Matematica

Bodea Andreea
PROPRIETATI:

FUNCTIE: relatia care asociaza fiecarui element din prima multime un singur
element din cea de a doua multime.
F:AB

A= domeniul ( multimea in care functia ia argumente)

B=codomeniul(multimea in care functia ia valori)
Codomeniu nu inseamna imaginea functiei!

MONOTONIE: O functie este monotona daca este crescatoare sau descrescatoare.

O functie este strict monotona daca este s. crescatoare sau s. descrescatoare.
Functie crescatoare: f:A B,

x1 , x 2 A
,

Functie strict crescatoare: f:A B,

Functie descrescatoare: f:A B,

x1<x2 => f(x1) f(x2)

x1 , x 2 A
,

x1 , x 2 A
,

Functie strict descrescatoare: f:A B,

Graficul unei functii crescatoare

x1<x2 => f(x1 ) < f(x2)

x1<x2 => f(x1) f(x2)

x1 , x 2 A
,

x1<x2 => f(x1) > f(x2)

Graficul unei functii descrescatoare

Graficul funciei: este o multime de perechi ordonate

Gf= { (x,y) | f(x)=y}
2

Imaginea funciei:
Imaginea unei funcii

este o submulime a lui B alctuit din toate valorile

. Se noteaz Im sau
Im

sau

Im

Multime simetrica:
A simetrica : x

exista -x

Paritatea functiei:
Exemplu: Funcia par f(x)=x2
Definitie : O funcie cu valori reale,
, se numete par dac

unde

. Graficul unei funcii pare este

simetric fa de axa Oy.

Exemplu: Funcia impar f(x)=x3

Definitie : O funcie
impar

cu valori reale se numete

sau

dac

, f(-x) = -f(x), x

Graficul unei funcii impare este simetric fa de origine.

Functie periodica:
R)

0, dacx A

A
f:AR(A
se numete periodic de perioad T
avem x+T
i f(x+T)=f(x). Cea mai mic perioad strict pozitiv se numete perioada
principal.Daca o functie admite o perioada T atunci ea admite ca perioada
orice multiplu intreg de T.

INJECTIVITATE- asociaz elementelor diferite din domeniu elemente diferite din

codomeniu
1.
2.

x1 , x 2 A
x1 , x 2 A

cu x

x 2 f ( x1 ) f ( x 2 )
1

) f ( x 2 ) x1 x 2

cu f(x
Interpretare geometric: O funcie f este injectiv dac i numai dac orice paralel la
axa Ox intersecteaz graficul funciei f n cel mult un punct.

SURJECTIVITATE- i se asociaz elemenului din codomeniu un element din domeniu

1.Funcia este surjectiv, dac
, atunci
astfel nct f(x)=y.
Interpretare geometric: O funcie f este surjectiv dac orice paralel la Ox printr-un
punct
de pe Oy intersecteaz graficul funciei f n cel puin un punct.

BIJECTIVITATE- dac este i injectiv i surjectiv

1. Funcia este bijectiv dac pentru orice y B exist un singur x A

a.. (x) =y (ecuaia (x)=y,are o singur soluie,pentru orice y din B)
Interpretare geometric: O funcie f este bijectiv dac i numai dac orice paralel la
axa Ox printr-un punct
de pe Oy intersecteaz graficul funciei f n exact un punct.

COMPUNEREA A DOUA FUNCTII:

Fie f:AB, g:BC
g f : A C , ( g f )( x) g ( f ( x))

Inversa unei funcii:

O functie este inversabila daca si numai daca este bijectiva.
1

f:A

=>

:BA,

(fof -1)(x)= (f -1of)(x)= x

FUNCTIA DE GRADUL I

Definiie: f:R

R,f(x)=ax+b,a

, a,b

Monotonie: Dac a>0 f este strict cresctoare

Dac a<0 f este strict descresctoare

Semnul functiei de gradul I:

f(x)=ax+b, a0
x
f(x)

-
Semnul contrar lui a

-b/a
0

+
Semnul lui a

Graficul: Reprezentarea geometric a graficului funciei de gradul I este o dreapt.

1)
Funcia : R R, (x) = ax + b, a 0 este bijectiv.
2)
Inversa funciei este funcia -1 : R R, -1(x) = (x-b)/a.
3)
Dac g : R R, g(x) = cx + d, c 0, atunci go : R R, (go)(x) = acx + bc + d.
(Compunerea a dou funcii de gradul nti este o funcie de gradul nti).
Inecuaia de gradul I: Se numete inecuaie de gradul I o inecuaie de forma ax+b0
(ax+b0; ax+b>0; ax+b<0).

FUNCTIA DE GRADUL II
Definiie: f:R

bx c, a 0

R, f(x)=ax

,a,b,c

Proprietati:
Intervale de monotonie :
a<0
b
2a

4a

f(x)

a>0
b
2a

4a

f(x)

Semnul funciei de gradul II:

0
x

f(x)
0
x

semnul lui a

f(x)

semnul lui a

semn contrar lui a

f(x)
0
x

semnul lui a

x2
0

semnul lui a

semnul lui a

Imaginea funciei de gr.II

]
, 4a

a<0,Imf=(
a>0, Imf=[
Maximul sau minimul funciei de gradul II:

, realizat
max
4a
2a
Dac a<0 atunci f
pentru x =

min

Dac a >0 atunci f

, realizat
4a

b
)
2a 4a
Vrful parabolei: V(
,

pentru x =

b
2a

O functie de gradul II
Nu este injectiva, deoarece luand

, )
4a

nu este nici injectiva, nici surjectiva.

si

simetrie a graficului) se obtine

simetrici fata de

(care este axa de

Nu este surjectiva deoarece imaginea functiei este

.

, daca

sau

Graficul: Reprezentarea geometric a graficului funciei de gradul II este o parabol.

Ecuaia de gradul II:

ax

bx c 0

Intersecia cu axele de coordonate:

Ox: -dac 0,
Oy: x=0, y=b.
8

1, 2

;x

b
, b 2 4ac
2a

daca

Inecuaia de gradul I: Se numete inecuaie de gradul II o inecuaie de forma

ax2+bx+c0 (,0;,>0;,<0).
Rezolvarea inecuaiei:
1. se rezolv ecuaia ataat, ax2+bx+c=0;
2. se face tabelul de semn;
3. se ia soluia din tabelul de semn.
Relaiile lui Viete:
b
c
PRODUSUL x1 x 2
1 x2
a
a
SUMA=x
X2-sumaX+produsul=0

FUNCTIA EXPONENTIALA
Definitie: Fie a>0, a1.

Funcia se numete

funcie exponenial de baz a.

Monotonia: dac a>1, atunci f este strict cresctoare

dac 0<a<1, atunci f este strict descresctoare

Graficul: Reprezentarea geometric a graficului funciei exponeniale este o curb

exponenial.

f(0)=a =1, graficul funciei taie axa Oy n punctul (0,1).

0

Funcia exponenial este bijectiv i deci inversabil si

inversa sa este functia logaritmica.

Dac a>1 i x>0 atunci f(x)>1;

x<0 atunci 0<f(x)<1;
0<a<1 i x>0 atunci 0<f(x)<1;
x<0 atunci f(x)>1.

Ecuaii exponeniale:

Definiie: O ecuaie n care necunoscuta este la exponent se numete ecuaie exponenial.

Tipuri de ecuaii exponeniale:
9

 Ecuaia are soluie dac b>0. Prin logaritmarea ambilor

membrii ai ecuaiei se obine:
obinem soluia.

care este ecuaie algebric i de aici

Din injectivitatea funciei exponeniale se obine ecuaia

echivalent: f(x)=g(x), ecuaie algebric.

substituie. Notm a

f(x)

Ecuaiile de acest tip se rezolv prin

= y>0 i se obine ecuaia de gradul II c1y2+c2y+c3=0.

FUNCTIA LOGARITMICA
Definiie: Fie aR, a>0, a0 i bR, b>0. Se numete logaritm al numrului real strict
pozitiv b, exponentul la care trebuie ridicat numrul a, numit baz, pentru a obine numrul b.
Logaritmul numrului b n baza a se noteaz

f:(0,) R, f(x)= log x , a>0 , a 1 se numete funcie logaritmic.

Monotonia: a>0 funcia logaritmic este strict cresctoare;

0<a<1 funcia logaritmic este strict descresctoare;

Graficul:

10

Dac

a>0, 0< x<1, atunci

a>0, x>1, atunci

0<a<1, 0< x<1, atunci

0<a<1, x>1, atunci

Funcia logaritmic este bijectiv si deci inversabil i inversa ei este funcia exponenial.

FUNCTIA PUTERE

Definiie: Funcia f: R R, f(x)=xn cu n N* se numete funcie putere cu exponent

numr natural.
Funcia

f: R R, f(x)=x2k, n

Intersecia cu axele
de coordonate Ox i Oy
Paritate
Simetria graficului Gf

f(-x)= -f(x) funcie impar

Gf simetric fa de O

Pentru x > 1

x2k

x2k

Pentru 0< x < 1

-1

Strict cresc. pe [0,+

xn+1 < xn

xn+1 > xn

Strict descr. pe (-

Bijectivitate

N*

f(-x)= f(x) funcie par

Gf simetric fa de Oy

(0,1) i (1, + )

Semnul funciei

O(0,0)

Pentru 0< x < 1

Monotonia funciei

f: R R, f(x)=x2k+1, n

N*

O(0,0)

Ordonarea puterilor pe

+
+

,0)

++++ 0+++++

Nu

x2k+1

x2k+1

Da

11

xn+1 < xn

xn+1 > xn

-1

-1

Strict cresctoare pe R

Pentru x > 1

---- 0++++ +

Functia putere cu exponent natural, par, nenul

Functia putere cu exponent pozitiv, impar, nenul

Functia putere cu exponent intreg negativ, impar

Functia putere cu exponent intreg negativ, par

12

FUNCTIA RADICAL
Definiie:
2n 1

a) Funcia f: R R, f(x)=
b) Funcia f: [0,+

, n N*, se numete funcia radical de ordin impar.

) [0,+

2n

), f(x)=

n N*, se numete funcia radical de ordin par.

Funcia
f: [0,+

2n

) [0,+ ), f(x)=

2n 1

N*

f: R R, f(x)=

,n

Intersecia cu axele
de coordonate Ox i Oy

O(0,0)

O(0,0)

Paritate

Nu

f(-x)=-f(x) funcie impar

Simetria graficului Gf

Nu

Gf simetric fa de O

x
Monotonia funciei

2n

Strict cresctoare pe [0,+

x
Semnul funciei

2n

0
x

Funcia invers

f-1: [0,+ ) [0,+ ),

f-1(x) = x2n

x
2n 1

2n 1

Da

13

N*

-1

-1

Strict cresctoare pe R

0+ + + + + + + + +

Da

)
+

Bijectivitate

f: R R,
f-1(x) = x2n+1

---- 0++++ +

FUNCTIA RADICAL DE ORDIN PAR

FUNCTIA RADICAL DE ORDIN IMPAR

14

CERCUL TRIGONOMETRIC

15

FUNCTIA SINUS

Definitie: Functia sinus este functia definita pe R cu valori in R prin care

R I se asociaza un numar notat sin.

16

apartine lui

Grafic:
Periodicitate: Functia sinus este o functie periodica de perioada 2k unde k apartine lui Z
sin (+2k) =sinx

Paritate: Functia sinus este o functie impara adica sin(-x)= -sin(x)

Semnul functiei sinus:
Caranul

II

III

IV

Functia sinus

Monotonia functiei sinus:

Cadranul

II

III

IV

Functia sinus

Intersectia cu axele : Intersectia cu axa ox se face in punctele x=k ( k Z ).

Intersectia cu axa oy se face in punctul 0(0;0).
Functia sin:R[-1;1] nu este injectiva pe R , deci nu este bijectiva si prin urmare nu este
inversabila pe R. In schimb , functia f:[-/2 , /2][-1 ,1] ,f(x) = sin x este bijectiva , deci este
inversabila si inversa ei este arcsinus.

17

FUNCTIA COSINUS

Definitie: Functia cosinus este functia definita pe R cu valori in R prin care

apartine

lui R i se
asociaza un
numar
notat cos.

Grafic :

Periodicitate :
Functia cosinus este o functie periodica de perioada 2k unde k apartine lui Z
cos(+2k) =cosx

Paritate : Functia cosinus este o functie para adica cos (-x)= cos(x)
Semnul functiei cosinus:
Caranul

II

III

IV

Functia cosinus

Monotonia functiei cosinus:

Cadranul

II

III

IV

Functia cosinus

Intersectia cu axele : Intersectia graficului cu axa ox se face in punctele x=/2+k , k

Z.Intersectia cu axa oy se face in punctul (0,1).
Functia cos:R[-1,1] nu este injectiva pe R , deci nu este bijectiva si nu este inversabila pe R.
In schimb , functia f:[0,][-1,1] , f(x) = cos x este bijectiva si deci inversabila si inversa ei este
arccosinus.
18

19

FUNCTIA TANGENTA

(2k 1) | k Z tg sin
2

cos

Definitie : Tangenta unui unghi notata tg este

raportul dintre sinusul unghiului si cosinusul acestuia.

Grafic :

Periodicitate : Functia tangenta este o functie periodica de perioada k

(2k 1)
pt. oricare apartine lui R din care scadem

tg(+k) =tg

, k Z
2

Paritate : Functia tangenta este o functie impara tg(-x)=-tg(x)

Semnul functiei tangenta:
Cadranul

II

III

IV

Functia tangenta

Monotonie : Functia tangenta este strict crescatoare pe intervale de forma

20

;
2 2

Intersectia cu axele : Intersectia graficului cu axa ox se face in punctele de abscisa x=

k(k Z).Intersectia cu axa oy se face in punctul 0(0,0).
Functia tg :R\{(2k+1)/2}R nu este bijectiva si deci nu este inversabila.
In schimb f: (-/2,/2)R , f(x)=tg(x) este bijectiva si este inversabila si inversa ei este
arctangenta.

FUNCTIA COTANGENTA
Definitie : Cotangenta unui unghi notata ctg este raportul dintre cosinusul unghiului si
sinusul acestuia.
ctg

cos
sin

k | k

Grafic:

Periodicitate: Functia cotangenta este o functie periodica de perioada k

ctg(+k)=ctg
unde oricare apartine lui R|{k| k apartine lui Z}

Paritate: Functia cotangenta este o functie impara ctg(-x)=-ctg(x)

Semnul functiei cotangenta:
Cadranul

II

III

IV

Functia
cotangenta

21

Monotonie: Functia cotangenta este strict descrescatoare pe intervale de forma (o;)

Intersectia cu axele: Intersectia cu ox se face in punctele de abscisa x=(2K+)/2 ,k
Z. Intersectia cu oy nu se face.
Functia ctg:R\{k| k Z}R nu este bijectiva si deci nu este inversabila , in schimb f:
(0,)R este inversabila si inversa ei este arccotangenta.

22

FUNCTIA ARCSINUS
Definitie: Functia inversa a restrictiei bijective a functiei sinus la intervalul [-/2;+/2] ,
anume
f:[-/2;+/2] - > [-1;+1], f(x) = sin x, se numeste arcsinus. Deci:

Grafic:

Paritate: Functia arcsin este impara.

Monotonia: F.strict cresctoare pe

Valori extreme:

1,1

arcsin x
2
2

Min f(x)=

Max f(x)=

Semnul : arcsinx 0 pentru

1,0

23

arcsinx

0 pentru

0,1

Functia arcsinus este bijectiva si deci inversabila si inversa sa este functia

2 , 2 1,1

sinx:

FUNCTIA ARCCOSINUS
Definitie: Functia inversa a restrictiei bijective a functiei cosinus la intervalul [0;] , anume
f:[0;] - > [-1;+1], f(x) = cos x,se numeste arccosinus. Deci:

Grafic:

Paritate: Functia arccos este impara.

Monotonia: F.strict descresctoare pe
Valori extreme:

1,1

0 arccos x

Min f(x)= 0
24

Max f(x)=

Semnul :

arccos x 0 pentru x

[-1,1]

Functia arccos este bijectiva si deci inversabila si inversa sa este functia

cosx

0, 1,1

25

FUNCTIA ARCTANGENTA
Definitie: Functia inversa a restrictiei bijective a functiei tangenta la intervalul (-/2;+/2) ,
anume f:(-/2;+/2) - > R, f(x) = tgx, se numeste arctangenta. Deci:

Grafic:

Paritate: Functia arctg este impara.

Monotonia: Functie strict cresctoare pe R.

arctgx
2
2

Valori extreme:

Semnul: arctgx < 0 pentru x (- ,0)

arctgx > 0 pentru x (0,

Functia arctg este bijectiva si deci inversabila si inversa sa este functia

tgx:

, R
2 2

26

FUNCTIA ARCCOTANGENTA
Definitie: Functia inversa a restrictiei bijective a functiei cotangenta la intervalul (0;) ,
anume
f:(0;) - > R, f(x) = ctgx, se numeste arccotangenta. Deci:

Grafic:

Paritate: Functia arcctg este impara.

Monotonia: Functie strict descresctoare pe R.
0 arcctgx

Valori extreme:

Semnul: arcctgx > 0 pentru x R

Functia arcctg este bijectiva si deci inversabila si inversa sa este functia
27

ctgx

0, R

28

FORMULE ALGEBRA
Formule de calcul prescurtat
(a b) 2 a 2 2ab b 2

b 3 (a b)(a 2 ab b 2 )

a
(a b) 2 a 2 2ab b 2

(a+b)
a 2 b 2 (a b)( a b)

(a-b)
3

a 3 3a 2 b 3ab 2 b 3

a 3 3a 2 b 3ab 2 b 3

b 3 (a b)( a 2 ab b 2 )

a
Puteri:

Radicali:

Formule logaritmi:

29

xy log a x log a y

log

x
log a x log a y
y
alogax=x

log

n n
log x= log a x , x,a>0, a1, n

log b A
log b a

Schimbarea bazei: log

1
log b a

, log

Progresii aritmetice

Definiie: Se numete progresie aritmetic un ir de numere reale a n care diferena

oricror doi termeni consecutivi este un numr constant r, numit raia progresiei aritmetice: a
n 1

a n r , n 1

, a 2 , , a n

Se spune c numerele a
ai unei progresii aritmetice.

Teorem: irul

sunt n progresie aritmetic dac ele sunt termenii consecutivi

an

( a n ) n1
este progresie aritmetic

Termenul general: a

a n 1 a n 1
, n 2
2

a1 (n 1)r

Proprietate: Numerele a,b,c sunt n progresie aritmetic

30

ac
2

Suma primilor n termeni: S

(a1 a n ) n
2

Progresii geometrice:

Definiie : Se numete progresie geometric un ir de numere reale b

, b1 0

n care
raportul oricror doi termeni consecutivi este un numr constant q, numit raia progresiei

bn 1
q
bn
geometrice:

,q

, b2 , , bn

Se spune c numerele b
sunt n progresie geometric dac ele sunt termenii
consecutivi ai unei progresii geometrice.

Teorem: irul

(bn ) n1

bn bn 1 bn 1 , n 2
este progresie geometric

Termenul general: b

b1 q n 1

Proprietate: Numerele a,b,c sunt n progresie geometric

Suma primilor n termeni: S

b1 (q n 1)
n
q 1
,q

31

b2 a c

sau S

n b1 , dac
q=1