
2
2 2 2
2
+ + + + + + +

Media aritmetica :
2

y x
ma
+

Media geometrica :
y x
mg


Media armonica :
y x
xy
y x
mh

2

1

1
2

+

Inegalitatea mediilor :
m m m a g h


16
Ivan Stelian
Ex:f(x)=x
3
f(x)=x
4


1) trece prin originea axelor (fct impara)
2)f este concava pe (-,0),convexa (0, )
3)f este strict crescatoare

1) axa yy este axa de simetrie
2) f este convexa pe R

DEF.Fie a > 0, a 1. Funcia : R (0, ), (x) = a
x
, se numete funcia
exponenial de baz a.

1) domeniul de definitie este R,multimea valorilor este intervalul (0, )
2)Gf intersecteazaaxa Oyin pct (0,1)
3)Gf functiei exponentiale nu intersecteaza axa OX,dar este din ce in cemai
apropiatde OX,cand a >1 si x este oricat de mic.
4)este convexa pe R
5)Functia exponentiala este bijectiva ,deci reversibila (fiind functia logaritmica)
6)a>1 f este sc pe R;0<a<1 f este sd pe R
17
Ivan Stelian
Radicali si Functia Radical
Definitia radicalului :
- Daca a R , a > 0 , n 2 , se numeste radical de ordin n din a ,
numarul pozitiv a carui putere a n a este numarul a .
0 si > x x a
a x
n n

Observatii :
- daca ordinul radicalului este un numar par , adica n = 2k , este necesar ca
expresia de sub radical sa fie 0 , pentru ca radicalul sa existe !!!
( deoarece nu exista radical de ordin par dintr-un numar negativ )
- daca ordinul radicalului este impar , adica n = 2k + 1 , nu este necesara nici
o conditie de existenta a radicalului !!!
Proprietatile radicalilor :
- Pentru ( ) a , b [ 0 , + ) , ( ) m , n , k N , m 2 , n 2 , k 2
avem :
1).
n n n
b a b a
2).
n
n
n
b
a
b
a

3).
a a
n
m
n m


4).
a a
m
n
m n

5).
( )
n
m
m
a a
n

6).
k n
k m
n
m
a a



7).
n m m n
a a



n m n m n
a b a b


8).
R ,
0 a dc a, -
0 a dc a,

2

<

a a
a
.
9)

0 x dc , a x -
0 x dc , a x
a
2
<

x
ax
10)
n n
a b
a
n
b
18
Ivan Stelian
DEF.Funcia : R R, (x) =
2n + 1
x, n N*, se numete funcia radical de ordin impar.
Funcia : [0, ) [0, ), (x) =
2n
x, n N*, se numete funcia radical de ordin par.
19
Ivan Stelian
Functia logaritmica si ecuatiii logaritmice
DEF. Fie a > 0, a 1 i x > 0. Se numete logaritmul numrului x n baza a, i
se noteaz log
a
x, numrul real y definit prin: y = log
a
x a
y
= x.
Proprietati
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
10)
11)
a
b
b
a
log
1
log
12)
x a
x
a

log
Retineti:
A B A B
a a a a
log log log log +

A B A B
a a a a
log log log : log
DEF. Fie a > 0, a 1. Funcia g : (0, ) R, definit prin g(x) = log
a
x se
numete funcia logaritmic de baz a.
20
Ivan Stelian
1)MONOTONIA FUNCIEI LOGARITMICE.
Dac a > 1, atunci g(x) = log
a
x este strict cresctoare.
0 < a < 1, atunci g(x) = log
a
x este strict descresctoare.
2) functia logaritmica este bijectiva
3) axa Oy este asimptota verticala
4) Funcia logaritmic este inversa funciei exponeniale.
5) a>1 functia este concava ,0<a<1 funcia este convexa
6)Semnul functiei
21
Ivan Stelian
Formule trigonometrice.Functii trigonometrice.
Transformarea dinntr-o fct in alta


22
Ivan Stelian
Transformarea sumelor in produse
Transformarea produselor in sume
Paritatea si imparitatea functiilor trigonometrice
23
Ivan Stelian
Functia sinus
1) functia sin:R->[-1,1],f((x)=sin x
2) Intersectia cu axa ox se face in punctele x=k ( k Z ). Intersectia cu axa oy
este punctul 0(0;0).
Graficul functiei sinus
sinusoidala
3) Functia sinus este o functie periodica de perioada 2k unde k apartine lui Z,
sin (+2k) =sinx, aadar este suficient s reprezentm graficul pe intervalul
[0,2], deoarece el se va repeta pe restul intervalelor.
4) Functia sinus este o functie impara adica sin(-x)= -sin(x), deci functia sin are
graficul simetric fata de originea sistemului de axe
5) monotonia
6) Functia sin:R[-1;1] nu este injectiva pe R, deci nu este bijectiva si prin
urmare nu este inversabila pe R. In schimb , functia f:[-/2 , /2][-1 ,1] ,f(x) =
sin x este bijectiva , deci este inversabila.
7) Din lectura grafica rezulta ca functia sin este concava pe intervalele (2k,
(2k+1))(k Z) si este convexa pe ((2k+1),2(k+1)) ,k Z.
8)
24
crescator
crescator
descresc
descresc
Ivan Stelian
Functia cosinus
1) functia cos:R->[-1,1],f(x)=csox
2) Intersectia graficului cu axa ox se face in punctele x=/2+k , k Z.Intersectia
cu axa Oy este punctul (0,1).
3) Functia cosinus este o functie periodica de perioada 2k unde k apartine lui Z
Graficul functiei cosinus (sinusoid)
4) Functia cosinus este o functie para adica cos (-x)= cos(x), ceea ce nseamn c
graficul funciei este simetric n raport cu axa ordonatelor Oy.
5)Monotonia
6) Functia cos:R[-1,1] nu este injectiva pe R , deci nu este bijectiva si nu este
inversabila pe R. In schimb, functia f:[0,][-1,1], f(x) = cos x este bijectiva si
deci inversabila.
7) Functia cos este concava pe fiecare interval de forma (-/2+2k, /2+2k) si
este convexa pe fiecare interval de forma (/2+2k, 3/2+2k), k Z.
25
descresc descresc
crescator
crescator
Ivan Stelian
Functia tangenta
1) tg:R\
2) Intersectia graficului cu axa Ox se face in punctele de abscisa x= k (k Z).
Intersectia cu axa Oy este punctul 0(0,0).
3) Functia tangenta este o functie periodica de perioada k tg(+k) = tg pt.
oricare aparinnd lui R din care scadem
4) Functia tangenta este o functie impara tg(-x) = -tg(x), deci graficul functie
este simetric fata de originea sistemului de axe.
5) Monotonia este strict cresctoare pe orice domeniu
6) Functia tg :R\{(2k+1)/2}R nu este bijectiva si deci nu este inversabila.In
schimb f: (-/2, /2)R , f(x)=tg(x) este bijectiva si este inversabila.
Functia ctg
1)ctg : R\{k| k apartine lui Z}
2) Intersectia cu Ox se face in punctele de abscisa x=(2K+)/2 ,k Z. Graficul
funciei cotangent nu intersecteaz axa Oy
3) Functia cotangenta este o functie periodica de perioada k ctg(+k)=ctg,
unde oricare apartine lui R\{k| k apartine lui Z}
4) Functia cotangenta este o functie impara ctg(-x) = -ctg(x) n consecin,
graficul va fi simetric n raport cu originea axelor.
5)Monotonie este strict descrescatoare pe orice interval
6) Functia ctg:R\{k| k Z}R nu este bijectiva si deci nu este inversabila , in
schimb f: (0,)R este inversabila.
26

'

+ Z k k ,
2
) 1 2 (

'

+ Z k k ,
2
) 1 2 (

Ivan Stelian
Functia arcsin
1) f: [-1, 1] [-/2, /2], f(x) = arcsin x. (arcsin este inversa funciei sin)
2) Funcia arcsin ia cea mai mic valoare -/2 pentru x = -1 (arcsin(-1) = -/2)
3) Funcia arcsin ia cea mai mare valoare /2 pentru x = 1 (arcsin 1 = /2)
4) Funcia arcsin este impar. arcsin(-x) = -arcsinx
(ff
-1
)(x)=x=>sin(arcsinx)=x ,x [-1,1]
(f
-1
f)(x)=x=>arcsin(sinx)=x ,x [-/2, /2]
5) Monotonia funciei arcsin. Deoarece funcia direct : [-/2, /2] [-1, 1], (x) = sin
x este strict cresctoare rezult c i funcia invers este la fel.
6) Funcia arcsin nu este periodic.
Functia arccos
1) f: [-1, 1] [0, ], f(x) = arccos x. (arccos este inversa funciei cos)
2) Funcia arccos ia cea mai mic valoare 0 pentru x = 1, deoarece arccos 1 = 0.
3) Funcia arccos ia cea mai mare valoare pentru x = -1.
4) Funcia arccos nu este periodic.
5) Monotonia funciei arccos. Cum funcia direct : [0, ] [-1, 1], (x) = cos x
este strict descresctoare pe [0, ] rezult c i inversa g are aceeai proprietate pe
[-1, 1].
6) Funcia arccos nu este nici par, nici impar. Are loc relaia: arccos(-x) = -
arccos x, x [-1, 1]
Functia arctg
1)f : R (-/2, /2), f(x) = arctg x (arctg este inversa funciei tg)
2) Funcia arctg este impar, deoarece arctg(-x) = -arctg x
3) Monotonia funciei arctg. Funcia este strict cresctoare pe R
4) Funcia arctg nu este periodic.
Functia arcctg
1) f: R (0, ), f(x) = arcctg x. (arcctg este invesra funciei ctg)
2) Funcia arcctg nu este nici par nici impar. Arcctg(-x) = - arcctg x, x R
3) Funcia arcctg nu este periodic
4) Monotonia funciei arcctg. Funcia are aceiai monotonie ca i funcia direct.
Deci este strict descresctoare.
27