O identitate cu numere complexe şi consecinţele

sale geometrice
Nicolae BOURBĂCUŢ1

Abstract. In this paper one proves the relation (2.1), and one shows a few particular cases of
this relation.
Keywords: parallelogram identity, Leibniz relation, Euler inequality.
MSC 2000: 97D50.

1. Introducere. Deşi reprezintă o noţiune cu caracter algebric, numerele com-

plexe au devenit un instrument extrem de util şi ı̂n studiul geometriei. Multe relaţii
ı̂n care intervin numerele complexe au primit interpretări geometrice care au condus
la rezultate foarte interesante. Una dintre cele mai cunoscute este următoarea:
2 2 2 2
(1.1) |z + w| + |z − w| = 2 |z| + 2 |w| ,

valabilă pentru orice z, w ∈ C. Relaţia, cunoscută sub numele identitatea parale-

logramului, a primit ulterior o generalizare, cunoscută sub numele relaţia Leibniz-
Lagrange, care se poate găsi ı̂n [4], [7] sau [8].
În acest articol vom demonstra că această generalizare are loc ı̂n condiţii mai slabe.
Ca o consecinţă vom obţine demonstraţii nu foarte dificile pentru câteva identităţi
sau inegalităţi geometrice mai mult sau mai puţin cunoscute.

2. Identităţi cu numere complexe. Acest paragraf este rezervat rezultatelor

legate de numerele complexe.
Propoziţia 2.1. Fie n ∈ N, n > 2 şi numerele reale a1 , a2 , . . . , an cu proprietatea
a1 + a2 + . . . + an = 1. Pentru orice numere complexe z1 , z2 , . . . , zn are loc identitatea:

2
X
n
2
X 2
(2.1) |a1 z1 + a2 z2 + . . . + an zn | = ak |zk | − ak al |zk − zl | .
k=1 16k<l6n

Demonstraţie. Avem:
2
X 2
|a1 z1 + a2 z2 + . . . + an zn | + ak al |zk − zl | =
16k<l6n
= (a1 z1 + a2 z2 + . . . + an zn ) (a1 z1 + a2 z2 + . . . + an zn ) +
X X
n X
+ ak al (zk − zl ) (zk − zl ) = a2k zk zk + ak al (zk zl + zl zk )+
16k<l6n
„ Ž k=1 16k<l6n
!
X
n X
n X X
n X
n
2
+ ak al zk zk − ak al (zk zl +l zk ) + ak al |zk | =
k=1 l=1,l̸=k 16k<l6n k=1 l=1
Xn
2
= ak |zk | , ceea ce ı̂ncheie demonstraţia.
k=1
1 Sarmizegetusa, România

11
 Corolarul 2.2. Fie n ∈ N , n > 2 şi numerele reale a1 , a2 , . . . , an cu proprietatea
a1 + a2 + . . . + an = 1 . Atunci pentru orice numere complexe z, z1 , z2 , . . . , zn are loc
identitatea:
2
X
n
2
X 2
(2.2) |z − a1 z1 − a2 z2 − . . . − an zn | = ak |z − zk | − ak al |zk − zl | .
k=1 16k<l6n

Demonstraţie. Se aplică 2.1 pentru numerele complexe z −z1 , z −z2 , . . . , z −zn .

Corolarul 2.3. Fie n ∈ N, n > 2. Atunci pentru orice numere complexe
z, z1 , z2 , . . . , zn are loc identitatea:
 2
  X
n X
(2.3) z − z1 + z2 + . . . + zn  = 1 2 1
|z − zk | − 2 |zk − zl | .
2
 n  n n
k=1 16k<l6n

1
Demonstraţie. Se aplică 2.2 pentru numerele a1 = a2 = . . . = an = .
n
Corolarul 2.4. Fie n ∈ N , n > 2 şi numerele reale b1 , b2 , . . . , bn . Atunci pentru
orice numere complexe z1 , z2 , . . . , zn are loc identitatea:

2
X
n
2
|b1 z1 + b2 z2 + . . . + bn zn | = (b1 + b2 + . . . + bn ) bk |zk |
(2.4) X k=1
2
− bk bl |zk − zl | .
16k<l6n

X
n
Demonstraţie. Fie S = bk . Dacă S ̸= 0 atunci rezultatul este consecinţa
k=1
b1 b2 bn
directă a aplicării Propoziţiei 2.1 pentru numerele a1 = , a2 = , . . . , an = .
S S S
Dacă S = 0 se verifică printr-un calcul direct.
Din Corolarul 2.4 obţinem fără dificultate următoarele rezultate:
Corolarul 2.5. Fie n ∈ N , n > 2 şi numerele reale pozitive b1 , b2 , . . . , bn . Atunci
pentru orice numere complexe z1 , z2 , . . . , zn are loc inegalitatea:

2
X
n
2
(2.5) |b1 z1 + b2 z2 + . . . + bn zn | 6 (b1 + b2 + . . . + bn ) bk |zk | .
k=1

Corolarul 2.6. Fie n ∈ N, n > 2 şi numerele reale pozitive b1 , b2 , . . . , bn . Atunci

pentru orice numere complexe z1 , z2 , . . . , zn are loc inegalitatea:
X 2
X
n
2
(2.6) bk bl |zk − zl | 6 (b1 + b2 + . . . + bn ) bk |zk | .
16k<l6n k=1

Dacă ı̂n (2.3) alegem n = 2 şi z = 0 obţinem chiar identitatea paralelogramului.

Dacă alegem n = 3 obţinem
1 2 1€ 2 2 2
Š 1€
2 2 2
Š
|z1 + z2 + z3 | = |z1 | + |z2 | + |z3 | − |z1 − z2 | + |z1 − z3 | + |z2 − z3 | ,
9 3 9

12
care combinată cu (1.1) conduce la
2 2 2 2 2 2 2
(2.7) |z1 | + |z2 | + |z3 | + |z1 + z2 + z3 | = |z1 + z2 | + |z1 + z3 | + |z2 + z3 | ,

cunoscută sub numele de identitatea lui Hlawka.

3. Identităţi geometrice. Relaţiile din paragraful anterior au consecinţe geo-

metrice deosebite. Pe tot parcursul acestui paragraf vom nota cu zA afixul punctului
A şi analoagele, iar pentru elementele unui triunghi vom folosi notaţiile uzuale.
Fie punctele A, B, C necoliniare. Se cunoaşte că pentru orice punct P din planul
triunghiului ABC există şi sunt unice numerele reale α, β, γ cu α + β + γ = 1, astfel
ı̂ncât zP = αzA + βzB + γzC (vezi [1]). Pentru orice alt punct M din acelaşi plan
avem

(3.1) M P 2 = αM A2 + βM B 2 + γM C 2 − αβAB 2 − αγAC 2 − βγBC 2 ,

ca o consecinţă a relaţiei (2.2). Relaţia (3.1) admite diferite particularizări:

1
Pentru α = β = γ = , obţinem P = G şi
3
1€ Š 1€ Š
M G2 = M A2 + M B 2 + M C 2 − a2 + b2 + c2 ,
3 9
adică relaţia lui Leibniz. Dacă ı̂n plus alegem M = O obţinem
1€ 2 Š
OG2 = R2 − a + b2 + c2 ,
9
care conduce apoi la inegalitatea a2 + b2 + c2 6 9R2 .
a b c
Pentru α = ,β= ,γ= obţinem P = I şi
a+b+c a+b+c a+b+c
aM A2 + bM B 2 + M C 2 − abc
M I2 = .
a+b+c
Pentru M = O şi folosind abc = 4RS şi S = pr obţinem

OI 2 = R2 − 2Rr,

care apoi conduce la R > 2r, adică inegalitatea lui Euler.

−a b c
Pentru α = , β = , γ = , obţinem P = IA ,
−a + b + c −a + b + c −a + b + c
adică centrul cercului exı̂nscris corespunzător laturii BC şi

2 −aM A2 + bM B 2 + cM C 2 + abc
M IA = .
−a + b + c
Pentru M = O obţinem

2 abc
OIA = R2 + .
−a + b + c

13
 BP CP
Pentru un punct P ∈ (BC), cu β = ,γ= , α = 0 şi M = A obţinem
BC BC
AB 2 · P C − AP 2 · BC + AC 2 · P B = P B · P C · BC,

adică relaţia lui Stewart.

Fie acum patrulaterul ABCD şi E, F mijloacele diagonalelor AC respectiv BD.
1 1
În (2.4) alegem n = 4, b1 = b2 = , b3 = b4 = − , z1 = zA , z2 = zC , z3 = zB ,
2 2
z4 = zD şi obţinem
1€ Š
EF 2 = AB 2 + BC 2 + CD2 + DA2 − AC 2 − BD2 ,
4
adică relaţia lui Euler ı̂n patrulater.
În partea a doua a acestui paragraf vom prezenta câteva rezultate general valabile
ı̂n orice poligon cu n laturi.
Propoziţia 3.1. Dacă M este un punct oarecare ı̂n planul poligonului A1 A2 . . . An ,
iar G este centrul său de greutate, atunci are loc relaţia:

1X X
n
1
M G2 = M A2k − 2 Ai A2j .
n n
k=1 16i<j6n

Demonstraţie. Este interpretarea geometrică a relaţiei (2.3).

Corolarul 3.2. Dacă A1 A2 . . . An este un patrulater ı̂nscris ı̂ntr-un cerc de rază
R, atunci are loc inegalitatea:
X
Ai A2j 6 n2 R2 .
16i<j6n

X
n
1 X
Demonstraţie. Din 3.1. obţinem M A2k − Ai A2j > 0 şi apoi con-
n
k=1 16i<j6n
cluzia prin alegerea lui M ca fiind centrul cercului.
Propoziţia 3.3. Dacă M, N sunt două puncte din planul poligonului A1 A2 . . . An
şi a1 , a2 , · · · , an , respectiv b1 , b2 , · · · , bn numere reale astfel ı̂ncât a1 +a2 +· · ·+an = 1,
X
n X
n
b1 + b2 + · · · + bn = 1 , zM = ak zk şi zN = bk zk , atunci are loc relaţia
k=1 k=1
X 2
MN2 = − (bj − aj ) (bi − ai ) |zi − zj | ,
16i<j6n

unde zk reprezintă afixul vârfului Ak al poligonului.

Demonstraţie. Avem
 2
 X
n  X
n X
2   2 2
M N = |zM
2
− zN | = zM − bk zk  = bk |zM − zk | − bi bj |zi − zj | .
 
k=1 k=1 16i<j6n

14
  2
Xn  X
n X
2   2 2
Dar |zM − zk | =  ai zi − zk  = ai |zk − zi | − ai aj |zi − zj | . Atunci
 
i=1 i=1 16i<j6n
obţinem
X
n X
n
2
X
n X 2
X 2
MN2 = bk ai |zk − zi | − bk ai aj |zi − zj | − bi bj |zi − zj | .
k=1 i=1 k=1 16i<j6n 16i<j6n

X
n X 2
Dar bk = 1, deci M N 2 = (ai bj + aj bi − ai aj − bi bj ) |zi − zj | , ceea ce este
k=1 16i<j6n
echivalent cu concluzia.

4. Inegalităţi geometrice. Identităţile anterioare conduc la câteva inegalităţi

remarcabile, dintre care o parte sunt menţionate ı̂n continuare.
Propoziţia 4.1. Într-un plan considerăm punctele distincte A1 , A2 , · · · , An şi
numerele reale β1 , β2 , · · · , βn . Pentru orice punct M din plan are loc inegalitatea:
! !
X
n X
n X
(4.1) βk βk M A2k > βk βl Ak A2j .
k=1 k=1 16k<l6n

Demonstraţie. Se aplică (2.6) pentru numerele complexe z−z1 , z−z2 , · · · , z−zn

unde z,z1 , z2 , · · · , zn , reprezintă afixele punctelor M , A1 , · · · , An .
În cazul particular al unui triunghi ABC şi al numerelor reale α, β, γ, (4.1) devine
€ Š
(4.2) (α + β + γ) αM A2 + βM B 2 + γM C 2 > αβAB 2 + αγAC 2 + βγBC 2 .

Corolarul 4.2. Pentru orice punct M din planul triunghiului ABC are loc ine-
galitatea
aM A2 + bM B 2 + cM C 2 > abc.
Demonstraţie. Se aplică (4.2) pentru numerele reale a, b, c. O altă soluţie se
găseşte ı̂n [2].
Corolarul 4.3. Pentru orice punct M din planul triunghiului ABC are loc relaţia

aM B · M C + bM A · M C + cM A · M B > abc.
a b
Demonstraţie. Se aplică (4.2) pentru numerele reale α = ,β = ,
 ‹ MA MB
2
c a b c abc
γ= şi obţinem + + (aM A + bM B + cM C) > +
MC M A M B M C ‹ MA · MB
2 2
ab c a bc a b c
+ , adică + + (aM A + bM B + cM C) >
MA · MC MB · MC MA MB MC
abc
(aM A + bM B + cM C) , ceea ce conduce la concluzie. O altă soluţie
MA · MB · MC
se găseşte ı̂n [2].

15
 Corolarul 4.4(Weitzenböck). În orice triunghi are loc relaţia
√
a2 + b2 + c2 > 4S 3.

a2 b2
Demonstraţie. În (4.2) alegem α = , β = , γ =
a2 + b2 + c2 a2 + b2 + c2 √
2 2 2 2
c 3a b c abc 3
2 2 2
şi M = O, obţinem R2 > 2 , adică a2 + b2 + c2 > şi
a +b +c 2 2
(a + b + c )2 R
concluzia.

Bibliografie
1. T. Andreescu, D. Andrica - Complex Numbers from A to Z, Birkhäuser, Boston,
2006.
2. T. Andreescu, D. Andrica - Proving Some Geometric Inequalities by Using Com-
plex Numbers, Educaţia Matematică, vol. 1, nr. 2 (2005), 19-26.
3. V. Băndilă - O generalizare a unei relaţii a lui Leibniz şi aplicarea ei la calcularea
distanţelor dintre unele puncte remarcabile ale unui triunghi, Gazeta Matematică, 90
(1985), nr. 2.
4. O. Bottema, R.R. Janic, D.S. Mitrinovic - Geometric Inequalities, Wolters-
Noordhoe Publishing, Groningen 1969.
5. D. Marinescu - O identitate cu numere complexe, Gazeta Matematică, seria B, nr.
12(1995).
6. D. Marinescu, I. Şerdean - Inegalităţi geometrice. Aplicaţii, Recreaţii Matematice
2002, nr. 1.
7. C.P. Niculescu - Interferenţe ı̂ntre mecanică şi geometrie, Gazeta Matematică, seria
A, Vol XIX, nr. 2.
8. O. Pop - About Bergstrom ′ s inequality, Journal of Mathematical Inequalities, Vol.3,
nr. 2(2009).
9. R. Weitzenböck - Uber eine Ungleichung in der Dreiecksgeometrie, Mathematische
Zeitschrift, 5(1919), no. 1-2, 137-14.

Vizitaţi pagina web a revistei Recreaţii Matematice:

http://www.recreatiimatematice.ro

16