Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.

ro
Ediția a V-a 2013-2014

Modulul unui număr real.

ABSTRACT: Materialul conţine câteva proprietăţi şi rezultate legate de modulul unui număr
real, precum şi unele probleme reprezentative.

● Lecţia se adresează claselor a VII a şi a VIII a.

● Data: 18 septembrie 2013

● Autor: Lucian Dragomir, Liceul Bănăţean Oţelu Roşu

I.Definiţii,proprietăţi.

● Modulul (sau valoarea absolută) a unui număr real x este numărul real notat x şi

 x ,x ≥ 0
definit astfel: x =  .
− x , x < 0

●Să remarcăm, de la început, o greşeală care apare frecvent în redactările unor elevi; de exemplu, se
 x −3 ,x ≥ 0  x −3 ,x ≥3
scrie x − 3 =  în loc de x − 3 =  .
− x + 3 , x < 0 − x + 3 , x < 3

● Exemple: 2,34 = 2,34 , [ −3,14] = 3,14 .

● Proprietăţi:

P1. x ≥ 0 , ∀x ∈ℝ.

P2. x = 0 ⇔ x = 0.

2
P3. x = x 2 , ∀x ∈ ℝ.

P4. − x = x , ∀x ∈ ℝ.

P5. x ⋅ y = x ⋅ y , ∀x, y ∈ ℝ.

Generalizare: x1 ⋅ x2 ⋅ ... ⋅ xn = x1 ⋅ x2 ⋅ ... ⋅ xn , ∀xk ∈ ℝ, k = 1, n .

x x
P6. = , ∀x, y ∈ ℝ, y ≠ 0.
y y

P7. x − y ≤ x ± y ≤ x + y , ∀x, y ∈ ℝ.

P8. pentru a > 0 , x = a ⇔ x = −a sau x = a .

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro 1

Ediția a V-a 2013-2014
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a V-a 2013-2014
P9. x = y ⇔ x = y sau x = − y .

P10. pentru a > 0 , x ≤ a ⇔ x ∈ [ −a, a ].

P11. pentru a > 0 , x ≥ a ⇔ x ∈ ( −∞, a ] ∪ [ a, ∞ ) .

a +b+ a −b a +b− a −b
P12. max( a, b) = , ∀a, b ∈ ℝ şi min( a, b) = , ∀a, b ∈ ℝ
2 2

II. Probleme rezolvate.

1. Să se rezolve ecuaţiile :
a) 4 x + 1 = 1 − 2 x ;
b) x − 3 + x − 4 = 1.

Soluţie: a) Metoda uzuală constă în “explicitarea modulelor”; în acest caz putem evident evita
această cale, folosind P.9 şi astfel avem: 4 x + 1 = 1 − 2 x sau 4 x + 1 = 2 x − 1 . Imediat ajungem la:
x ∈ {−1,0} ; b) se pare că nu avem altă posibilitate decât amintita « explicitare », aşadar
 x −3 ,x ≥3  x −4 ,x > 4
x−3 =  şi x − 4 =  . Deosebim astfel trei cazuri :
− x + 3 , x < 3 − x + 4 , x ≤ 4

not .
( I ) x ∈ ( −∞,3) = D1 . Ecuaţia este 3 − x + 4 − x = 1 ⇒ x = 3 ∉ D1 ;

not .
( II) x ∈ [ 3, 4 ] = D2 . Ecuaţia este în acest caz x − 3 + 4 − x = 1 ⇔ 1 = 1 , egalitate adevărată pentru
orice x ∈ [3, 4] ;

not .
( III) x ∈ ( 4, ∞ ) = D3 ; în acest caz avem x − 3 + x − 4 = 1 ⇒ x = 4 ∉ D3 . Concluzionând, mulţimea
soluţiilor ecuaţiei date este S = [3, 4]. □

2. Să se determine numerele întregi n pentru care 4n + 1 ≤ 3n .

Soluţie : Observăm că n = 0 nu este soluţie a inecuaţiei şi astfel obţinem inecuaţia echivalentă :

4n + 1 4n + 1 4n + 1
= ≤ 1 , de unde −1 ≤ ≤ 1 . Rezolvând imediat cele două inecuaţii obţinute, se
3n 3n 3n
 1
ajunge la n ∈  −∞, −  ∪ ( 0, ∞ ) = S1 şi n ∈ [ −1,0 ) = S 2 , de unde n ∈ ( S1 ∩ S 2 ) ∩ ℤ = {−1} . Aşadar
 7
există un singur număr întreg care satisface enunţul, anume n = −1. □

3. Să se arate că, pentru orice x ∈ ℝ , este adevărată inegalitatea : x − 2 + 2 x − 3 + 3x − 4 ≥ 1 .

Soluţie : Folosim P.4 şi P.7 ( inegalităţile modulului) în felul următor :
x − 2 + 2 x − 3 + 3x − 4 = x − 2 + 2 x − 3 + 4 − 3 x ≥ x − 2 + 2 x − 3 + 4 − 3 x = 1 . □

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro 2

Ediția a V-a 2013-2014
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a V-a 2013-2014

4. Se consideră numerele reale a, b, c pentru care a = b + c , b = c + a , c = a + b .

(i) Arătaţi că există numere reale distincte şi nenule care satisfac ipoteza;
(ii) Demonstraţi că: ab + bc + ca ≤ 0.

Soluţie: (i) e suficient să dăm un exemplu: a = 1, b = 2, c = −3;

(ii) Ridicăm la pătrat egalităţile din ipoteză, adunăm egalităţile obţinute şi ajungem la:
a 2 + b2 + c2
ab + bc + ca = − ≤ 0. □
2

x− y
5. Arǎtaţi cǎ, dacǎ x, y ∈ ℝ, x < 1, y < 1 , atunci < 1.
1 − xy

Soluţie: Pentru simplificarea calculelor notăm y = −t şi deci t = y < 1. Avem de arătat

x+t
că: −1 < < 1; folosim 1 + xt + x + t = (1 + x)(1 + t ) > 0 şi 1 + xt − x − t = (1 − x)(1 − t ) > 0. □
1 + xt

6. Notǎm cu S mulţimea soluţiilor ecuaţiei x − 2 + x − 4 = m, m ∈ ℝ.

a) Studiaţi dacǎ existǎ m ∈ ℝ pentru care S conţine exact 3 numere întregi;

b) Existǎ un cel mai mic numǎr întreg m pentru care S conţine exact douǎ numere întregi ?;
c) Determinaţi S în cazul în care m = 4.

Soluţie: Procedăm ca şi la problema 1 b) şi avem:

not . 6−m
( I ) pentru x ∈ ( −∞, 2 ) = D1 , ecuaţia este 2 − x + 4 − x = m ⇒ x = ; aceasta este soluţie a
2
6−m
ecuaţiei dacă şi numai dacă ∈ D1 ⇔ m > 2 ;
2

not .
( II ) dacă x ∈ [ 2, 4] = D2 , avem ecuaţia x − 2 + 4 − x = m ⇔ 2 = m şi astfel, pentru m = 2 , ecuaţia are
o infinitate de soluţii, anume orice x ∈ D2 , iar dacă m ≠ 2 , ecuaţia nu are soluţii în acest caz ;

not . m+6
( III ) dacă x ∈ ( 4, ∞ ) = D3 , avem x − 2 + x − 4 = m ⇔ x = , care este soluţie dacă şi numai dacă
2
m+6
∈ D3 ⇔ m > 2 . Putem acum concluziona :
2

a) pentru m = 2 avem S = {2,3, 4} ; b) şi c) pentru m = 4 avem S = {1,5}. □

7. Se consideră x ∈ ℝ∗ pentru care x 2 − ax + 1 = 0 , a ∈ ℝ.

1
Determinaţi a ∈ ℤ pentru care x − ∈ℚ .
x

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro 3

Ediția a V-a 2013-2014
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a V-a 2013-2014

1 1
Soluţie: Deoarece x ≠ 0 , deducem: x + = a , de unde x 2 + 2 + 2 = a 2 şi astfel:
x x
2
1  1
x2 − 2 + 2
= a 2 − 4 sau  x −  = a 2 − 4 ; evident, se impune a 2 − 4 ≥ 0 şi, chiar mai mult,
x  x
a 2 − 4 = k 2 , k ∈ ℤ . Se ajunge la (a − k )(a + k ) = 4 şi, analizând cazurile care apar, deducem a = ±2 .
Verificarea este imediată. □

8. Fie a şi b două numere reale distincte.

a) Rezolvaţi ecuaţia: x − a + x − b = r , unde r este un număr real oarecare;

b) Arătaţi că, dacă a − 1 + b − 1 = a + b = a + 1 + b + 1 , atunci a − b ≥ 2.

Bogdan Enescu, Concurs Unirea 2006

Soluţie: a) Notăm cu S (r ) mulţimea soluţiilor ecuaţiei şi considerăm a < b ( cazul celălalt se tratează
absolut analog). Procedăm ca şi la problema 6 şi deducem: pentru r < b − a ⇒ S (r ) = ∅ , pentru
a + b − r a + b + r 
r = b − a ⇒ S (r ) = [ a, b ] , iar dacă r > b − a ⇒ S (r ) =  ,  . b) notând valoarea
 2 2 
comună a celor trei expresii cu r şi, pentru a < b , folosind a), deducem: −1,0,1∈ S (r ) = [ a, b ] , cu
r = b − a . Aşadar a ≤ −1 şi b ≥ 1 , de unde b − a = b − a ≥ 2. □

9. Se consideră expresia E ( x) = x − 1 + x − 2 + ... + x − 2008 , x ∈ ℝ . Determinaţi valoarea minimă a

expresiei considerate precum şi pentru ce valori ale lui x se realizează.

OL Arad 2008

Soluţie: Mai general, considerăm E ( x) = x − 1 + x − 2 + ... + x − 2n , x ∈ ℝ, n ∈ ℕ∗ şi folosim

inegalitatea x − k + k + n − x ≥ x − k + k + n − x = n ; adunăm inegalităţile care se obţin din aceasta

pentru k ∈ {1, 2,..., n} şi ajungem imediat la E ( x ) ≥ n 2 . Valoarea minimă căutată este deci n 2 şi se
obţine pentru x ∈ [ n, n + 1) . □

10. Pentru orice m ∈ ℝ se notează Am = { x ∈ ℝ / x − m + x + m ≤ 2m}. Determinaţi:

a) Am ; b) A1 ∩ A2 ∩ ... ∩ A1993 .

OL Prahova 1993

Soluţie: a) Dacă m < 0 , evident Am = ∅; dacă m = 0 , din 2 x ≤ 0 deducem A0 = {0} , iar dacă m > 0 ,
avem: 2m ≥ x + m + m − x ≥ x + m + m − x = 2m , aşadar x + m + m − x = 2m ⇒ Am = [ − m, m ] ; b)

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro 4

Ediția a V-a 2013-2014
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a V-a 2013-2014

Observăm că pentru orice m ∈ ℕ∗ , avem Am ⊂ Am +1 şi Am ≠ Am +1 ; rezultă astfel că

n
∩ Am = [ −1,1] , ∀n ∈ ℕ∗ . □
m=1

11. Să se arate că, dacă a, b∈ ℝ şi a + b = 2 , atunci : min ( a , b ) < 1 < max ( a , b ) ⇔ ab ∈ ( −3,1) .

Dan Zaharia, ONM 1996

Soluţie: Dacă a + b = 2 , atunci min ( a , b ) < 1 < max ( a , b ) ⇔ a < 1 < b sau b < 1 < a , adică

a 2 < 1 < b 2 sau b 2 < 1 < a 2 . Acestea sunt echivalente cu :

( a − 1)( b − 1) < 0 ⇔ ( ab )
2 2 2
− (4 − 2ab) + 1 < 0 sau

( ab + 1)2 < 4 ⇔ ab + 1 < 2 ⇔ ab ∈ ( −3,1) . □

12. Determinaţi toate mulţimile finite X de numere reale care satisfac:

∀x ∈ X ⇒ x + x ∈ X .

Soluţie: De remarcat că X nu conţine elemente strict pozitive; (dacă am avea a > 0, a ∈ X , am

obţine şi 2a ∈ X , apoi 4a ∈ X ,..., 2n a ∈ X , ∀n ∈ℕ , adică X e infinită) obţinem aşadar că orice
mulţime finită cu cel mai mare element egal cu 0 e soluţie a problemei. □

13. Arătaţi că dacă x − y ≤ z, ∀z > 0 , atunci x = y .

(Mihai Piticari, OL SV 1984)

x− y 1
Soluţie : Presupunem x ≠ y , deci x − y ≠ 0 ; luăm z = > 0 şi ajungem la 1 ≤ .□
2 2

14. Arătaţi că dacă numerele a, b, x, y ∈ ℝ satisfac inegalitatea

ax + by ≤ xy , atunci ax + by ≥ 4ab .

(Eugen Păltănea, OL Braşov 1988)

Soluţie: Dacă ab ≤ 0 concluzia este evidentă; dacă ab > 0 , înmulţim cu ab inegalitatea din ipoteză şi
folosim: ( ax − by ) ≥ 0 ⇒ ( ax + by ) ≥ 4abxy . □
2 2

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro 5

Ediția a V-a 2013-2014
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a V-a 2013-2014

{ }
15. Fie mulţimea Ap = x ∈ ℝ x − p + x + 1 = 4 , unde p ∈ ℝ .

i) Determinaţi valorile parametrului p pentru care Ap este infinită şi determinaţi Ap ;

ii) Determinaţi p pentru care Ap are un singur element. (OL Arad 2002)

Soluţie: 4 = x − p + x + 1 ≥ x − p − x − 1 = p + 1 .

Dacă p ∈ ℝ \ [ −5,3] , avem Ap = ∅; dacă p ∈ {−5,3} , Ap este infinită: A−5 = [ −5, −1] , A3 = [ −1,3] ;
dacă p ∈ ( −5,3) e posibil să avem un singur element, dar pentru p ∈ ( −5, −1) avem
 p − 5 p + 3
Ap =  ,  , pentru p ∈ ( −1,3) avem Ap cea anterioară, iar A−1 = {−3,1} ; aşadar Ap nu
 2 2 
are un singur element în niciun caz. □

16. Pe o circumferinţă se scriu 2003 numere cu proprietatea că modulul diferenţei a oricăror două
numere vecine este constant. Arătaţi că toate numerele sunt egale.

Dinu Şerbănescu

Soluţie: Dacă a1 , a2 ,..., a2003 sunt numerele date, notăm c = ai +1 − ai , i = 1, 2003 , cu convenţia
a2004 = a1 . Avem evident: ai +1 − ai = ±c, ∀c ∈ ℝ şi astfel:
( a1 − a2 ) + ( a2 − a3 ) + ... + ( a2002 − a2003 ) + ( a2003 − a1 ) = 0 , de unde
 
± c ± c ± ... ± c = c  ±1 ± 1 ± 1... ± 1 = 0 ;deoarece ±1 ± 1 ± 1... ± 1 este număr impar, deducem c = 0 şi
 
2003 termeni  2003 termeni  2003 termeni

deci a1 = a2 = ... = a2003 . □

17. Determinaţi perechile (a, b) de numere reale pentru care egalitatea

ax + by + bx + ay = 2 ⋅ ( x + y ) este adevărată pentru orice numere reale x şi y .

Lucian Dragomir, OJM 2013

Soluţie: ● Pentru x = 1, y = −1 obţinem a − b = 2 .

● Dacă a ≥ b se ajunge la a = b + 2 şi astfel, pentru x = 1, y = 1 , avem: a + b = 2 b + 1 = 2 , de unde

b ∈ {−2,0} , aşadar a = 0, b = −2 sau a = 2, b = 0 .

În fiecare dintre aceste cazuri se verifică imediat că egalitatea din enunţ este adevărată
pentru orice numere reale x şi y .

● Datorită simetriei relaţiei obţinem ( a, b ) ∈ {(0, −2),(2, 0), (−2,0),(0, 2)} .□

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro 6

Ediția a V-a 2013-2014
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a V-a 2013-2014
III. Probleme propuse.

1. Pentru fiecare m ∈ ℕ se notează Am = { x ∈ ℤ / 2 x − 1 + 3x − 1 = m}. Arătaţi că:

a) pentru orice m ∈ ℕ , Am are cel mult un element;
b) pentru orice n ∈ ℤ , există m ∈ ℕ astfel încât n ∈ Am .
Lucian Dragomir

2. Fie a, b∈ ℝ şi x ∈ ℝ care verifică inegalităţile: a + b + x ≤ 1 , 4a + b + 2 x ≤ 1 şi 9a + 4b + 6 x ≤ 1.

Să se arate că: x ≤ 15.
OL Bihor 2009

3. Arătaţi că nu există numere reale x pentru care 2 x − 1 + 3 x − 2 + 4 x = x − 1.

Lucian Dragomir

4. Demonstraţi că, pentru orice a, b, c, d ∈ ℝ , este adevărată inegalitatea:

max(a + c, b + d ) ≤ max(a, b) + max(c, d ).
GM 2008

5. Numerele reale a, b, c, d , e satisfac egalităţile: a − b = 2 b − c = 3 c − d = 4 d − e = 5 e − a .

Arătaţi că numerele a, b, c, d , e sunt egale.
Cristian Mangra, OJ 2009

( )
2
6. Numerele naturale a şi b satisfac relaţia a 2 − 9b 2 − 33b = 16. Arătaţi că: a − 3b ≥ 1.
Dan Nedeianu, OJ 2009

7. Să se determine aria mulţimii D de puncte din plan definită astfel :

D = {( x, y ) ∈ ℝ × ℝ / x + y + x − y ≤ 2}.

Maria Pop, concurs G. Moisil 2008

8. Dacă a, b∈ ℝ , demonstraţi că: 1 + ab + a + b ≥ a 2 − 1 ⋅ b2 − 1 .

Dan Nedeianu, OL Mehedinţi 2009

9. Numerele întregi se colorează în n culori astfel încât, dacă x, y ∈ℤ şi x − y ∈ {2,3,5} , atunci x şi

y au culori diferite. Să se arate că n ≥ 4.
Ioan Tomescu, baraj OIM 2002

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro 7

Ediția a V-a 2013-2014
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a V-a 2013-2014
IV. Soluţii

1. a) se obţine imediat, considerând cele trei cazuri care apar, că ecuaţia din Am are, pentru orice
2−m 2+m
m ∈ ℕ∗ , soluţiile x1 = , x2 = ; deoarece nu există m ∈ ℕ∗ pentru care aceste soluţii
5 5
2−m 2+m
sunt simultan numere întregi ( într-adevăr, dacă ar exista k = ∈ ℤ, p = ∈ ℤ , am
5 5
ajunge la 4 = 5(k + p) , absurd), concluzia se impune; b) se obţine imediat că, pentru
m = 5n + 2, n ∈ ℕ , avem Am = {−n} , iar pentru m = 5n + 3, n ∈ ℕ , avem Am = {n} şi din nou
concluzia este evidentă. □
2. Notăm 9a + 4b + 6 x = u,4a + b + 2 x = v şi a + b + x = w ; căutăm acum α , β , γ ∈ ℝ pentru care
α u + β v + γ w = x ; deducem: 9α + 4 β + γ = 0, 4α + β + γ = 0 şi 6α + 2 β + γ = 1 , de unde,
imediat, ajungem la: α = 3, β = −5, γ = −7 şi astfel x ≤ 3 u + 5 v + 7 w = 15. □
3. Deoarece membrul stâng este pozitiv, se impune x ≥ 1 (1) ; în aceste condiţii egalitatea devine
1
2 x − 1 + 4 x + 3 x − 2 = x − 1 sau x = < 1 , contradicţie cu (1). □
4
a +b+c+ d + a+c−b−d
4. Folosim P.12 şi P.7 şi avem max(a + c, b + d ) = ≤
2
a +b+c+ d + a −b + c −d a +b+ a −b c+ d + c−d
≤ = + = max(a, b) + max(c, d ) . □
2 2 2

1 1 1 1
5. Dacă notăm a − b = k , atunci a − b = ± k , b − c = ± k , c − d = ± k , d − e = ± k , e − a = ± k (
2 3 4 5
pentru anumite alegeri ale semnelor + şi - ) . Dacă k = 0 ⇒ a = b = c = d = e şi problema este
rezolvată; dacă k ≠ 0 , prin adunarea relaţiilor obţinem
 1 1 1 1 1 1 1 1
0 =  ±1 ± ± ± ±  ⋅ k ⇒ = ±1 ± ± ± . Pentru orice alegere a semnelor, ultima
 2 3 4 5 5 2 3 4
1 m
egalitate este de forma = , m ∈ ℤ , deci 5 divide 12, fals. □
5 12

( )
2
6. Dacă a − 3b = 0 , atunci a = 3b şi a 2 − 9b 2 − 33b = −33b ≠ 16.
Concluzia este imediată. □

7. Observăm că, dacă ( x, y ) ∈ D , atunci ( − x, − y ) ∈ D , aşadar D este o mulţime simetrică faţă de

origine şi deci este suficient să studiem cazul x ≥ 0 .
● dacă y ≤ 0 , ajungem la 2( x − y ) ≤ 2 ⇒ y ≥ x − 1 . Notăm A(0, −1), B(1,0) şi astfel, în acest caz, avem
1
∆AOB , care are aria egală cu ;
2

● dacă x > y > 0 , se obţine x ≤ 1 ; notând C (1,1) , obţinem triunghiul BOC , a cărui arie este egală
1
cu ;
2

1
● dacă y ≥ x > 0 , se ajunge la y ≤ 1 . Cu notaţia E (0,1) , avem A ( EOC ) = .
2

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro 8

Ediția a V-a 2013-2014
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a V-a 2013-2014
3
Aşadar, aria părţii din D cu x ≥ 0 este şi deci aria mulţimii D este 3. □
2

8. Folosind inegalitatea modulului avem: 1 + ab + a + b ≥ 1 + ab + a + b şi

1 + ab + a + b ≥ 1 + ab − (a + b) . Prin înmulţirea acestor două inegalităţi, ajungem la

( 1 + ab + a + b )
2
≥  (1 + ab) 2 − ( a + b) 2  = a 2 − 1 ⋅ b 2 − 1 , de unde inegalitatea propusă este
 
imediată. □
9. Presupunem, prin reducere la absurd, că n ≤ 3 . Considerăm numerele 0, 2,3,5 şi, deoarece
0 − 2 , 0 − 3 , 0 − 5 ∈ {2,3,5} , deducem că numerele 2, 3, 5 au altă culoare decât 0. La fel,
deoarece 5 − 2 , 5 − 3 ∈ {2,3,5} , rezultă că 2 şi 3 au altă culoare decât 5, aşadar n = 3 , iar
numerele 2 şi 3 au aceeaşi culoare. Repetând raţionamentul pentru numerele 1, 3, 4 , 6 ,
obţinem că 3 şi 4 au aceeaşi culoare, de unde 2 şi 4 au aceeaşi culoare.Cum însă
2 − 4 ∈{2,3,5} obţinem că 2 şi 4 au culori diferite, contradicţie. □

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro 9

Ediția a V-a 2013-2014