Grupuri Finite

Tabla Operatiei

Un grup finit G , format din elemente g 1 , g 2 , , g n poate fi descries cu ajutorul tablei lui Cayley. Aceasta eo tabela patrata in care in intersectia liniei i cu coloana j se afla elementu g i g j . Din tabla grupului se poate deduce comutativitatea lui (daca tabelaa este simetrica in raport cu diagonala principala) ;se poate determina elementul unitate , inversul pentru fiecare element al grupului. Existenta unui izomorfism intre doua grupuri (asa cum apare la izomorfisme de grupuri) inseamna ca (abstractie facand de notatiile elementelor) tabelele Cayley corespunzatoare lor coincid. Tablele Cayley pot fi scrise efectiv doar pentru grupuri cu ordinal mic. In cazul grupului multiplicative finit cu n elemente , G={x 1 , x 2 , ,x n } in tabla legii (Cayley) pe fiecare linie sau coloana , fiecare element al lui G apare o data si numai o singura data .

Exemple remarcabile de grupuri finite

1) Grupul radacinilor de ordin n ale unitatii Fie n * si U n ={ z C| z n =1} multimea radacinilor de ordinal n ale unitatii.Se 2k 2k sties a acestea sunt date de relatia z k =cos + isin . Pe U n consideram operatia de n n inmultire de pe C. Are loc urmatoarea: Teorema.Cuplul (U n , ) este grup abelian finit , numit grupul radacinilor de ordin n ale unitatii . Demonstratie. Verificam axiomele grupului. G 1 ) Inmultirea de pe C este lege decompozitie pe U n , adica sa aratam ca ( ) z k , z l U n z k * z l U n
n n n Avem ( z k z l ) = z k * z l = 1 * 1 = 1 G 2 ) Asociativitatea inmultirii are loc , deoarece inmultirea pe C este asociativa. G 3 ) Elementul neutru. Cum 1 este elemnt neutru pentru inmultirea de pe C si 1

U n (pentru k=0 , z 0 =1) se deduce ca 1 este element unitate si fata de inmultirea de pe U n .

G 4 ) Elemente inverse (simetrizabile). Pentru x U n , exista x U n astfel incat 1 1 1 1 xx=1=xx. De aici x= U n deoarece = n = = 1 , ceea ce arata ca x 1 x x 1 inversul lui x din U n (adica ) se mentine in U n . x G 5 ) Comutativitatea inmultirii are loc pe U n deoarece inmultirea este comutativa pe C . Observatie. Elementele lui U n au ca imagini geometrice in plan varfurile unui poligon regulat cu n laturi inscris in cercul unitate . In Fig.1 avem ilustrate cazurile n=3 , n=4.
n

2. Grupul lui Klein

Fie planul P=R R in care avem reperul cartezia xOy . Consideram urmatoarele transformari geometrice ale planului. 1) i : P P, M(x , y) M(x , y) i((x , y))=(x , y) , aplicatia identical a planului . 2) s x : P P , M(x , y) M(x , -y ) = simetricul lui M in raport cu Ox (Fig.2) , s x ((x , y)) = (x , -y) , s x este simetria in raport cu Ox. 3) s y : P P , M(x , y) M(-x , y) s y ((x , y))=(-x , y) , s y este simetria in raport cu raport cu Oy. 4) s o : P P , M(x , y) M(-x , -y) , s o ((x , y))=(-x , -y) , s o este simetria in raport cu O.

Notam prin K={i ,s x ,s y ,s o } si consideram operatia de compunere a functiilor pe K. Atunci are loc urmatorul rezultat: Teorema. Cuplul (K , ) este un grup abelian , numit grupul lui Klein. Demonstratie. Tabla operatie este data alaturi. Verificam axiomele grupului comutativ. G 1 ) Asociativitatea compunerii. Intotdeauna compunerea functiilor este asciativa , deci este la fel si in acest caz particular. G 2 ) Elementul neutru este functia identica a planului , i. G 3 ) Elemente inversabile. Avem imediat (din tabla legii) 1 i = i , s x 1 = s x , s 1 = s y , s o 1 = s o y

G 4 ) Comutativitatea compunerii rezulta din faptul ca tabla legii este simetrica fata de diagonala principala. Asadar cuplul (K , ) este un grup abelian , avand ordinul 4. Observatii. 1) Mai general consideram multimea K={e , a , b , c} pe care definim o operatie multiplicative data de tabla alaturata. Atunci (K , ) este grupul lui Klein. Observam ca intr-un astfel de grup avem: a 2 = b 2 = c 2 = e, ab = ba = c, ac = ca = b, bc = cb = a .

2) Daca se considera G={e , a , b , c} impreuna cu o lege multiplicativa data de tabla alaturata atunci se constata ca (G , ) este un grup tot de ordin 4. Numai ca in acest

caz observam ca a 2 = b, a 3 = c si a 4 = e , adica elementele acestui grup sunt generate de elemental a. Deci G={ e, a, a 2 , a 3 }si se numeste grup ciclic generat de elementul a.

3) Se poate demonstra ca nu exista decat doua grupuri diferite de ordin 4 . Astfel spus , nu exista decat doua moduri de a aranja cele patru elemente e , a , b , c in tabla legii astfel incat (G , ) sa fie grup . Primul mod genereaza grupul lui Klein , iar cel de-al doilea mod din 2) furnizeaza grupul ciclic de ordin 4 . 4) Determinati C(g) , g K .

3. Grupul de simetrii ale triunghiului echilateral

Printr-o miscare rigida a triunghiului intelegem o bijectie de la multimea punctelor triunghiului (de pe cele trei laturi ale sale) pe ea insasi care pastreaza distanta intre orice doua puncte ale sale. O astfel de miscare trebuie sa duca un varf pe un alt varf al triunghiului si intreaga aplicatie este determinata de imaginile varfurilor A , B , C. Aceste miscari rigide se numesc simetrii , ca impreuna cu operatia de compunere formeaza grup Fie multimea E={A , B , C} a varfurilor unui trunghi echilateral ABC. Notam cu l1 , l 2 , l3 mediatoarele laturilor triunghiului echilateral care trec prin A , B si respective C si cu O punctul de intersectie al mediatoarelor (Fig.3).

Consideram multimea : S={ f 0 , f 1 , f 2 , f 3 , f 4, f 5 } , f i : EE , i= 0,5 , f i bijectii definite astfel :

f 0 (A)= A , f 0 (B)= B , f 0 (C)= C (f 0 aplicatia identical a lui E lasa punctele neschimbate) f 1 (A)= B , f 1 (B)= C , f 1 (C)= A ( f 1 este rotatia de unghi 120 in sens trigonometric in jurul lui O) f 2 (A)= C , f 2 (B)= A , f 2 (C)= B (f 2 este rodatia de unghi 240 in sens trigonometric in jurul lui O) f 3 (A)= A , f 3 B)= C , f 3 (C)= B (f 3 este simetria in raport cu mediatoarea l 1 ) f 4 (A)= C , f 4 (B)= B , f 4 (C)= A (f 4 este simetria in raport cu mediatoarea l 2 ) f 5 (A)= B , f 5 (B)= A , f 5 (C)= C (f 5 este simetria in raport cu mediatoarea l 3 )

Compunand elementele doua cate doua obtinem tabla:

Teorema. Cuplul (S , ) este un grup de ordin 6 si se numeste grupul de simetrii ale triunghiului echilateral . Demonstratie. Verificam axiomele grupului. G 1 ) Asociativitatea compunerii are loc deoarece intotdeauna compunerea functiilor are aceasta calitate G 2 ) Elementul neutru este aplicatia identical f 0 . G 3 ) Elemente inverse. Avem: 1 f 0 = f 0 , f 11 = f 2 , f 21 = f 1 , f 31 = f 3 , f 41 = f 4 , f 51 = f 5 Observatii. 1) Grupul nu este abelian deoarece , de exemplu f 2 f 5 = f 4 f 5 f 2 =f 3 2) Se poate asocia , in acelasi mod , un grup D n , numit grup diedral la fiecare poligaon regulat cu n laturi ; se demonstreaza ca el are ordinul 2n . 3) Aratati ca H={f 0 , f 1 , f 2 } este subgrup al grupului (S , ) , iar S = { f 0 , f 1 , f 12 , f 3 , f 3 f 1 , f 3 f 12 } , ultimele trei elemente avand ordinul 2, iar f 1 , f 12 au ordinul 3. De regula, S se noteaza cu D 3 si se numeste grupul dihedral cu 6 elemente.

4) Daca A,B,C le identificam prin 1,2,3, atunci asociati fiecarei functii o permutare 1 2 3 1 2 3 din S 3 . De exemplup: f 0 e = 1 2 3 , f1 = 2 3 1 5) Asociati patratul de varfuri 1,2,3,4 si axe de simetrie d 1 , d 2 , l 1 , l 2 (Fig. 4) grupul de simetrii ( numit grupul octic ) si realizati tabla operatiei. Scrieti simetriile ca permutari din S 4 . Aratati ca grupul octic D4 = {I , R, R 2 , R 3 , S , RS , R 2 S , R 3 S } unde I este aplicatia identica, R este rotatia de unghi 90, iar S este simetria fata de diagonala AC a patratului. Transformarile R k S au ordinul 2 si sunt simetrii in raport cu diametrele ce trec prin varfurile poligonului (aici diagonalele patratului d 1 , d 2 ,) sau in raport cu mediatoarele laturilor (l 1 , l 2 ). Verificati ca R 4 = S 2 = I , SR = R 3 S

Aplicatii in diverse domenii

Notiunea de grup a aparut mai intai sub forma noitiunii de grup de permutari (transformari) si tot in aceasta forma se intalneste aproape intotdeauna in mtematica si in fizica matematica. Transformarile bijective ale spatiului Euclidian ce pastreaza distanta intre puncte formeaza grupul izometriilor spatiului. Daca toate pastreaza fix un acelai punct al spatiului , atunci avem de a face cu grupul transformarilor ortogonale. Grupul format din transformarile ce pastreaza un obiectpoate fi interpretat ca fiind grupul simetriilor sale. Faptul ca un triunghi este neisoscel , este isoscel si nu este echilateral , sau este echilateral , se poate masura prin grpul izometriilor planului ce invariaza triunghiul. In primul caz acest grup este format doar din transformarea identica , in al doilea caz apare si o simetrie fata de o dreapta (axa de simetrie a triunghiului) , iar in al treilea caz grupul este format din urmatoarele sase transformari: cea identica , rotatiile de unghi 120 sau 240 in jurul centrului O al triunghiului , si simetriile in raport cu cele trei axe (cele trei mediatoare ale triunghiului). Prin simetria unei molecule se intelege o transformare a spatiului ce transforma fiecare atom al moleculei intr-un atom de acelasi tip , pastrand totodata valentele intre atomi. Astfel o molecula de fosfor este formata din patru atomi , repartizati in varfurile unui tetraedru regulat , iar grupul simetriilor ei coincide cu grupul simetriilor tetraedrului regulat . Grupul simetriilor unui crystal este una din caracteristicile importante ale cristalului. Aici prin simetrie se intelege o transformare a spatiului incat se pastreaza pozitia atomilor cristalului precum si legaturile intre atomi , deci transformand fiecare atom intr-unul de acelsi tip.

Simatriile intervin uneori si in fenomene fizice. De exemplu , conform unei teoreme a lui E. Noether , daca un system dinamic X este descris de functia lui Lagrange ce are ca grup de simetrii un grup de tranformari depinzand de un parametru , atunci sistemul are o integrala care se descrie simplu. Astfel , in cazul miscarii unui sistem de puncte materiale , faptul ca ramane invariant fata de translatii conduce la legea de miscare a centrului maselor , iar faptul ca ramane invariant fata de rotatii conduce la legea momentului cinetic. Exemple clasice degrupuri finite de rotatii ale spatiului sunt legate de poliendrele regulate (cunoscute inca din antichitate , din care cauza se mai numesc si corpuri platonice) : fiecarui poliedru regulat M ii corecpunde grupul GM al tuturor transformarilor ce invariaza poliedru. Regularitatea poliedrului se reflecta in faptul ca el are multe simetrii. Fiecarui poliedru regulat este asociat un dual , ale carui varfuri sunt centrele fetelor poliedrului original. Evident , poliedru dual are acelasi grup GM ca si poliedru M. Tetraedrul este autodual , cubul are dual octaedrul , iar dodecaedrul are ca dual icosaedrul. In acest fel se obtin trei grupuri ale poliedrelor regulate: cel al tetraedrului (notat cu T) , cel al octaedrului (notat cu O ) si cel al icosaedrului (notat cu Y) pentru care |T|=12 , |O|=24 si | Y|=60. Grupurile poliedrelor regulate se intalnesc in natura ca grupuri de simetrie ale moleculelor. De exemplu grupul de simetrie al moleculei H3C-CCI3 (Fig. 5.a) este grupul rotatiilor in jurul unui punct cu unghiuri . Grupul de simetrie al moleculei C2H6 (Fig. 5.b) este grupul triunghiului echilateral. Grupul moleculei de metan CH4 (Fig. 5.c) este grupul T (atomul C se afla in centrul tetraedrului , iar atomii H in varfuri). Spre deosebire de cristale , grupurile de simetrie ale moleculelor nu contin translatii. Ele se mai numesc grupuri punctuale. Forme de simetrie apar si in muzica sau dans , ritmul fiind o repetare la intervale egale a unui motiv muzical. Aplicatie ale teoriei grupurilor le intalnim la ornamente , in clasificarea scoartelor etc. .

Ordinul unui element

Definitie. Fie (G , *) un grup si x G. Cel mai mic numar natural nenul n N* cu proprietatea se numeste ordinul elementului x in grupul G. Daca pentru orice n N* , , atunci se spune ca ordinul elementului x este . Notatie. Daca n este ordinul elementului x , atunci notam acest lucru prin ord(x)=n. Observatie. In orice grup ordinul unui element este egal cu ordinul inversului acestui element . Exemple. In grupul ({1 , -1 , i , -i} , *) elementul -1 are ordinul 2 deoarece Asadar ord(-1)=2. Analog ord(i)=ord(-i)=4.Atunci .